Construcţiile pasive - soluţii inovatoare şi confortabile de locuit

(Interviu cu domnul inginer Vlad Ciobanu de la societatea Zecaph Consult SRL)

Reporter: Cât de cunoscut este conceptul de casă pasivă şi cum a evoluat acesta în ţara noastră?

Vlad Ciobanu: Conceptul de casă pasivă, la modul general, este tot mai cunoscut în rândul celor care intenţionează să-şi construiască o casă. Ne lovim de neajunsul că mulţi dintre cei care au auzit de concept îl implemetează arbitrar sau îl resping, asociindu-l cu unul foarte scump. Momentan, în România sunt aproximativ unsprezece case pasive, însă numărul caselor pasive este în continuă creştere

Reporter: În ce stadiu de evoluţie este acest concept în alte ţări?

Vlad Ciobanu: Din anul 1991 s-au construit pe glob peste 50.000 de clădiri pasive certificate. Dacă adunăm şi construcţiile necertificate sau "aproape pasive", atunci numărul lor este cu mult mai mare. Acest lucru este explicabil deoarece conceptul de "casă pasivă" se poate aplica oricărui tip de construcţie, indiferent de zona climatică. La standard de "casă pasivă" s-au construit blocuri de locuit, clădiri de birouri, hoteluri, şcoli, grădiniţe, spitale, clădiri publice, închisori, chiar şi fabrici.

Reporter: Care sunt caracteristicile unei case pasive? Prin ce se diferenţiază aceasta de locuinţa tradiţională?

Vlad Ciobanu: Principiul este relativ simplu - cu cât o clădire pierde mai multă căldură, cu atât aceasta trebuie încălzită mai des; cu cât pierde mai puţină căldură, construcţia trebuie încălzită tot mai rar. Logic, toate clădirile pierd căldură prin pereţi, acoperiş, fundaţie, punţi termice, ferestre, infiltraţii de aer, ventilare etc. Trebuie să fie găsite strategii de limitare a acestor pierderi. Strategiile au la bază atât calcule energetice, cât şi calcule de cost - beneficiu. În primul rând, este nevoie de o izolaţie adecvată continuă a tuturor elementelor constructive care alcătuiesc anvelopa construcţiei.

Alegerea ferestrelor şi dimensionarea lor în raport cu faţada se face pe baza unor calcule energetice (pierderi de caldură/aport de soare).

Reducerea sau limitarea punţilor termice se obţin printr-o serie de calcule sau modelări termice, în programe specializate. Punţile termice generează pierderi de căldură, facturi mai mari la încălzire, disconfort termic, dar şi condens sau mucegai.

Pentru a ne bucura de confort termic şi pentru a avea o clădire durabilă, avem nevoie de o etanşare perfectă prin care aerul, umiditatea sau apa să nu treacă. Este demonstrat că, printr-o crăpătură de doar un milimetru grosime trece apă, care afectează atât durabilitatea, cât şi performanţa energetică a clădirii. De aceea, etanşarea este foarte atent detaliată din stadiul de proiect, urmând, ulterior, să fie urmărită în stadiul de execuţie. Etanşarea este testată la final printr-un test la presiune. Testul are rolul să identifice zonele care nu sunt perfect etanşate, pentru a putea fii remediate ulterior.

Nu trebuie să uităm aspectul că aceste construcţii sunt edificate pentru a locui, munci sau învăţa în ele. De aceea este foarte important să generăm un mediu sănătos vieţii. Ventilarea joacă un rol foarte important în acest sens. În toate proiectele se recomandă implemetarea unor sisteme mecanizate de ventilare cu recuperare de căldură. Recuperarea ajută la economisirea energiei. Practic, sistemul recuperează aproape toată căldura din aerul viciat care îl scoate afară din casă. Avem cazuri în care, când afară sunt -10°C, sistemul introduce minim 16-17°C, fară să folosească o sursă exterioară de încălzire.

Reporter: Care sunt avantajele unei astfel de case?

