Uniunea Arhitecţilor din RomâniaProgramul de restaurare propus de UAR aşteaptă răspunsul autorităţilor
În România sunt numeroase clădiri cu valoare de patrimoniu care au nevoie de intervenţii urgente de consolidare şi restaurare.
Cele mai importante impedimente în derularea procesului de restaurare ţin de situaţia juridică a clădirilor, precum şi de costurile importante presupuse de lucrările de restaurare. Nu în ultimul rând, multe dintre clădirile vechi necesită şi intervenţii de consolidare şi de o proiectare de calitate, consideră dr. arh. Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România.
"Patrimoniul construit este vulnerabil, se degradează la fiecare ploaie, cu fiecare iarnă. El nu poate fi conservat într-o vitrină sau seif. Se spune că arhitectura reprezintă istoria omenirii scrisă în piatră, dar nu este vorba numai de piatră, ci şi de paiantă, şindrilă, care se degradează. Odată cu ele se destramă şi istoria noastră. O să rămânem fără clădiri de referinţă, doar cu construcţiile realizate în ultimii 40 de ani", atrage atenţia preşedintele UAR.
UAR a propus autorităţilor un amplu program de restaurare
Ca răspuns la fenomenul degradării clădirilor de patrimoniu, Uniunea Arhitecţilor din România a propus autorităţilor un program ambiţios de restaurare a acestor clădiri. Contribuţia UAR la acest proiect vizează elaborarea de studii şi proiecte.
Proiectul ar trebui finanţat cu fonduri europene, întrucât depăşeşte posibilităţile bugetelor locale. Documentaţia aferentă programului a fost depusă anul trecut la Primăria Municipiului Bucureşti, în scopul îndeplinirii formalităţilor pentru accesarea de fonduri europene.
Cel mai probabil, intervenţiile de restaurare vor porni cu anumite artere şi pieţe vizibile, nu lucrări punctuale şi dispersate în teritoriu. UAR a întocmit un prim studiu în acest sens pentru Bd. Carol I şi zona Bisericii Armeneşti, prin realizarea de relevee şi studii istorice asupra clădirilor respective. Chiar şi în acest caz, trebuie clarificată mai întâi situaţia juridică a imobilelor.
Extinderea studiilor şi la alte zone este dependentă şi de posibilităţile autorităţilor locale de a sprijini acest demers. Marele avantaj constă în faptul că, odată realizate proiectele, vor exista şi mai multe argumente concrete pentru a accesa fonduri europene necesare restaurării sau pentru atragerea investitorilor privaţi, susţine doamna Viorica Curea.
Societatea nu pare dispusă să investească pentru conservarea patrimoniului
Interesul pentru restaurarea monumentelor istorice a crescut în ultimii ani mai mult din punct de vedere teoretic şi sentimental, consideră doamna Curea. De exemplu, filiala S-V Oltenia a UAR a organizat o expoziţie cu tema salvării culelor (n.r. construcţii medievale cu rol de apărare şi observaţie caracteristice pentru Oltenia şi SV-ul ţării în general).
O lucrare de referinţă din ultimii ani este restaurarea Palatului Vechi al Băncii Naţionale a României din Strada Lipscani, proiect coordonat de arhitectul Gabriel Tureanu.
Clădirea face parte din ansamblul de edificii monumentale realizate în Bucureşti (şi în ţară) după declararea independenţei României, în 1881, pentru a servi instituţiilor noului stat.
Cu prilejul demarării acestor construcţii reprezentative a luat fiinţă şi şcoala românească de arhitectură, în anul 1892.
Realizarea acestor clădiri s-a făcut, la acea vreme, cu mari sacrificii financiare. Societatea românească de acum nu mai pare dispusă să acorde bani nici măcar pentru păstrarea lor, remarcă arhitectul Viorica Curea.
UAR derulează trei proiecte de restaurare
Pe lângă programele propuse autorităţilor locale, UAR derulează şi o serie de proiecte proprii, punctuale, vizând restaurarea unor clădiri de valoare, proiecte pe care le susţine financiar şi profesional.
Astfel, UAR a cumpărat anul trecut o vilă la Sinaia, pe str. Theodor Aman. În cursul lunii septembrie urmau să înceapă lucrările de restaurare a clădirii. Spaţiile vor fi păstrate în linii mari aşa cum sunt, vor mai fi adăugate grupuri sanitare şi înlocuite instalaţiile. Chiar şi tâmplăria originală ar urma să fie recuperată.
Uniunea Arhitecţilor a mai achiziţionat şi o casă tradiţională, denumită "Casa cu blazoane", amplasată în localitatea Chiojdu, judeţul Buzău. Proiectul de restaurarea a obţinut chiar şi finanţare de la Uniunea Europeană. S-a refăcut acoperişul din şiţă, au fost restaurate piesele de tâmplărie originale şi ridicate nişte anexe. Cele două clădiri amintite vor servi drept centre de cultură arhitecturală, de factură urbană (Sinaia), respectiv rurală (Chiojdu). Acestea vor găzdui întâlniri profesionale şi evenimente culturale, explică preşedintele UAR.
În Bucureşti, Uniunea are în curs de finalizare lucrările de restaurare a centrului de cultură arhitecturală din strada Jean Louis Calderon, o clădire impozantă, care deja găzduieşte o multitudine de evenimente şi expoziţii tematice.