Opinia oamenilor de afaceri străini asupra investiţiilor în România
Dificultăţile din economia românească au continuat şi în prima jumătate a acestui an, contrar aşteptărilor de la sfârşitul anului 2009. Acest fapt s-a resimţit profund asupra mediului de afaceri şi a scăzut apetitul investitorilor pentru risc.
Doamna Ruxandra Dariescu, vicepreşedinte marketing şi comunicare al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Marea Britanie (CCIR-MB) vorbeşte despre o "frică" a mediului de afaceri: "Este frica oamenilor de afaceri din România de a-şi face cunoscute produsele şi serviciile în Europa. Ar putea fi frica de necunoscut. Din dorinţa de a păstra controlul asupra costului, oamenii de afaceri din România nu investesc în dezvoltare planificată. Cum să cunoşti dacă nu cauţi? Apoi, este frica de eşec, frica de
În opinia doamnei Dariescu, criza economică, prin faptul că a forţat companiile să reducă şi mai mult costurile, este o bună scuză pentru întârzierea plăţilor sau neonorarea contractelor: "Mă surprinde că firmele româneşti nu profită de criza economică pentru a gândi. Totul se reduce la o bătălie pentru preţul cel mai mic, nu inovaţie, nu deschidere, nu detaliu. Sunt multe exemple de firme în Europa care au trecut peste criza economică şi au ieşit victorioase, nu pentru că au adoptat politica de supravieţuire, ci pentru că au avut curaj să se dezvolte. Camera de Comert si Industrie România-Marea Britanie este deschisă pentru a susţine firmele din România şi a facilita contactele bilaterale prin relaţiile directe pe care le are atât cu firme din Marea Britanie, cât şi cu asociaţii profesionale".
Pe de altă parte, nici atitudinea guvernanţilor nu a fost cea mai potrivită: "Multe schimbări s-au produs peste noapte, fără consultare publică. În mod cert acest lucru se datorează faptului că oamenii refuză să se implice în procesul decizional; sunt prea ocupaţi pentru a include printre activităţile lor şi modelarea sistemul. Politicienii nu cunosc detalii despre sectoarele economiei şi nu sunt nici suficient de înţelepţi pentru a se folosi de consilieri buni. În orice economie dezvoltată, oamenii de afaceri au un cuvânt de spus în deciziile care influenţează mediul de afaceri", mai spune doamna Ruxandra Dariescu, vicepreşedinte marketing şi comunicare CCIR-MB.
"România este o piaţă interesantă, deoarece încă sunt multe sectoare cu o piaţă incipientă, mai ales ca rezultat al deceniilor de declin. Cu o relativă stabilitate politică, România oferă oportunităţi, pe care nu le au pieţele occidentale mature şi cu o competiţie mai mică", spune doamna Criney Insalata, managing director LUMEN.
În opinia doamnei Insalata, România poate oferi două mari oportunităţi. În primul rând în ceea ce priveşte fuziunile, achiziţiile şi parteneriatele. Societăţile româneşti solide au oportunitatea de a fuziona cu societăţi transnaţionale, pentru a se extinde pe alte pieţe şi a vinde produse româneşti. În al doilea rând, generaţia tânără este calificată şi are acum mobilitate mare. Aceasta oferă o perspectivă atractivă pentru companii, în ceea ce priveşte aptitudinile personalului şi costul mai redus al forţei de muncă. În plus, "România este un potenţial pol pentru creativitate şi asistăm la multe schimbări importante în acest sens", mai spune doamna Criney Insalata.
A investi în România presupune a accepta riscurile
Doamna Jackie Bojor, director dezvoltare afaceri în cadrul FRD Center Market Entry Services, sesizează ca elemente de atractivitate pentru dezvoltarea de afaceri în România existenţa unei infrastructuri IT&C bine dezvoltată şi a unui sistem bancar solid. Pe de altă parte, investitorii pot fi descurajaţi de lipsa predictibilităţii în plan financiar şi infrastructura rutieră şi feroviară slabă, susţine doamna Bojor.
Domnia sa atrage atenţia: " Investitorii străini, care sunt pregătiţi să-şi asume riscurile, merg pe pieţele emergente, precum China, România, Brazilia, Bulgaria, deoarece profitul este mai mare, se obţine mai repede şi mai uşor. Condiţiile investiţionale din pieţele dezvoltate sunt mai bune, dar acestea sunt saturate şi nu mai este cerere pentru produsele sau serviciile oferite".
Potrivit domnului Jens Weingärtner, reprezentantul Top Electro, principalul element de atractivitate pentru investitorii străini se referă la costurile salariale mici. Însă, domnia sa identifică o serie de neajunsuri de care se pot lovi oamenii de afaceri străini care vin în România: costurile foarte ridicate şi birocraţia stufoasă, schimbările birocratice care au loc atât de repede încât îi iau pe nepregătite chiar şi pe români, standardul scăzut de educaţie. În plus, chiar dacă infrastructura IT este bună, lipsesc persoanele care să o folosească, mediul de afaceri local adesea nu inspiră încredere, corupţia este încă la un nivel înalt, iar intrarea pe piaţă este "aproape imposibilă pe anumite segmente dacă nu ai relaţii", susţine domnul Weingärtner. Domnia sa mai aminteşte şi de faptul că nu este în uz moneda Euro, productivitatea nu este foarte ridicată, nu este conştientizată calitatea în producţie, iar pentru o companie este foarte greu să îşi adapteze forţa de muncă la perioadele de creştere şi de restrângere a pieţei.
"În alte state comparabile cu România, guvernul încearcă să ajute oamenii de afaceri. Acest lucru s-a întămplat şi în România până acum aproximativ jumătate de an, dar acum se pare că guvernul lucrează împotriva companiilor, nu doar a investitorilor. Nevoia de bani a schimbat climatul economic", atrage atenţia Jens Weingärtner.
