De la Braşov spre vest, pe drumul care duce către Piteşti, la circa trei sferturi de ceas de mers cu maşina, se întinde o zonă pitorească al cărei renume a fost dat de castelul Bran. Avalanşa de turişti din ultimii ani a condus la creşteri spectaculoase ale preţurilor terenurilor şi ale cererilor de construcţii din zonă. Atât comuna Bran, cât şi cele învecinate (Moeciu, Fundata, Peştera şi, mai nou, oraşul Râşnov) beneficiază de locaţii deosebit de pitoreşti datorită vecinătăţii celor mai înalţi munţi din ţară: Bucegi, Piatra Craiului, cu perspectivă largă către măreţia Făgăraşului.
Componenta peisagistică a fost, de fapt, determinantă pentru ridicarea de numeroase pensiuni şi case de vacanţă, începând din zorii perioadei post comuniste şi cu avânt din ce în ce mai mare din anul 2000 până în prezent. "În fapt, numai de la acea dată avem evidenţe clare ale autorizaţiilor eliberate, pentru că numai de atunci există un serviciu de urbanism la noi", ne-a explicat Dragoş Purcăroiu, reprezentantul Primăriei Bran. Astfel, estimările indică peste 1.000 de case de vacanţă şi pensiuni ridicate până în acest an. Întreaga arie beneficiază de un aflux mare de turişti şi, de aceea, se manifestă din plin fenomenul pensiunilor mascate sau a celor cu circuit închis, în ambele cazuri sub "acoperirea" caselor de vacanţă.
Deşi este aglomerat, Branul creşte an de an
Gheorghe Hermeneanu, primarul Branului, ne-a declarat: "În momentul de faţă, nu prea mai sunt terenuri în localitate. Acest lucru se datorează atât vânzărilor masive, cât şi faptului că am limitat, prin hotărâre de consiliu local, posibilitatea de construire a unei case de vacanţă pe o suprafaţă mai mică de 1.000 mp, respectiv 2.000 mp pentru o pensiune".
În topul zonelor cu cea mai mare căutare pentru terenuri construibile conduce satul Poarta, urmat de Predeluţ, Şimon şi Sohodol. Potrivit primarului Hermeneanu, primele trei nu prea mai beneficiază de suprafeţe construibile. În Sohodol, mai este însă destul spaţiu. Primarul Branului estimează creşterea cererilor atât pentru terenuri, cât şi pentru construcţii la circa 30% numai în ultimul an.
La capitolul autorizaţii de construcţie, Primăria Bran a eliberat, în anul 2005, 38 de astfel de documentaţii, iar în 2006 - 53. Pentru anul în curs, administraţia locală a aprobat, până la finele lunii mai, construirea a 17 asemenea obiective. Pentru pensiuni, au fost eliberate 10 autorizaţii în 2005, respectiv 17 în 2006.
Este de aşteptat ca numărul autorizaţiilor să crească simţitor în lunile de vară, când construcţiile au cea mai mare perioadă de dezvoltare. Creşterea numărului de imobile noi este reflectată şi în certificatele de urbanism emise de primărie: 149 în 2005, 168 în 2006. Dragoş Purcăroiu ne-a mai precizat că 80% din pensiunile ridicate în ultimii trei ani au fost realizate şi cu finanţare prin programul SAPARD.
Sistemul constructiv mixt este în continuare preferat
La început, în zona Branului, a existat o preferinţă pentru utilizarea materialului lemnos, fie integral, fie în combinaţie cu materialele tradiţionale, pentru ridicarea locuinţelor de vacanţă sau pensiunilor. "În momentul de faţă nu se mai poate spune nimic cu precizie, chiar dacă lemnul a rămas pe locul unu în topul materialelor de construcţie. Se construieşte mult şi din cărămidă şi beton. Există multe construcţii unde primul nivel este făcut din cărămidă şi beton, iar nivelurile superioare sunt din lemn. Ca regulă generală, însă, fundaţia este aprope întodeauna făcută din beton", ne-a precizat ing. Victor Negrea, şeful serviciului urbanism din cadrul Primăriei Bran.
Majoritatea caselor de vacanţă sunt pe parter şi etaj mansardat
Regimul de înălţime predominant pentru noile locuinţe de vacanţă este parter şi etaj semi-mansardat (circa 60% din cazuri), sau pe parter, etaj şi un al doilea etaj semi-mansardat. Subsolurile şi/sau demisolurile sunt mai rare în cazul caselor de vacanţă mai mici, ele ţinând mai mult de vilele mari, cu mai multe niveluri, sau de pensiuni.
Constructorii sunt atât localnicii (pes-te 50 de firme şi persoane fizice autorizate în acest domeniu de activitate numai în Bran), cât şi firmele specializate aduse de către cei care achiziţionează terenuri.
Moeciu ţine isonul Branului
La Moeciu, cele mai multe construcţii noi sunt case de vacanţă. În Moeciul de Jos şi Moeciul de Sus, terenurile au început să devină destul de rare. Primarul Moeciului, Niculae Clinciu, ne-a precizat că cele două zone sunt acum extrem de căutate, deşi terenurile s-au împuţinat şi s-au şi scumpit.
Urmează în topul preferinţelor satul Peştera şi satul Drumul Carului. Şi aici preţurile maximale au ajuns să se învârtă în jurul cotei de 100 de euro/mp. "Deşi proprietari, numai jumătate din localnici şi-au întabulat terenurile, ceea ce ridică probleme sub aspectul transmiterii dreptului de proprietate", a arătat domnul Clinciu.
