Soluţia recomandată de auditorii energetici

Cele mai necesare lucrări la imobilele pe care auditorii energetici intervievaţi le-au analizat sunt: termoizolarea subsolului, reabilitarea faţadelor, termoizolarea ultimului nivel şi înlocuirea tâmplăriei.

Sondaj realizat de reporterii revistei "Bursa Construcţiilor" printre auditorii energetici din întreaga ţară

Reabilitarea faţadei, termoizolarea ultimului nivel şi a planşeului peste subsol reprezintă soluţia de reabilitare termică cel mai des dată de auditorii energetici, potrivit unui sondaj realizat de reporterii revistei "Bursa Construcţiilor" printre auditorii energetici din întreaga ţară.

Aceste recomandări sunt urmate de cele pentru înlocuirea tâmplăriei şi termoizolarea conductelor.

O reducere importantă a consumului de energie poate fi realizată numai prin reabilitarea totală a unei clădiri, respectiv anvelopa clădirii şi toate instalaţiile acesteia, este de părere domnul Daniel George Doble, auditor energetic din Arad. Domnia sa spune: "Degeaba izolez clădirea dacă instalaţia de încălzire nu poate fi reglată în funcţie de necesităţile de confort termic. Ceea ce rezolv prin izolarea termică este că atunci când este prea cald deschid fereastra şi încălzesc aerul exterior. Factura la energie va fi aceeaşi. Reglarea temperaturii în interiorul camerelor, respectiv a cantităţii de căldură, nu poate fi realizată prin robinetul cu cap termostatat, montat pe corpul de radiator, dacă instalaţiile interioare şi reţeaua de agent termic secundar sunt dezechilibrate din punct de vedere hidraulic. Având în vedere că cele mai mari costuri sunt cu energia termică, soluţia pe care aş recomanda-o constă în modernizarea şi reabilitarea instalaţiei de încălzire şi cea de preparare a apei calde".

Dealtfel, înlocuirea coloanelor de dis-tribuţie, izolarea lor, montarea de armături de golire pe coloane, înlocuirea armăturilor neetanşe, montarea de contoare pentru apa caldă menajeră sunt incluse în soluţiile de reabilitare termică propuse de tot mai mulţi auditori.

Faţă de soluţiile clasice, unii auditori au început să propună şi utilizarea surselor neconvenţionale de căldură cum sunt pompele de căldura, cazanele cu condensaţie, sistemele de cogenerare.

Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere a fost, de asemenea, inclusă de auditorii energetici în cadrul soluţiilor propuse.

Cele mai necesare lucrări la imobilele pe care auditorii energetici intervievaţi le-au analizat sunt: termoizolarea subsolului, reabilitarea faţadelor, termoizolarea ultimului nivel şi înlocuirea tâmplăriei.

Doamna Ruxandra Geaboc, din Bucureşti, subliniază că pentru clădirile exis-tente, consolidarea structurii conform Normelor de proiectare antiseismică devine absolut necesară în cazul transformării terasei în pod/mansardă sau în cazul înlocuirii centralelor murale clasice cu sistem de încălzire a apei folosind panouri solare, deşi aceasta creşte timpul de execuţie a lucrărilor şi costul investiţiei.

Ca lucrări suplimentare pe care auditorii energetici le au în vedere în propunerile lor sunt montarea de panouri solare, utilizarea pompelor de căldură, sisteme de iluminat mai performante, drenarea eficientă a apei meteoritice, cu eventuala colectare în scop casnic.

Polistirenul de 10 cm - cel mai adesea recomandat de auditori pentru izolarea pereţilor exteriori

Ca şi materiale pentru reabilitarea clădirilor, auditorii energetici propun cel mai adesea plăcile de polistiren: pentru pereţii exteriori - polistiren expandat ignifugat de 10 cm, pentru termoizolarea planşeului peste subsol neîncălzit la partea inferioară - polistiren expandat de 7 cm sau de 10 cm, iar pentru termoizolarea soclului clădirii pe exterior- polistiren extrudat de 5 cm.

Unii auditori ne-au precizat că recomandă polistirenul expandat sau extrudat de minim 10 cm.

