40% din afacerea UTI înseamnă construcţii şi facility management

Interviu cu Adrian Dragomir, directorul general al Sucursalei UTI Grup Construction and Facility Management

Reporter: Cum a fost afectată activitatea UTI de criza economică?

Adrian Dragomir: Măsurile de contracarare a efectelor crizei, adoptate şi implementate rapid, au diminuat impactul acesteia asupra companiei. Diversitatea domeniilor de activitate şi cifra de afaceri în uşoară scădere faţă de nivelul istoric maxim înregistrat în 2008, confirmă această afirmaţie.

Reporter: Care au fost acele măsuri de contracarare?

Adrian Dragomir: Chiar înainte de instalarea crizei, compania a adoptat o serie de măsuri adaptate noilor condiţii macro-economice, menite să asigure dezvoltarea durabilă. Unificarea şi valorificarea competenţelor la nivelul liniilor de afaceri, prin programe de dezvoltare şi de îmbunătăţire a performanţelor operaţionale şi a resurselor tehnologice, centralizarea deciziilor strategice la nivel de top management, pentru a reduce riscurile, precum şi reducerea şi optimizarea costurilor administrative sunt câteva exemple.

De asemenea, pe tot parcursul perioadei de recesiune, compania a căutat continuu să se reinventeze şi să-şi adapteze soluţiile la economia existentă, pentru a creşte competitivitatea.

Reporter: Cât din cifra de afaceri provine din activitatea de construcţii?

Adrian Dragomir: Cifra de afaceri totală a grupului UTI, în 2013, s-a situat la nivelul a 115 milioane euro, în scădere faţă de 2012, când a fost înregistrată o cifră de afaceri de peste 122 milioane euro (rezultate auditate). Cifra de afaceri a companiei realizată din activitatea de construcţii şi facility management (servicii de administrare tehnică şi operare a clădirilor) s-a situat, în 2013, în jurul valorii de 46,5 milioane de euro, reprezentând circa 40% din totalul afacerilor grupului. Pe segmentul construcţiilor şi instalaţiilor se estimează o uşoară creştere, de 5%, în 2014, faţă de nivelul din 2013.

Reporter: Ce soluţii oferă compania pentru piaţa construcţiilor?

Adrian Dragomir: Prin linia de business dedicată acestui domeniu, UTI oferă servicii complete, integrate şi specializate pentru obiective civile, industriale, comerciale, guvernamentale, de infrastructură critică etc., de la proiectarea tehnică a instalaţiilor (electrice, mecanice, automatizate), consultanţă tehnică, instalare, punere în funcţiune şi testare până la întreţinerea ulterioară a acestora. Competenţele de care dispunem au fost consolidate în circa 15 ani de activitate, timp în care am continuat să ne dezvoltăm capacităţile tehnice şi financiare şi să specializăm personalul în domeniile cheie ale acestui sector: inginerie electrică, ingineria mediului, eficienţă energetică etc.

Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi pentru acest an?

Adrian Dragomir: Investiţiile în inovaţie şi lărgirea competenţelor pentru extinderea domeniilor de activitate au fost dintotdeauna pe lista obiectivelor strategice urmărite de companie.

În acest sens, în luna aprilie a anului curent, UTI a achiziţionat compania EguildE, specializată în furnizarea şi dezvoltarea de soluţii şi de aplicaţii GIS (Geographic Information System). Prin intermediul acestei achiziţii strategice, compania a urmărit extinderea portofoliului de soluţii şi servicii din gama IT GIS, cum ar fi planuri de urbanism, baze de date GIS, cadastru general, registrul spaţiilor verzi, registrul agricol, taxe şi impozite, producţie de date 3D (Lidar), producţie de ortofotoplanuri, soluţii IT pentru utilităţi şi soluţii pentru situaţii de urgenţă.

Reporter: Ce lucrări derulaţi în prezent?

Adrian Dragomir: În momentul de faţă, desfăşurăm o serie de proiecte complexe de antrepriză generală în construcţii şi lucrări de inginerie şi instalaţii în diverse domenii de activitate.

În domeniul aeroportuar, suntem implicaţi în extinderea şi modernizarea pistelor de aterizare-decolare şi a balizajului luminos de la aeroporturile din Iaşi şi Cluj.

În sectorul infrastructurii de mediu, continuăm lucrările de reabilitare şi extindere a staţiilor de epurare a apei uzate de la Filiaşi şi Rădăuţi, iar de curând am semnat contractele pentru reabilitarea staţiilor Strehaia, Cujmir şi Gura Văii.