Creşterea pieţei construcţiilor din Moeciu se reflectă şi în numărul de autorizaţii: în 2005 au fost eliberate 8 pentru pensiuni şi 53 pentru case de vacanţă, în timp ce în 2006 sunt 21 pentru pensiuni şi 48 pentru case de vacanţă. Pentru 2007, primăria a eliberat autorizaţii pentru 4 pensiuni şi 3 case de vacanţă, dar în perioada sezonului cald se aşteaptă o creştere.
Râşnovul vine tare din urmă
Ceva mai uşor accesibil, oraşul Râşnov, situat la circa 15 km de Municipiul Braşov, se dezvoltă puternic pe segmentul caselor de vacanţă şi pensiunilor. La baza creşterii pieţei stau atât preţurile încă permisive (minim 5 euro/mp), cât şi ambiţia primarului Adrian Veştea de a transforma din nou Râşnovul într-o staţiune turistică, aşa cum a fost catalogat în perioada interbelică.
Secretarul oraşului, Stelian Dogariu, ne-a precizat că, odată cu punerea în posesie a proprietarilor de pe Valea Glăjăriei (peste 700 hectare) şi de pe Valea Râşnoavei-Cheia (peste 400 hectare), oferta a crescut simţitor. "În momentul de faţă, cererea este mai mare decât oferta, pentru că vânzătorii ţin de preţuri", a subliniat domnul Dogariu.
Localnicii susţin că pe Valea Glăjăriei s-a ajuns deja la 30 de euro/mp de teren construibil. Glăjăria, situată la poalele munţilor Bucegi, beneficiază şi de suprafeţe plane destul de întinse, fapt care favorizează din plin construcţia caselor de vacanţă. Solicitările pentru autorizaţia caselor de vacanţă au crescut cu cel puţin 30% în ultimul an.
Preţurile terenurilor din Bran, în continuă creştere
Interesul sporit pentru terenuri se reflectă şi în statisticile angajaţilor de la urbanism din cadrul Primăriei Bran în privinţa circulaţiei proprietăţilor. Certificatele de urbanism pentru operaţiuni notariale au crescut de la 172 în 2005, la 200 în 2006. "Străinaşii", cum îi numesc localnicii pe cei care vin să achiziţioneze terenuri în zonă, sunt, în marea lor majoritate, bucureşteni, urmaţi de constănţeni şi gălăţeni. Mai rar, se mai găsesc şi cetăţeni străini.
Bogdan Giurgiu, administratorul agenţiei imobiliare "Bramo Imob", ne-a precizat că terenurile au ajuns la un preţ maximal de circa 80 euro/mp. "Mai rar se întâmplă ca proprietarii să ceară peste 100 de euro/mp pentru locaţii din centrul Branului", a adăugat domnia sa.
Din punct de vedere al cererilor, reprezentantul "Bramo Imob ne-a indicat o creştere de circa 15-20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Media preţurilor loturilor scoase la vânzare pe întreaga zonă Bran-Moeciu este situată undeva între 35 şi 50 de euro/mp.
Au apărut şi satele de vacanţă
În zonă, au început să apară din ce în ce mai multe proiecte de dezvoltare imobiliară. Bogdan Giurgiu ne-a precizat că există circa 3-4 mini-cartiere, unde se fac dezvoltări imobiliare pe sectorul de case de vacanţă. Locuinţele au suprafeţe construite cuprinse între 350 şi 380 mp, cu preţuri între 160.000 şi 170.000 de euro. Cel mai mare proiect aparţine "Zoltim Trading", se află la intrarea în Bran şi va avea 100 de case de vacanţă.
Necesitatea dezvoltării infrastructurii
Dragoş Purcăroiu, reprezentantul Primăriei Bran, ne-a explicat că, în momentul de faţă, cea mai mare necesitate a localităţii este dezvoltarea infrastructurii, mai ales a celei pentru petrecerea timpului liber. "Nu este suficient numai caşul şi un grătar în curte cu amicii, mai trebuie şi divertisment", a subliniat domnia-sa.
Cel puţin pe partea de sporturi de iarnă, Primăria Bran a făcut deja unele demersuri. Există deja, din 2005, o pârtie mică de schi, lungă de 800 de metri şi dotată cu tunuri de zăpadă. Primarul Gheorghe Hermeneanu ne-a arătat că, în zona munţilor Bucegi, intenţionează să dezvolte o altă pârtie, în lungime de circa 3 km. Investiţia ar urma să se cifreze la 10 milioane de euro. "Nu ne-am decis încă dacă va fi concesionare prin licitaţie sau parteneriat public-privat", a arătat domnia-sa.
O pârtie există şi la Moeciul de Sus. Ea aparţine lui Ovidiu Gârbacea, patronul celui mai mare ansamblu de pensiuni din zona Cheile Grădiştei.
Totodată, atât Primăria Bran, cât şi cea din Moeciu, doresc dezvoltarea canalizării. Primarul Branului, Gheorghe Hermeneanu, ne-a mai spus că a primit tranşa a doua de finanţare conform OG 7/2006 pentru realizarea acestui obiectiv. Valoarea totală a investiţiei este de 4,4 milioane de lei. La Moeciu, însă, trebuie refăcut proiectul de canalizare pentru că cel vechi, elaborat în 1999, în valoare de 2,5 milioane de lei, este depăşit de realitatea din teren. "De atunci şi până acum s-a construit enorm de mult", spune primarul Niculae Clinciu.