Pentru termoizolarea acoperişului sau mansardei unii auditori au recomandat vată minerală bazaltică,15 cm folie de aluminiu şi finisaj cu plăci de gips carton. Altă propunere pentru terasă sau şarpantă fiind polistirenul expandat ignifugat de 15-20 cm protejat.

În ceea ce priveşte înlocuirea suprafeţelor vitrate, rezistenţa minimă la transferul termic trebuie să fie de peste 0,5 W/mpK recomandă Emil Dumitru Sabău, auditor energetic din Oradea, iar Valentin Rusu din Botoşani, recomandă montare de tâmplărie PVC cu geam termopan e-low şi fante/clapete pentru ventilaţie.

Reabilitarea termică aduce economii de cel puţin 25% la consumul de energie

Economia medie de energie obţinută prin reabilitarea termică în proiectele realizate de auditorii energetici chestionaţi variază, potrivit declaraţiilor aces-tora, între un minim de 25 - 30% şi un maxim de 60 -65%, în funcţie de tipul construcţiei, vechimea ei, nivelul de întreţinere, lucrările anterioare, dar şi de izolaţia aleasă, calitatea materialelor folosite şi a lucrărilor executate.

Lipsa cărţilor tehnice ale imobilelor - principala problemă în relaţia auditorilor cu asociaţiile de proprietari

Cea mai frecventă problemă cu care se confruntă auditorii energetici în relaţia cu asociaţiile de proprietari o reprezintă lipsa cărţii tehnice a imobilului, a planurilor construcţiei (arhitectură, rezistenţă, instalaţii), lipsa documentaţiei de urmărire în timp a construcţiei. Auditorii apreciază că este un dezastru în ceea ce priveşte urbanismul şi disciplina în construcţii şi sunt de părere că inspecţia de stat în construcţii ar trebui să înceapă să îşi facă treaba.

În topul dificultăţilor urmează accesul în apartamente (pentru verificarea igrasiei, deteriorarea interioară a balcoanelor), dar şi lipsa unor evidenţe ale consumurilor de energie pentru încălzire.

O problema importantă semnalată de auditorii energetici o reprezintă insuficienta informare a populaţiei şi, ca urmare, neîncrederea în îmbunătăţirea performanţelor energetice prin lucrările propuse.

Costul mediu al unui audit energetic este de circa 2-3 euro/mp

Costurile pentru proiectele de estimare a lucrărilor necesare pentru certificarea energetică a clădirilor variază între minime de 0,9 euro/metru pătrat suprafaţă utilă -1,5 euro/metru pătrat suprafaţă desfăşurată şi maxime de 4 euro/mp, costurile medii fiind de 2-3 euro/mp. Costurile variază şi în funcţie de existenţa sau nu a releveelor situaţiei existente cu privire la arhitectură, rezistenţă, instalaţii (termice, sanitare, electrice, gaze).

În majoritatea lor, auditorii energetici chestionaţi susţin că nu putem vorbi despre o cerere în exces pentru astfel de lucrări.

Şi sursele de energie distribuite local blocurilor de locuinţe trebuie reabilitate

Performanţa energetică a unei clădiri se obţine prin calcularea obligatorie de către auditorul energetic autorizat a două mărimi, şi anume:

a) energiei primare necesare clădirii pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire, apă caldă de consum, ventilaţie, răcire şi iluminat ,

b) a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente producerii energiei termice anuale necesare clădirii, ne-a declarat domnul Radu Polizu, dr.ing, auditor energetic gr. I, din Bucureşti, citând standardul EN 15 217:2007 - "Energy performance of buildings. Methods for expressing energy performance and for energy certification of buildings" (apărut în decembrie 2008).

Standardul citat defineşte energia primară ca fiind acea formă de energie care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau de transformare.

Prim prisma acestei definiţii este lesne de observat, susţine domnul Polizu, că energia termică din reţeaua de termoficare urbană şi energia electrică din reţeaua urbană, contorizate la intrarea într-o clădire, de exemplu la intrarea într-un bloc de locuinţe, nu sunt energie primară şi ca urmare este nevoie de stabilirea unor factori de conversie care să permită auditorului energetic o apreciere reală a performanţei energetice a clădirii, pe o scară valorică de comparare cu o clădire de referinţă şi cu alte clădiri cu aceeaşi destinaţie.

