EMIL CALOTĂ, VICEPREŞEDINTE ANRE"Din 2014, suntem obligaţi să reabilităm anual 3% din clădirile publice"
Companii / 04 aprilie 2014
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este implicată în procesul implementării Directivei europene privind eficienţa energetică. Vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, ne-a declarat, într-un interviu, că cel mai mare potenţial de economisire este la consumatorul final, respectiv în clădirile publice şi private, care trebuie izolate termic în următorii ani. Domnia sa ne-a spus că pentru atingerea ţintei economice asumate de România, de reducere a consumului de energie cu 20% faţă de anul 2007 sunt necesare, conform estimării dintr-un studiu BERD, cinci miliarde de euro.
Potrivit vicepreşedintelui ANRE, Directiva trebuie adoptată în legislaţia naţională până în iunie, iar până pe 30 aprilie 2014 ţara noastră trebuie să elaboreze strategia pe termen lung pentru renovarea cladirilor existente. Renovarea şi eficientizarea clădirilor publice ar trebui să înceapă chiar din acest an, conform calendarului impus de Directivă. Începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor publice sunt renovate anual pentru a îndeplini cerinţele minime de performanţă energetică.
Reporter: Care este termenul limită de adaptare a legislaţiei naţionale pentru preluarea prevederilor Directivei privind eficienţa energetică?
Emil Calotă: Statele membre UE trebuie să pună în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma acestei Directive până pe 5 iunie 2014. Termenul limită pentru elaborarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul eficienţei energetice este 30 aprilie 2014.
Reporter: Care sunt principalele prevederi ale Directivei privind eficienţa energetică şi ce impact economic au acestea?
Emil Calotă: Pentru atingerea ţintei economice asumate de România, de reducere a consumului de energie cu 20% faţă de 2007 (10 milioane tone echivalent petrol - tep) sunt necesare, conform estimării Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cinci miliarde de euro.
Fiecare stat membru trebuie să se asigure că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală sunt renovate anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite de statul membru în cauză. Astfel, ţările trebuie să se asigure că administraţiile centrale achiziţionează doar produse, servicii şi clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică, în măsura în care acestea corespund cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă.
Pentru sectorul industrial, pot fi acordate stimulente IMM-urilor care se supun unor audituri energetice şi popularizează cele mai bune practici, în timp ce companiile mari vor trebui să îşi auditeze consumul energetic pentru a facilita identificarea potenţialului de economisire.
Fiecare stat membru trebuie să stabilească o schemă de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Respectiva schemă trebuie să asigure realizarea, de către distribuitori şi furnizori de energie, a unui obiectiv cumulativ în materie de economii de energie la nivelul utilizării finale până la 31 decembrie 2020. Distribuitorii de energie sau societăţile de furnizare vor fi obligaţi să economisească în fiecare an 1,5% din volumul vânzărilor de energie pe care le realizează, prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, precum îmbunătăţirea sistemului de încălzire, instalarea de ferestre tip termopan sau de acoperişuri izolante, la nivelul consumatorilor finali de energie. În locul acestei măsuri, statele membre au posibilitatea să propună alte mecanisme de economisire a energiei, precum finanţarea de programe sau acorduri voluntare care să conducă la aceleaşi rezultate, însă fără să le impună vreo obligaţie companiilor energetice.
La nivelul producţiei de energie trebuie implementată monitorizarea nivelurilor de eficienţă a noilor instalaţii de generare a electricităţii, elaborarea unor planuri naţionale de încălzire şi răcire, care să constituie baza planificării unor infrastructuri eficiente.
La nivelul transportului, distribuţiei şi furnizării energiei trebuie reduse pierderile din reţele.
Reporter: Simpla termoizolare este suficientă pentru ca un imobil să fie eficient din punct de vedere energetic?
Emil Calotă: Simpla termoizolare nu rezolvă eficienta funcţionare a unui condominium. Într-un proiect de eficientizare, trebuie aplicat un tratament dinăuntru către exterior şi nu invers. O reabilitare completă a unui bloc pleacă de la instalaţiile interioare, de la subsol, casa scării, acoperiş sau terasă şi mergând apoi către apartamente.
Am văzut multe blocuri izolate doar la exterior, cu geamuri termopan montate, dar cu subsoluri inundate şi cu instalaţii colmatate, sau fără acoperiş izolat. Aceste imobile sunt doar raportate ca reabilitate, dar cu siguranţă nu îndeplinesc aşteptările cetăţenilor şi ale autorităţilor în materie de eficienţă energetică.
Din punctul meu de vedere, ar trebui incluse în programele de reabilitare doar blocurile cu un singur sistem de încălzire (fie sistem centralizat, fie centrale de apartament sau fie centrale de scară). La imobilele cu sisteme multiple de încălzire, orice fel de bilanţ energetic este deformat şi orice fel de analiză a eficienţei este incompletă.
Reporter: Care este volumul estimat al investiţiilor în reabilitarea termică a tuturor imobilelor şi ce scheme de finanţare pot fi aplicate?