Vlad Ciobanu: Casa pasivă are multiple avantaje:

- Confortabilitatea este cuvântul cheie. Să ne imaginăm o construcţie confortabilă în tot timpul anului, fără zone reci, fără probleme de supraîncălzire vara - o clădire în care nu simţi că te "trage curentul", o construcţie care, în timpul verii, nu are nevoie de aer condiţionat.

- Casa pasivă este sănătoasă. Calitatea aerului din clădiri influenţează direct sănătatea noastră şi de aceea în toate construcţiile pasive sunt prevăzute sisteme de ventilaţie cu recuperare de căldură pentru un aport continuu de aer proaspăt. Sistemul de ventilaţie schimbă, de minim trei - cinci ori pe zi, complet aerul din clădire.

- Acest tip de casă este economic. În medie, consumul de energie al acestor construcţii este cu 80-90% mai mic decât al unei construcţii obişnuite. Practic, pentru o casă de 150 mp, costul anual cu încălzirea nu depăşeşte 150 de euro, indiferent de zona climatică.

- Casa pasivă este sustenabilă. Odată cu scăderea consumului de energie scad şi emisiile de gaze, obţinându-se o construcţie cu un impact scăzut asupra mediului. Impactul scade şi mai mult în cazul construcţiilor în care au fost folosite materiale naturale, care înmagazinează dioxid de carbon, sau materiale pentru fabricarea cărora se degajă mai puţin CO2 decât pentru un material clasic.

- Un alt avantaj este durabilitatea. O mai bună gândire a straturilor de izolare şi etanşare, dar şi lipsa punţilor termice prelungesc considerabil viaţa construcţiei. Într-o construcţie clasică, durabilitatea construcţiei este afectată de zonele neetanşate sau insuficient izolate. Punţile termice generează în timp condens şi mucegai.

- Calitatea superioară şi controlul calităţii sunt alte caracteristici ale casei pasive. Pe lângă faptul că în construcţia acestor clădiri se urmăreşte folosirea unor materiale de o calitate mult mai ridicată, pe tot parcursul proiectului se fac o serie de verificări a calităţii montajului, pentru a limita defectarea în timp a întregii construcţii. Spre final, clădirea este supusă unor serii de teste, pentru a identifica eventualele probleme de montaj. Etanşarea se verifică printr-un echipament numit "blower door". Acest echipament, în urma unor presurizări sau depresurizări a construcţiei, generează câteva schimburi de aer avem prin anvelopă la o presiune de 50 Pa. Aceste pierderi trebuie limitate la maxim, pentru a nu afecta atât eficienţa energetică, cât şi durabilitatea construcţiei.

- Conceptul de casă pasivă este o investiţie pe termen lung în confort şi în eficienţă, care adaugă o valoare foarte mare construcţiei.

- Construcţia nu este una complicată. Foarte multă lume crede că o casă pasivă se rezumă la panouri solare, pompe de căldură sau alte sisteme complicate prin care putem produce energie, ceea ce este total greşit. Conceptul unei case pasive se focusează în cea mai mare parte pe conservarea energiei, apoi pe generarea ei. În cazul de faţă, necesarul de energie fiind foarte mic, avem nevoie de echipamente mici. Casa pasivă nu este deloc complexă.

- Casa pasivă este inovatoare, fiind o clădire modernă care poate implementa soluţii revoluţionare, fie că vorbim de conservarea de energie, fie de generare. Având un necesar mic de energie, este mult mai uşor să generăm construcţii independente din punct de vedere energetic.

- Construcţia este una accesibilă. În cele mai multe cazuri, pentru a ajunge la standardul de casă pasivă, avem nevoie de o extra investiţie de 5-20%, ceea ce nu este deloc mult ţinând cont de totalul beneficiilor care vin la pachet, ulterior.

- Totodată, investiţia este amortizabilă. Pe lângă avantajul confortului pe care beneficiarii îl simt din prima zi, dupa 10-15 ani se poate vorbi şi de amortizarea extra-investiţiei.

Reporter: Concret, care este investiţia medie necesară realizării unei case pasive? De la cât începe preţul mediu/mp construit?

