Calitatea este direct proporţională cu preţul
Ideală pentru locuinţe obişnuite este tâmplăria cu profilul din PVC. Profilul din aluminiu este recomandat pentru suprafeţe construite mari, iar lemnul stratificat se foloseşte pentru spaţiile cu un nivel înalt de confort.
Calitatea este direct proporţională cu preţul şi nu puţine sunt situaţiile în care tâmplăria trebuie să fie complet înlocuită pentru că nu a fost produsă şi montată corespunzător.
Tâmplăria din PVC reprezintă cel mai dezvoltat segment de pe piaţa de profil. Bazate pe materiale plastice, profilele PVC sunt alcătuite din cel puţin trei camere. Esenţiale în alegerea unor uşi sau ferestre, calitatea geamului termopan, feroneria şi tipul de profil sunt organizate în trei clase: economică, standard şi premium. Ca dotare de bază, toate dispun de un geam termoizolant 4 mm -16 mm - 4 mm, cu 24 mm grosime. Pentru locuinţe se foloseşte clasa standard, în care profilul PVC are 3 sau 4 camere, iar cel din aluminiu este de tipul 2.1., cu o cameră de rupere a punţii termice de minim 24 mm şi feronerie oscilo-batantă.
Preţul mediu pentru clasa standard este de 130 euro/mp pentru profilul din PVC şi de 80 euro/mp pentru aluminiu.
Spaţiile cu nivel ridicat de confort şi de dotare pot fi prevăzute cu tâmplărie din profil PVC cu 5 - 6 camere sau aluminiu din clasa 1.0., cu o punte termică de 35 mm. În acest caz, preţul de pornire este de 160 euro/mp.
Structura PVC care susţine un geam termopan sau alcătuiri speciale cu grosimi de până la 48 mm realizează o izolare fonică de 45 dB. Geometria profilelor permite montarea feroneriei de înaltă siguranţă şi a geamurilor antiefracţie sau antiglonţ.
Durabilitatea tâmplăriei din PVC este apreciată la peste 25 de ani, în condiţiile în care este întreţinută corespunzător. Pentru curăţare se poate folosi o cremă specială comercializată de firmele producătoare, dar şi o soluţie cu apă şi săpun, fără substanţe nisipoase sau care pot zgâria suprafeţele.
Profilurile din PVC au proprietăţi antifungicide şi nu permit dezvoltarea mediilor bacteriologice, motiv pentru care sunt recomandate în spitale şi în indus-tria alimentară. Temperatura de pe suprafaţa interioară a geamului este mai scăzută decât pe suprafaţa interioară a profilului, evitându-se astfel condensul.
Spre deosebire de profilele din aluminiu, care se îmbină mecanic, cele din PVC sunt produse prin sudură termică. Acest procedeu asigură o mai bună rezistenţă şi etanşeitate la colţuri. Nu există posibilitatea ca, din cauza dilatărilor şi contractărilor, să fie afectată îmbinarea la colţuri. Producătorii profilelor din PVC susţin că o fereastră cu geam dublu, care foloseşte profile PVC are 64% mai puţine pierderi de căldură decât o fereastră identică fabricată pe un profil din aluminiu. PVC-ul este recunoscut pentru rezistenţa la condiţiile climatice şi la atacul bazelor, al grăsimilor şi al uleiurilor minerale.
Profilul din aluminiu nu are efecte alergice
Tâmplăria din aluminiu se prezintă în două forme: cu punte termică pentru produsele destinate exteriorului şi fără punte în cazul produselor pentru interior. Avantajele unei astfel de tâmplării sunt preţul scăzut, rezistenţa la intemperii, materialul ecologic şi întreţinerea uşoară. Fără punte termică, preţul porneşte de la 65 euro/mp şi depăşeşte 150 de euro atunci când profilul este prevăzut cu o cameră de rupere termică. Dacă beneficiarul suferă reacţii alergice la diverse materiale de construcţie, atunci medicii recomandă tâmplăria din aluminiu pentru că nu are astfel de efecte. Când nu are în componenţă o punte de rupere termică, aluminiul predispune la condens. Fenomenul apare pe foia interioară atunci când temperatura foii de sticlă din cameră scade sub 9,31 C, iar umiditatea relativă existentă în cameră depăşeşte 50%. În aceste condiţii este recomandată aerisirea treptată pentru eliminarea umezelii în exces, care în timp provoacă mucegai.
Tâmplăria din lemn - pentru imobile cu finisaje scumpe, de înalt nivel calitativ
Structurile din lemn masiv de răşinoase sau stejar alcătuiesc segmentul cel mai restrâns de pe piaţa de profil. Din răşinoase sau stejar, tâmplăria clasică nu este rigidă şi prezintă dezavantaje care îi dezarmează pe doritori. O structură din lemn trebuie vopsită periodic, se umflă, crapă şi nu mai etanşează perfect. Costurile de achiziţie sunt uneori duble comparativ cu profilurile din PVC, chiar şi în cazul în care materia primă este bradul. Uşile din lemn se curbează elastic sau definitiv şi nu sunt deloc rigide.