Emil Calotă: Volumul de lucrări ce trebuie finanţat este foarte mare dacă ne gândim câte imobile publice şi private au nevoie de reabilitare. Mai trebuie rezolvate pierderile de pe reţeaua producţie-transport-distribuţie şi unităţile de generare a energiei, ca să ducem la îndeplinire Directiva. Vorbim de foarte multe miliarde de euro. Numai pentru perioada 2015-2020, conform studiului BERD, sunt necesare două miliarde de euro pentru acoperirea costurilor de investiţii în domeniul clădirilor rezidenţiale şi publice în vederea implementării principalelor măsuri de eficienţă energetică.
Cele mai mari pierderi sunt la consumatorul final de energie şi de aici trebuie pornit. Să nu uităm că cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumi.
Dacă un bloc este reabilitat ca la carte, investiţia se vede imediat în facturi şi se recuperează în 5-7 ani.
Directiva oferă mai multe alternative de finanţare. O soluţie este înfiinţarea unui fond naţional pentru reabilitarea termică. Într-un asemenea fond, guvernele statelor membre pot include mai multe surse precum alocaţii bugetare sau granturi europene. Statele membre pot folosi, pentru alimentarea acestui fond, şi veniturile proprii din nivelurile anuale de emisii alocate ca să îmbunătăţească performanţa energetică a clădirilor. Aceasta ar fi cea mai simplă variantă de finanţare.
Mai pot fi implementate parteneriate public-private sau sisteme de stimulare fiscală. Eu consider că fondul naţional se mulează mai bine pe cultura de finanţare din ţara noastră, dar ridică problema responsabilităţii celui care îl gestionează.
Mai există posibilitatea transferării ca obligaţie de investiţie către operatorii de distribuţie şi furnizare a energiei. Eu am rezerve la o astfel de alternativă, pentru că orice investiţie pe care ei o fac trebuie socializată în factura finală.
În general, finanţarea investiţiilor a devenit pentru România chestiunea critică de implementare a oricărui proiect important pentru că încă nu s-a încheiat criza, dar şi pentru că pieţele de capital sunt sărace în oferte.
Reporter: Până acum, unele primării au finanţat integral reabilitările termice, altele - parţial, dar sunt şi multe autorităţi locale care nu au participat deloc la acest proces. Piaţa de profil este dominată de haos. Cum se poate face ordine?
Emil Calotă: Blocul este o proprietate privată partajată. Nu poţi fi proprietar doar până în spatele uşii apartamentului tău. Aici trebuie să avem un suport de la autorităţi şi un sistem de finanţare atractiv.
Există obligativitatea întocmirii, de către autorităţile locale, a unui masterplan energetic. Localităţile pot include reabilitarea termică a blocurilor în cadrul priorităţilor de finanţare dacă şi-au propus, prin acest masterplan, să revitalizeze şi să modernizeze sistemul centralizat de încălzire, bazat pe producţia de energie în cogenerare. Acest sistem este cel mai eficient şi a fost sistematic boicotat de campaniile de montare a centralelor murale pe gaz. Masterplanul trebuie să cuprindă soluţia eficientă de încălzire pe termen lung. De aceea insist şi spun că în orice fel de abordare energetică trebuie să pleci de la consumator.
Reporter: Contorizarea este inclusă în reabilitarea ca la carte a unui imobil?
Emil Calotă: Bineînţeles. Este obligatoriu ca, până la 31 decembrie 2016, în blocurile alimentate de la o reţea de termoficare, să se instaleze repartitoare individuale de costuri pentru măsurarea consumului de energie pentru încălzire şi contoare de apă caldă pentru fiecare apartament. Directiva impune ca statele membre UE să introducă norme clare privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică şi/sau de apă caldă în clădiri.
Reporter: Care este potenţialul de economisire a energiei în clădiri?
Emil Calotă: Din ţinta de economisire a ţării noastre (20% până în 2020), circa 66% reprezintă potenţialul clădirilor.
Reporter: În ce stadiu este adoptarea Directivei?
Emil Calotă: A fost creat Grupul interministerial sub coordonarea Comisiei pentru Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor, în care şi ANRE este inclus şi a fost lansat în dezbatere publică primul proiect (draft) de lege a eficienţei energetice în România.
Reporter: Vă mulţumesc!
Pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii şi fără a aduce atingere legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat, statele membre pot să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic şi ale punerii în aplicare a unor recomandări extrem de rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare.
Statele membre trebuie să aducă în atenţia IMM-urilor, inclusiv prin intermediul organizaţiilor reprezentative intermediare ale acestora, exemple concrete privind modul în care sistemele de gestionare a energiei le pot îmbunătăţi activitatea.
Directiva mai prevede ca ţările membre UE să promoveze piaţa serviciilor energetice şi accesul IMM-urilor la această piaţă prin diseminarea de informaţii clare şi uşor accesibile privind contractele disponibile de servicii energetice şi clauzele care trebuie incluse în aceste contracte pentru a se garanta economiile de energie şi drepturile consumatorilor finali, dar şi instrumentele financiare, stimulentele, granturile şi împrumuturile menite să susţină proiectele de eficienţă energetică.
