Vlad Cojocaru: "Firmele mici de arhitectură trebuie să-şi creeze un brand propriu ca să fie competitive"

Cea mai mare provocare pentru firmele mici de arhitectură este crearea unui brand propriu, susţine arhitectul Vlad Cojocaru, fondatorul şi mangerul general al companiei Cojocaru Design. Societatea este specializată în arhitectură, proiectare, dar şi servicii de consultanţă în urbanism, arhitectură şi amenajări interioare. Activitatea companiei se bazează pe înţelegerea şi aplicarea managementului de resurse culturale, a procedurilor de evaluare a resurselor şi a dezvoltării la nivel de companie, atât a angajaţilor cât şi a relaţiilor cu clienţii.

Cojocaru Design are o echipă profesionistă formată din 10 persoane şi a reuşit în ultimii ani să se numere printre primele 50 de companii din arhitectură.

Fondatorul şi mangerul general al societăţii, Vlad Cojocaru, ne-a acordat un interviu cu privire la piaţa locală de arhitectură, tendinţele în urbanism, profilul clienţilor, dar şi afacerile Cojocaru Design.

Reporter: Care sunt provocările pentru o companie mică sau medie pe piaţa locală de arhitectură?

Vlad Cojocaru: Ca firmă de arhitectură este foarte important să vii cu produse cât mai personalizate, să îţi creezi o marcă proprie şi să devii astfel credibil în faţa potenţialilor clienţi. Oamenii îşi doresc lucrări care să îi reprezinte şi acestea trebuie personalizate. Fiecare client în parte este unic.

Piaţa de profil se împarte între firme care realizeză proiecte personalizate şi cei ce fac modele industriale, cum ar fi un cartier nou. Ca IMM trebuie să mergi pe prima nişă. Viziunea unei arhitect poate fi suficient de puternică încât să îşi facă un nume în piaţă, pe lângă marii dezvoltatori imobiliari. Dar acesta trebuie să deţină şi calităţi de antreprenoriat pentru că vorbim totuşi de o piaţă competitivă. În prezent, în ţara noastră există birouri de arhitectură care fac performanţă şi multe birouri la început de drum, încă mediocre. Profesioniştii reprezintă cam 3% iar 97% sunt restul. Din câte am observat, dacă te afli în primii 20%, îţi permiţi să ai o opinie publică, dacă nu, rămâi în anonimat.

Reporter: Cum a evoluat piaţa locală de arhitectură în ultimii ani?

Vlad Cojocaru: Odată cu criza economică, piaţa de profil s-a contractat foarte mult. Beneficiarii serviciilor de arhitectură au renunţat sau au suspendat proiectele pe fondul lipsei resurselor financiare. Multe firme de arhitectură care au pierdut proiecte s-au desfiinţat. Înainte de criză, o firmă lucra la trei-patru proiecte concomitent. Astăzi, observăm creşteri mai mult pe partea de consultanţă şi mai puţin pe partea de contractare şi finalizare a proiectelor.

Reporter: Care este profilul persoanelor care apelează astăzi la serviciile unui arhitect?

Vlad Cojocaru: Clienţii caută servicii de calitate, la un cost cât mai redus. Aceştia nu se mai orientează atât de mult spre proiecte noi, ci, mai degrabă, spre proiecte de reînnoire, proiecte mici de amenajări interioare. Oamenii nu mai au acces la creditare şi nu dispun de resursele financiare necesare pentru a apela la serviciile unei companii de arhitectură, care nu sunt chiar ieftine. Totuşi, utilizatorul final devine din ce în ce mai educat. Acesta se documentează, citeşte reviste de profil. Dacă oamenii sunt mai educaţi, mai informaţi despre acest domeniu, aceştia vor fi mai înclinaţi să apeleze la serviciile unui arhitect. De asemenea, există şi mulţi oameni care preferă să obţină doar consultanţă în vederea unui proiect de arhitectură pentru ca ulterior să îl realizeze singuri. Putem spune că într-o anumită măsură serviciile de arhitectură s-au externalizat. Cetăţenii îşi realizează singuri proiectele sau apelează la câte un meseriaş (n.r. electricieni, instalatori, zidari) pentru lucrări de reparaţie şi reînnoire şi nu neapărat la o firmă de arhitectură. Clienţii, indiferent de gradul de educaţie în domeniul arhitecturii, vor construcţii care să îi reprezinte. De aceea serviciile de consultanţă au o pondere foarte mare.

Reporter: Serviciile de consultanţă sunt contra-cost?

Vlad Cojocaru: În mod normal ar trebui să fie. În vestul Europei, consultanţa în arhitectură se plăteşte. În România, multe firme preferă să ofere consultanţă gratuită pentru a-şi dezvolta portofoliul de clienţi. Şi noi facem acest lucru. Uneori, însă, persoanele cărora le este oferit acest serviciu nu merg până la capăt cu încheierea unui contract şi acest lucru aduce pierderi firmelor de profil.

Reporter: Cum au mers afacerile pentru Cojocaru Design în ultimii ani şi ce perspective aveţi pentru acest an?

Vlad Cojocaru: În ultimii patru-cinci ani, cifra de afaceri a companiei a scăzut de patru ori şi profitul s-a înjumătăţit. Dacă înainte aveam venituri de circa 200.000 de euro pe an, azi încasările noastre sunt de circa 50.000 de euro anual. Profitul reprezenta 30% din venituri înainte de criză, astăzi rata acestuia este de circa 15%. Important este că ne-am menţinut pe piaţă, pentru că ne-am adaptat profilului clientului.

