Tâmplărie termoizolantă: Cererea restrânsă forţează producătorii să încerce să vândă la un preţ mai mare
Producătorii de tâmplărie termizolantă se plâng că trebuie să facă restructurări de personal şi să practice preţuri minime de desfacere ca să supravieţuiască în această perioadă.
Pare greu de crezut că ei parcurg o perioadă aşa de dificilă când se derulează ample campanii de reabilitare a blocurilor de locuinţe, lucrări care, de cele mai multe ori, presupun şi înlocuirea tâmplăriei existente cu una eficientă.
Se pare, însă, că programele de reabilitare termică reprezintă "doar o picătură în ocean".
Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România, susţine că reabilitarea termică înseamnă o piaţă de 1 - 1,5 milioane mp de tâmplărie termoizolantă şi circa 15-20% din fondurile alocate pentru reabilitarea termică, adică cel mult 50 milioane euro.
Spre comparaţie, capacităţile de producţie din ţara noastra pot livra circa 3 miliarde mp tâmplărie termoizolantă, iar totalul cifrelor de afaceri ale companiilor din domeniu (producţie şi montaj) se ridică la aproape 870 milioane euro.
Desfacerea producţiei autohtone de tâmplărie termoizolantă se face pe sectorul rezidenţial intern şi, în ultimii ani din ce în ce mai mult, pe export. În prezent, circa 15% din producţie este destinată pieţelor din vestul Europei - Italia, Belgia, Germania.
Piaţa internă susţine vânzările de tâmplărie termoizolantă atât prin livrările către proiecte noi (deşi mai puţin numeroase decât în alţi ani, totuşi cu creşteri ale cerinţelor privind calitatea), cât şi prin livările pentru reabilitarea locuinţelor.
Programele de reabilitare termică îi dezamagesc pe producătorii de tâmplărie termoizolantă nu numai prin dimensiunea relativ redusă a cererii, consideră ei, ci şi prin faptul că nu sunt respectate cerinţele de calitate a produselor. Astfel, nu este asigurat un control eficient al calităţii produselor care să stopeze utilizarea produselor neconforme cu cerinţele Uniunii Europene, respectiv a produselor fără marcaj CE.
Această lipsă de control îi afectează pe producătorii care au făcut investiţii masive ca să îşi aducă producţia la nivelul cerut de UE. Produsele neconforme, mult mai ieftine, sunt preferate de antreprenorii care vor să îşi asigure un câştig cât mai mare şi care profită de incapacitatea autorităţilor de a controla calitatea produselor. Producătorii reclamă că sunt folosite produse neconforme nu numai în cazul proiectelor individuale, unde Inspecţia de Stat în Construcţii nu poate să asigure controlul, dar chiar şi în proiectele finanţate din fonduri publice.
În aceste condiţii, producătorii cer statului să ia măsuri pentru a-i proteja de concurenţa neloială a firmelor care practică evaziunea fiscală şi oferă produse neconforme la preţuri mult mai mici decât cele practicate de cei care respectă legea.
PSC şi PPTT au propus Ministerului Dezvoltării instituirea unui set de cerinţe minime de calitate care să fie controlate de reprezentanţii Inspecţiei de Stat în Construcţii, chiar şi instruirea, dacă este nevoie, a inspectorilor pentru a putea verifica conformitatea produselor cu standardele CE.
Încă din luna mai 2011 a fost depus la minister un proiect de HG privind certificarea tehnico-profesională a operatorilor din constructii.
Dealtfel, deja în cinci ţări (Belgia, Grecia, Italia, Portugalia şi Spania) este obligatorie la licitaţiile publice prezentarea certificatului de calificare.
Perioada de boom în construcţii a impulsionat investiţiile în capacităţi de producţie de tâmplărie termoizolantă din ţara noastră şi în asigurarea conformităţii CE a produselor. Acum când cererea s-a restrâns producătorii sunt practic forţaţi să se alieze şi să preseze statul să ia măsuri ca să elimine evaziunea fiscală, produsele neconforme şi astfel să îşi poată livra propriile produse la preţuri superioare care să le asigure recuperarea investiţiilor.
Proiectul de Hotărâre de Guvern propus de PSC şi FPSC, stabileşte:
- Evaluarea operatorilor din construcţii de către un organism de certificare independent, imparţial care nu reprezintă interese de grup;
- Introducerea unui sistem de clasificare a operatorilor din construcţii pe domenii de activitate, pe niveluri de performanţă, funcţie de mărimea contractelor, după criterii aliniate la directivele/normele europene;
- Asigurarea accesului întreprinderilor mici, mijlocii, microîntreprinderilor performante la adjudecarea de lucrări de antrepriză (subantrepriză);
- Simplificarea activităţii de preselecţie la licitaţiile publice, reducerea numărului de documente justificative solicitate la licitaţie;
- Punerea la dispoziţia titularilor de credite, investitorilor, a autorităţilor contractante a unei liste oficiale cu societăţile certificate pe domenii/tipuri de construcţii/categorii de lucrări.