ROFMA: Cine mai are nevoie de standarde?

Ing. Lucian Paul Anghel, Coordonator Departament Legislaţie, Standarde şi Norme - ROFMA Managing Partner BSS

Managementul Facilităţilor - un domeniu "tânăr"

O întrebare aparent stranie în sine, dar de mare actualitate, în domeniul Facility Managementului.

Acest nou domeniu, care a apărut în ţările industrializate la sfârşitul anilor 1970 şi în România de doar circa 15 ani, este în prezent definit ca "activitate de integrare a proceselor în cadrul unei organizaţii în scopul menţinerii şi dezvoltării unor servicii convenite, agreate care sprijină şi îmbunătăţesc eficienţa activităţilor de bază ale organizaţiei"(EuroFM). Conceptul de bază al Facility Managementului este de a furniza management integrat la nivel strategic şi tactic pentru a coordona realizarea efectivă a serviciilor convenite. Acest lucru implică anumite competenţe specifice, diferenţiind astfel Facility Managementul de diferite servicii individuale, separate.

În acest context, în România avem în prezent standardul SR EN 15221, tradus şi aprobat de ASRO - Asociaţia de Standardizare din România,cu componentele sale :

- SR EN 15221-1:2007 Managementul Facilităţilor p.1 - Termeni şi definiţii

- SR EN 15221-2:2007 Managementul Facilităţilor p.2 - Ghid de elaborare a acordurilor de managementul facilităţilor

- SR EN 15221-3:2012 Managementul Facilităţilor p.3 - Ghid referitor la calitate în managementul facilităţilor

- SR EN 15221-4:2012 Managementul Facilităilor p.4 - Taxonomie, clasificare şi structuri în managementul facilităţilor

- SR EN 15221-5:2012 Managementul Facilităţilor p.5 - Ghid referitor la procesele din managementul facilităţilor

- SR EN 15221-6:2012 Managementul Facilităţilor p.6 - Măsurarea suprafeţelor şi spaţiului în managementul facilităţilor urmând ca, în curând să fie aprobată şi componenta SR EN 15221-7 - Ghid referitor la benchmarkingul performanţelor.

Utilitatea acestui standard este evidentă, aplicarea sa generând cadrul necesar existenţei şi legitimării domeniului, cu o terminologie coerentă şi acceptată de profesioniştii din acest sector şi un limbaj de specialitate care asigură comunicarea clară şi eficientă în toate contextele.

Aplicarea acestui standard este cu atât mai necesară pe piaţa românească de profil cu cât, pe de o parte se simte acut lipsa de reglementări şi acreditări specifice şi, pe de altă parte coexistă o serie de norme şi normative disparate, cu aplicare punctuală doar pe anumite subcomponente ale Managementului Facilităţilor, unele datând încă din perioada anilor 1970 - 1980 (STASuri, NIRuri), care generează confuzii şi lasă loc pentru interpretări atât la nivelul prestatorilor de servicii, cât şi la cel al clienţilor, proprietari şi dezvoltatori. În acest context, devine cu atât mai stringentă necesitatea adoptării, pe baza standardului menţionat, al unor norme unitare, comun agreate, specifice acestui domeniu

Provocări şi riscuri pe piaţa Managementului Facilităţilor

În contextul crizei economice şi financiare, care afectează semnificativ sectorul construcţiilor şi al Real Estate, unul dintre efectele cele mai serios resimţite este presiunea pe costuri, exercitată mai ales de investitori, proprietari de imobile şi chiriaşi. Efectele acestei presiuni conduc la nerespectarea normelor şi standardelor existente, atâtea câte sunt, la scăderea drastică a calităţii serviciilor, prestate de personal insuficient instruit, deseori muncind "la negru" şi favorizând astfel evaziunea fiscală. La acestea putem adăuga creşterea riscurilor de accidente prin utilizarea de improvizaţii ce încalcă orice norme de sănătate şi securitate în muncă, riscurile de pierderi materiale determinate de utilizarea de echipamente şi dispozitive neadecvate, în condiţiile unei insuficiente calificări a personalului de operare şi a lipsei de proceduri şi de standarde de lucru.

Este demn de subliniat faptul că, în acest cadru problematic, instruirea, calificarea profesională a personalului şi acreditările profesionale specifice sunt de o importanţă crucială. Avem încă, la nivelul multor firme active în domeniul Managementului Facilităţilor, personal slab pregătit şi, prin consecinţă, insuficient motivat şi remunerat. De aici rezultă frecvent servicii prestate la un nivel necorespunzător calitativ, cu randament scăzut, fapt care determină preţuri mici impuse pe această piaţă. Un aspect care cere o adresare urgentă spre rezolvare este lipsa recunoaşterii meseriilor, a ocupaţiilor specifice domeniului. Noi încă nu avem recunoscute profesiuni precum Manager de Facilităţi (Facility Manager), Manager de clădire (Building Manager) sau tehnician de mentenanţă. În acest sens, este relevant rolul firmelor de Management al Facilităţilor de a contribui la educarea pieţei, inclusiv a clienţilor, cu privire la competenţele acestor profesionişti, evitând riscurile pe care nu ştiu că şi le asumă prin continuarea unei atitudini pasive.

Nevoia de schimbare

Într-un univers al schimbărilor accelerate, Managementul Facilităţilor este supus aceleiaşi urgenţe de schimbare şi adaptare la mediul dinamic al economiei. Considerăm că printre factorii contributori la necesarul salt calitativ, la schimbarea pozitivă, de esenţă, a acestui domeniu sunt :

- asociaţiile profesionale active în domenii precum construcţiile, arhitectura, infrastructura, instalaţiile clădirilor etc., care pot genera standarde şi norme mai clare şi coerente în domeniile lor, care se articulează organic ;

- firmele de proiectare în construcţii şi arhitectură, firmele de project management şi nu în ultimul rând, cele de Managementul Facilităţilor;

- la un eşalon diferit, educaţional, includem unităţile de învăţământ universitar şi profesional care pot avea un aport substanţial în procesul schimbări;

- în fine, organismele statului, autorităţile locale şi centrale, pot fi contributori esenţiali, prin adoptarea, formalizarea şi exercitarea controlului asupra reglementărilor şi normelor legale privind activitatea, în condiţii corecte, a firmelor de Managementul Facilităţilor.

ROFMA - integrator şi promotor al proiectelor de Managementul Facilităţilor

Ca organizaţie reprezentativă, ROFMA integrează problematica şi provocările acestui domeniu, generând proiecte în interesul comun al tuturor membrilor, proiecte care corespund intereselor fundamentale de dezvoltare a domeniului.

Vă invităm să participaţi, alături de ROFMA, la dezvoltarea acestor standarde şi norme, în cadrul reuniunilor ce vor fi dedicate acestui proiect.