Astăzi executăm orice tip de lucrare ni se cere, de la amenajări interioare la închideri de balcon, de exemplu. Avantajul nostru este că avem şi propria firmă de construcţii, STG Construct, şi astfel putem realiza atât proiectarea, cât şi construcţia efectivă. Arhitectura îşi menţine însă cea mai mare pondere în cifra noastră de afaceri. Suntem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia afacerii în 2014 şi avem semnale pozitive din partea unor potenţiali clienţi. Deşi încasările s-au mai diminuat, am reuşit să ne extindem afacerea.

Cojocaru Design a pornit de la un singur arhitect, iar astăzi compania are deja zece angajaţi.

Reporter: Pe ce segment există cele mai mari cereri în piaţa locală?

Vlad Cojocaru: În momentul de faţă, ţara noastră duce lipsă de spaţii de birouri. La nivel naţional există o nevoie de circa 600.000 de metri pătraţi de birouri. Lipsa acestora este sesizabilă şi în preţurile practicate pentru închirieri pe acest segment. Dacă această nevoie ar fi acoperită şi preţul chiriilor ar scădea.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia Bucureştiului în ultimii ani, din punct de vedere arhitectural şi urbanistic?

Vlad Cojocaru: Capitala a evoluat foarte mult de la "cartierele dormitor" construite în perioada industrială comunistă şi până astăzi. Centrul oraşului este realizat în proporţie de 80% conform celui mai recent Plan Urbanistic General (PUG). Acum sunt mai multe servicii în cartiere şi suntem în mare parte autosustenabili. Acest lucru înseamnă că nu mai construim decât dacă este necesar şi trebuie să întreţinem construcţiile deja ridicate. Trebuie menţionat că Bucureştiul găzduieşte construcţii din toate timpurile, dar îşi menţine o influenţă bizantină foarte mare, fapt pentru care astăzi observăm o reîntoarecere la acest stil, un pic oriental. Multe "shaormerii", de exemplu, îşi refac sediile sau construiesc unele noi încercând să aducă orientalul autentic şi în arhitectură, nu doar în mâncare şi să îşi creeze astfel o marcă. Desigur, în urmă cu ceva ani au apărut şi anumite anacronisme arhitecturale, expresiile unor arhitecţi care au avut acces la o tehnologie mai avansată. Aceştia au influenţat procesul legislativ încât să îi susţină, dar nu au informat corespunzător cetăţenii asupra aspectului şi implicaţiilor proiectului final. O problemă cu care se confruntă în prezent Capitala este numărul mare de utlizatori ai spaţiului urban, respectiv circa 4 milioane de oameni. Dintre aceştia, foarte mulţi doar uzitează oraşul, nu plătesc taxe, impozite, dar fac mizerie, consumă. Oraşul devine astfel uzat. Prin urmare trebuie întreprinse acţiuni de reînnoire a acestuia.

Reporter: Care sunt tendinţele la nivelul întregii ţări?

Vlad Cojocaru: Direcţiile arhitecturale şi urbanistice ale ţării au fost stabilite prin Planul Urbanistic General Naţional din 2005, la crearea căruia am venit şi noi cu sugestii. Un PUG stabileşte normele generale de organizare a spaţiului într-un mod funcţional. În acelaşi timp, acestea nasc şi fenomene sociale care variază în funcţie de tipul amenajării. Unele pot crea conflicte, altele pot întări comunităţile. În aproape zece ani, doar 15% din plan s-a realizat. E un procent mic, dar cele mai multe din realizări se observă în centrele oraşelor. Cred că cea mai importană tendinţă în politicile urbaniste naţionale este cea de europenizare. Aceasta presupune şi o transformare şi o adaptare a funcţiei spaţiului şi construcţiilor la noile realităţi sociale şi economice, din ţară şi din Europa. De exemplu, în Valea Jiului, s-a implementat un proiect de valorificare a zonei miniere din puncte de vedere turistic. Economic, exploatarea cărbunilor din zonă a eşuat, aşa că funcţiunea activităţii miniere a fost schimbată. De altfel, dezvoltarea turismului are un impact important asupra planului urbanistic atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Aş aminti şi faptul că România a cheltuit foarte mulţi bani pentru a se alinia la standardele europene: am băgat cablurile sub pământ, am făcut borduri, poduri etc. România este una dintre ţările cele mai deschise la nou, inclusiv în urbanism şi arhitectură.

Reporter: În prezent, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) contestă modificările propuse pe legea 350/2001, privind amenjarea teritoriului şi urbanismului. Cum vedeţi dumneavoastră aceste modificări?

Vlad Cojocaru: Noile norme stabilesc modalităţile de aplicare ale prevederilor Legii nr. 350/2001 cu consecinţe directe asupra proceselor de elaborare, avizare, aprobare şi implementare a documentaţiilor de urbanism de toate categoriile. Aceste documentaţii fundamentează procesele de construire şi influenţează modul de utilizare a terenurilor, calitatea modului de alocare a acestora şi, în final, valoarea proprietăţilor pe piaţă şi calitatea zonelor construite pentru locuitori şi utilizatori. Practic, o parte dintre aceste avize ar putea fi acordate prin acord tacit după un termen limită de 30 de zile. OAR consideră că acest lucru este inacceptabil deoarece poate deschide practica depăşirii intenţionate a termenelor, tocmai pentru a permite unei documentaţii să fie aprobate, printre altele. În opinia mea, legea ar însemna totuşi o uşurare a birocraţiei şi ar putea încuraja dezvoltarea pieţei. Desigur, are şi minusuri, dar în cele din urmă, odată aprobată în noua formă va trebuie respectată de toată lumea.

Reporter: Vă mulţumesc!