Vlad Ciobanu: Satistic vorbind, preţul pentru o construcţie pasivă este mai mare cu 10-20% faţă de o construcţie clasică (bine executată). Comparativ cu o clădire executată prost, diferenţa de cost este mai mare. În medie, putem vorbi de un preţ cuprins între 550 şi 800 euro/m2, poate chiar mai mult, în funcţie de complexitatea construcţiei, tipul de materiale folosite, luxul dorit, echipamentele extra etc.

Reporter: Cum a evoluat cererea în acest domeniu la noi?

Vlad Ciobanu: Momentan, în România, nu putem vorbi de cerere pe acest segment, deoarece sunt foarte puţine exemple care să-i inspire sau să-i motiveze pe oameni să aleagă singuri o casă pasivă. Peste 90-95% din construcţii se izolează clasic. De aceea ne implicăm continuu în educarea populaţiei. În ţara noastră acest concept este abia la început. S-au construit aproximativ 11 case pasive, iar multe altele sunt deja în lucru. Locuinţele sunt la standardul de "low energy". Cele mai multe locuinţe pasive se găsesc în zona Bucureştiului sau a Clujului.

Reporter: În cât timp se construieşte o casă pasivă?

Vlad Ciobanu: În cazul acestor construcţii, timpul de execuţie creşte, deoarece unele operaţiuni trebuie făcute mult mai atent decât la o casă standard. Adiacent, spre final, aceste construcţii sunt testate pentru a putea remedia eventualele greşeli care apar în timpul montajului. Chiar şi aşa, termenul de execuţie nu se prelungeşte cu mult, poate cu o săptămână sau cu două săptămâni.

Reporter: Care este profilul beneficiarului de case pasive?

Vlad Ciobanu: Până acum, strict în cazul proiectelor noastre, clienţii sunt oameni care privesc în viitor, sunt buni manageri atât în business, cât şi în viaţa lor de zi cu zi. Îi interesează foarte mult cum clădirea le va influenţa sănătatea lor sau a familiei, le pasă de impactul lor asupra mediului înconjurător şi vor o construcţie durabilă, cu o valoare adăugată.

Reporter: Câte proiecte de case pasive aţi executat până în prezent?

Vlad Ciobanu: Momentan avem aproximativ zece proiecte "low energy" aproape finalizate, urmând ca în 2017 să se înceapă execuţia la încă cinci-şapte proiecte pe care le avem acum în stadiu de proiect. Până acum, majoritatea sunt construcţii din zidărie sau lemn, anul acesta vom avea acest tip de casă şi pe structură metalică şi, de asemenea, vom avea şi o casă aproape integral din cânepă.

Chiar dacă sunt relativ puţine proiecte, feed- back- ul este foarte bun. Vorbim de case care, în luna decembrie, au avut facturi de 150-200 de lei. Casele respective nu au zone reci sau fierbinţi, copiii umblă desculţi şi sunt foarte bine ventilate. În aceste case beneficiarii îşi petrec cu drag timpul liber. Nu există foarte mult praf în casă, nu transpiri vara din cauza supraîncalzirii. În aceste case oamenii nu se mai îmbolnăvesc atât de usor, ei nu se mai trezesc cu gâtul sau nasul uscat.

Reporter: Cum aţi abordat acest concept?

Vlad Ciobanu: De conceptul de casă pasivă am aflat prin anul 2006, ulterior, în 2009, fiind implicat în construcţia unor serii de case "low energy" care aveau la bază conceptul de casă pasivă. În anul 2010, am plecat la studii în Scoţia, unde timp de patru ani m-am specializat în eficienţa energetică, energii alternative, devenind şi proiectant certificat de case pasive. Zecaph a fost un vis care a devenit realitate în anul 2015, când m-am întors în ţară foarte hotărât să implementez tot ce am învăţat în UK, să schimb felul cum se proiectează şi se construieşte în ţara noastră. Momentan, am un birou de proiecteare energetică în Braşov, unde am un angajat, urmând ca anul acesta să îmi mai caut un coleg sau chiar doi.

Reporter: Mulţumesc!