În zona reabilitărilor urbane, suntem implicaţi în proiectele de modernizare şi reabilitare a infrastructurii oraşului Târgovişte, în modernizarea promenadei din Mamaia şi reconsolidarea Arcului de Triumf.

În domeniul construcţiilor de clădiri, lucrăm la o serie de proiecte private şi publice, cum ar fi reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, construcţia parcului de distracţii Water Park Craiova, realizarea instalaţiilor electrice şi de curenţi slabi pentru clădirile Green Court Bucharest (proiect imobiliar dezvoltat de grupul suedez Skanska) etc.

În ceea ce priveşte transporturile, continuă lucrările la Magistrala 4 de metrou, în asociere cu Astaldi, Tiab şi Somet.

Tot anul acesta a început organizarea de şantier a celui mai mare proiect de antrepriză în construcţii din portofoliul UTI, şi anume modernizarea ecluzelor de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari. Proiectul are în vedere modernizarea unor echipamente şi instalaţii vechi de aproape 40 de ani, din opt puncte situate de-a lungul celor două canale, şi anume: ecluzele Cernavodă, Agigea, Ovidiu, a unei staţii de pompare (km. 60 Cernavodă), a două galerii de ape mari (Ecluza Ovidiu şi Ecluza Năvodari) şi a trei staţii pentru apărarea localităţilor împotriva inundaţiilor (Ştefan cel Mare-Saligny, Facilia şi Mircea Vodă). Investiţia este finanţată din fonduri europene, ridicându-se la peste un miliard de lei, echivalentul a circa 230 de milioane de euro.

În domeniul facility management-ului (operaţiunile de mentenanţă şi administrare tehnică a clădirilor), am semnat recent contractul cu Arena Naţională din Bucureşti pentru întreţinerea tehnică a echipamentelor şi sistemelor care asigură funcţionarea celui mai mare stadion din România, cu o capacitate de 55.000 de locuri şi o suprafaţă de peste 108.000 mp. Acordul cadru se desfăşoară pe patru ani, iar pentru fiecare an de colaborare se va semna câte un contract subsecvent.

Reporter: Ce contracte mari aţi finalizat în ultima perioadă?

Adrian Dragomir: Unul dintre cele mai mari proiecte de construcţii finalizate anul trecut a fost cel de extindere şi modernizare a Staţiei de Epurare Cluj, un contract în valoare de 34,4 milioane euro, care a fost realizat în 21 de luni. Anul acesta am finalizat lucrările de consolidare şi restaurare a corpurilor A, B şi rotondă a Aerportului Internaţional Aurel Vlaicu (Băneasa) din Capitală şi construcţia Centrului de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare, Hortinvest din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, cea mai modernă facilitate de acest gen din ţară.

Reporter: Cu ce parteneri importanţi lucraţi?

Adrian Dragomir: Pe zona construcţiilor am dezvoltat parteneriate durabile cu firme renumite din domeniu, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Câteva nume importante ar fi Astaldi, Max Bogl, EFACEC, Erbaşu Construcţii, Romconstruct, Euroconstruct, Rotary. Pe plan regional, avem o bună colaborare cu firme precum ABC Val Constanţa, Condacia Botoşani, Conextrust Bacău, Vega Galaţi, Palex, Romenergo, Argos, Recon Craiova, ACI Cluj, Delta ACM, Elcomex.

Reporter: Cu ce probleme vă confruntaţi în activitatea curentă?

Adrian Dragomir: Reducerea investiţiilor străine şi blocarea proiectelor de construcţii publice, rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene pentru proiecte de dezvoltare regională, întârzierile mari de plată a unora dintre beneficiari sunt doar câteva exemple.

Reporter: Cum a evoluat cererea, în domeniul în care activaţi, în ultima perioadă?

Adrian Dragomir: Cererea din partea populaţiei este în continuare redusă, ca urmare a sprijinului fragil de finanţare din partea sectorului bancar, dar şi a scăderii investiţiilor străine şi guvernamentale. O creştere uşoară a fost înregistrată în zona construcţiilor inginereşti şi de infrastructură, finanţate prin fonduri europene pentru dezvoltarea regională, însă volumul acestora nu este spectaculos, având în vedere rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene.

Reporter: Cum a evoluat piaţa de profil şi ce estimări aveţi pentru acest an, legate de acest domeniu?

Adrian Dragomir: Perspectivele de revigorare în acest sector sunt în continuare rezervate, ca urmare a îngreunării accesului la împrumuturile acordate de bănci. Sperăm că noul program european de finaţare, aferent perioadei 2014-2020, va avea mai mult succes şi că România va reuşi să utilizeze un procent mai mare din fondurile de investiţii pentru dezvoltarea regională.

Reporter: Mulţumesc!