Lemnul stratificat are cel mai mic procent din vânzările unei firme de profil din cauza costurilor ridicate de achiziţie şi de întreţinere. Se utilizează pentru construcţii cu dotări şi finisaje de nivel înalt, cu toate că prezintă dezavantaje deloc de neglijat. Este disponibil pentru suprafeţe vitrate mici şi medii, nu îşi păstrează mult timp culoarea din exterior şi rezistă satisfăcător la agenţii de mediu. Preţul unui metru pătrat depăşeşte de cele mai multe ori 250 de euro.
În ceea ce priveşte rezistenţa la agenţii atmosferici, profilele din lemn stratificat şi cele din PVC cu imitaţie din lemn au primit calificative slabe din cauza rezistenţei scăzute la umiditate şi la expunerea la soare. Alegerea culorii este uşor de satisfăcut pentru aluminiu, care poate fi vopsit într-o gamă largă de culori. Profilul PVC şi cel din aluminiu cu imitaţie pentru lemn prezintă o gamă restrânsă de culori, iar lemnul stratificat dispune doar de câteva esenţe care pot fi vopsite în nuanţe diferite. Expuse ploilor, schimbărilor mari de temperatură şi depunerilor de zăpadă, tâmplăriile din PVC şi cele din aluminiu au avut rezultate foarte bune.
Dimensiunile mari sunt satisfăcute de profilurile din aluminiu care, spre deosebire de cele din PVC, au o greutate scăzută şi presupun o etanşare mai bună în timp.
Uşi
Problema uşilor exterioare utilizate intens poate fi rezolvată cu ajutorul profilelor din aluminiu, care sunt mai uşoare şi nu influenţează componentele de feronerie. Pentru uşile rezidenţiale se recomandă profilul din PVC care însă nu trebuie expus prea mult la soare. Pentru instituţii publice, magazine şi depozite este recomandat profilul din aluminiu cu rupere de punte termică. Dacă dimensiunile sunt normale, se poate alege şi tâmplăria din PVC. Uşile interioare pot fi din aluminiu fără rupere de punte termică sau din lemn stratificat, cu precizarea că acestea din urmă sunt mai grele şi mai greu de întreţinut.
Feronerie
Feroneria este stabilită în funcţie de solicitările beneficiarului, dar şi de recomandările tehnice ale producătorului. Ea este reglabilă sau nu şi poate fi prevăzută cu trei puncte de închidere. Feroneria de calitate provine de la furnizori recunoscuţi pe piaţa de profil (în special de origine germană) şi trebuie să garanteze minim 15.000 de cicluri de închidere - deschidere.
Montajul corespunzător al tâmplăriei presupune atât prevederea glafurilor la interior şi exterior, cât şi etanşarea perfectă cu bandă precomprimată şi spumă poliuretanică. La achiziţionarea tâmplăriei termoizolante beneficiarul trebuie să solicite, pe lângă factura fis-cală, un certificat de calitate şi unul de garanţie pentru montaj.
Noi reglementări tehnice pentru reducerea pierderilor de căldură prin ferestre
Creşterea rapidă din ultima vreme a preţurilor energiei a început să impună o schimbare de optică printre proiectanţii clădirilor, constructorii şi beneficiarii finali ai acestora.
Eforturile de asigurare a confortului termic, materializate până nu demult mai ales în centrale termice "de apartament", geamuri "termopan" şi aparate de aer condiţionat, au început să fie sus-ţinute de măsuri concrete de reducere a consumurilor termice.
Beneficiarii trebuie să ia în considerare faptul că de la începutul anului 2008 au intrat în vigoare noi reglementări tehnice obligatorii care fac referire la rezistenţa termică a elementelor de construcţie (inclusiv elementele vitrate), reglementări care trebuie respectate atât de proiectanţi, cât şi de constructori.
Reglementările, incluse în Metodologia MC 001/1 (parte din Normativul C 107/2005) modificată prin ordin al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, se referă atât la clădirile noi, cât şi la cele supuse reabilitării.
Astfel, pentru ferestre - care rămân punctul cel mai sensibil în materie de pierderi termice chiar şi în clădirile moderne, bine proiectate - noile standarde impun un coeficient maxim de transfer termic pe ansamblul ferestrei (vitraj + ramă) de 1,8 W/m2K în clădirile noi, respectiv de 2,5 W/m2K în cele reabilitate.
În termeni simpli, coeficientul respectiv măsoară transferul termic dintre două medii (interior şi exterior) printr-un metru pătrat din suprafaţa ce separă cele două medii (vitraj - în cazul de faţă), atunci când diferenţa de temperatură dintre cele două medii este de un grad. Evident, cu cât acest coeficient este mai mic, cu atât pierderile de căldură sunt mai mici în timpul sezonului rece.
Materialele care corespund noilor normative se produc şi în România. "De regulă, obţinerea unor valori ale coeficientului de transfer termic sub 2,0 W/m2K necesită folosirea unor sortimente speciale de geam pentru ferestre. Este vorba de sticla cu emisivitate redusă, de exemplu din gama SGG PLANITHERM pe care noi o producem la Călăraşi", confirmă Olivier Lluansi, director general la Saint-Gobain Glass România.
"Această gamă este puţin mai scumpă decât sticla obişnuită, datorită materiilor prime şi tratamentelor speciale folosite, însă în condiţiile climatice din România diferenţa de preţ se amortizează într-un an sau doi prin economiile de energie făcute", a adăugat Olivier Lluansi.