Până în acest moment, în România, nu s-au revizuit Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 372/2005 privind "Performanţa energetică a clădirilor", ceea ce a permis politicienilor să amăgească populaţia că, în urma aplicării Ordonanţei de Urgenţă 18/2009 (MO nr. 155/12.03.2009), prin simpla izolare termică a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, consumul anual specific de energie pentru încălzire se va situa sub valoarea de 100 kWh/m2an. (Art. 5).

O astfel de cifră este imposibil de atins fără intervenţii la nivelul surselor de energie distribuite local acestor blocuri şi fără a obliga distribuitorii locali de energie să declare în unităţi de măsură de energie primară, valoarea "kWh" de energie termică şi valoarea "kWh" de energie electrică.

Evident, în aceste condiţii, nu se poate face nici calculul emisiilor de gaze cu efect de seră şi astfel fiecare auditor energetic, după moralitatea şi probitatea sa profesională, va emite nişte documente mai mult sau mai puţin adevărate.

Trei directive europene ţintesc dezvoltarea surselor de energie din surse regenerabile

În România, prin agenţiile sale specializate (Energie, Mediu) Guvernul nu are o politică coerentă privind aplicarea celor trei directive europene care coexistă în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi anume :

-Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind performanţa energetică a clădirilor (revizuită), numită EPBD-Recast;

-Directiva 2006/32/CE privind îmbunătăţirea eficienţei energetice la utilizatorii finali;

-Directiva 2009/28/EC privind utilizatorii energiei din surse regenerabile.

Domnul Radu Polizu subliniază că cele trei directive menţionate au ca obiectiv ţintă realizarea angajamentului european luat de către preşedinţii de state şi şefii de guverne din ţările UE la finele anului 2008, de obţinere a reducerilor 20-20-20 (20% din energia produsă din surse fosile, 20% din nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2020) prin mijloacele:

1. Introducerea clădirii de referinţă "NET-ZERO Energy Building> a cărei energie din surse regenerabile de energie depăşeşte echivalentul în energie primară a surselor fosile de energie utilizate de către clădire. (EPBD-Recast);

2. Subvenţionarii, prin certificate verzi şi albe, a producătorilor de energie din surse regenerabile pe seama distribuitorilor locali de energie termică şi energie electrică (Directiva 2006/32/CE);

3. Introducerea unui nivel minim al performanţei energetice a pompelor de căldură cu sursă mediul ambiant, aerotermale, geotermale şi hidrotermale (RES Directive).

Domnul Raud Polizu spune că aşteaptă cu interes apariţia unor modalităţi concrete de aplicare a prevederilor Legii nr. 372/2005 cum sunt :

- Obligativitatea întocmirii studiului de fezabilitate privind utilizarea surselor alternative de energie în cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă mai mare de 50 mp ca o condiţie a emiterii avizului de construcţie al clădirii;

- Obligativitatea întocmirii certificatului de audit energetic la intrarea în exploatare a unei clădiri noi ca act parte a dosarului cadastral al clădirii.

În ultimul an ţări, ca Germania de exemplu, şi-au modificat de mai multe ori legislaţia internă pentru a putea aplica impunerile celor trei directive din domeniul consumului de energie al constructorilor (pe seama cărora se pune peste 40% din consumul de resurse fosile al Comunităţii Europene).

"Sunt de părere că este imperios necesar să le cerem politicienilor noştri adoptarea unei legislaţii dure în domeniul construcţiilor care să împiedice situaţia nefirească în care să constatăm că fondul locativ nou creat (după anul 1990) consumă mai multă energie primară din surse fosile decât fondul locativ al anilor "50-"90 şi că trebuie de asemenea reabilitat. Eu cred că o astfel de situaţie nu s-ar putea crea dacă vom avea o lege nr. 372/2005 - Recast - în care să se definească precum în EPBD-Recast, noţiunile de reabilitare termică", ne-a declarat Radu Polizu.

Notă: Domnul Radu Polizu este specializat pe auditul energetic al clădirilor care folosesc surse alternative de energie. Este expert în programul "Geotrainet" care pregăteşte curricula pentru acreditarea inginerilor din domeniul utilizării pompelor de căldura cu sursă termică pământul.