SPECIALIŞTII DIN CONSTRUCŢII AVERTIZEAZĂ: "Mulţi proprietari de clădiri cu bulină roşie refuză să marcheze imobilele"

Radu Petrovici: "În Bucureşti, 30.000 de imobile, locuite de circa 100.000 de persoane, au nevoie de renovare sau reconsolidare"

Claudiu Georgescu: "Asigurările ar trebui să revină la o poziţie de forţă"

Ţara noastră nu are, în prezent, un plan pentru fluidizarea circulaţiei şi evacuarea victimelor în caz de seism, susţine Radu Petrovici, inginer constructor şi fost profesor la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti.

Domnia sa ne-a declarat: "În cazul unei mişcări seismice mai puternice există un potenţial pericol de prăbuşire a unor clădiri.

La această oră, nu avem un plan pentru evacuarea molozului în scopul fluidizării circulaţiei şi aI ajutorării victimelor.

Mai grav, însă, este că, spre deosebire de alte ţări unde se pregătesc prin grija autorităţilor suprafeţe pentru cazarea provizorie a supravieţuitorilor în astfel de situaţii, noi nu dispunem de acest tip de amenajări. Dacă le-am avea, zona res­pectivă ar trebui să fie racordată la reţeaua de utilităţi (viabilizată) şi nu ştiu ca Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) să dispună de aşa ceva, în momentul acesta, şi nici de locuinţe de rezervă pentru cazarea provizorie a sinistraţilor".

Domnul Petrovici a aminitit şi de pericolul pe care îl reprezintă clădirile cu bulină roşie, susţinând că foarte multe dintre locuinţele aflate în imobilele încadrate ca având un grad ridicat de risc la seisme sunt închiriate, iar proprietarii nu le spun chiriaşilor care este starea reală a spaţiilor respective.

În acest caz, problema este una de natură legală, mulţi dintre proprietari refuzând să marcheze clădirile, deoarece le scade valoarea proprietăţii, ne-a mai spus Radu Petrovici, adăugând: "Legea spune că proprietarul are voie să te dea în judecată (fie că eşti stat, preşedinte de ţară, primărie etc.) pentru că i-ai marcat blocul ca având risc seismic (printr-o expertiză întocmită de un "expert atestat" conform legii). Legea nu îi poate obliga pe proprietari să execute lucrări de consolidare astfel încât acel imobil să nu se dărâme".

Această problemă este eludată de autorităţi prin faptul că legislaţia permite societăţilor de asigurări să nu asigure aceste imobile, a adăugat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), explicând: "În fond, asigurătorul lucrează cu un risc mediu şi nu poate să îşi asume să acopere riscurile care depăşesc acest nivel (de exemplu, pentru cel care şi-a scos doi pereţi din casă). Riscul este atât de mare, încât asigurătorul nu face acest lucru, iar legea îi permite".

Soluţia unui audit seismic, similar celui energetic, obligatoriu la cumpărarea şi vânzarea unui imobil, ar fi o măsură binevenită, a mai precizat domnul Petrovici, subliniind faptul că, spre deosebire de ţara noastră, în Statele Unite ale Americii există un certificat de risc seis­mic, care însoţeşte procesul de vânzare sau cumpărare a unei clădiri, proprietarul având obligaţia legală de a consolida imobilul în termenul prevăzut de acest act.

Radu Petrovici ne-a mai precizat că, în Bucureşti, 30.000 de clădiri dintre cele ridicate atât înainte de anul 1948, cât şi după, sunt construite din materiale slabe şi, deşi ele sunt locuite de circa 100.000 de persoane, nimeni nu se ocupă de renovarea sau consolidarea acestora.

"Să luăm ca exemplu Statele Unite ale Americii. În Los Angeles, dacă o construcţie expertizată prezintă risc seismic, proprietarul are la dispoziţie trei ani de zile pentru a o consolida, în caz contrar clădirea fiind demolată. La noi în ţară nu există astfel de norme, pentru că oamenii au concepţia că proprietatea este «sfântă»", a mai spus domnia sa.

Claudiu Georgescu a atras atenţia că oamenii trebuie să înţeleagă faptul că proprietatea trebuie privită, atât în concordanţă cu valoarea sa, cât şi prin prisma valorii de întrebuinţare şi a existenţei sigure a aces­teia pentru colectivitatea în care este amplasată.

Domnul Petrovici a adăugat: "Este important, în acelaşi timp, să fim conştienţi că nu se poate concepe ca la un cutremur să nu existe nicio fisură. Ca să ajungi să proiectezi şi să realizezi astfel de case, toate imobilele ar deveni cazemate şi nu ai avea suficiente fonduri ca să le faci. Se poate folosi orice material de construcţii, cu condiţia să ştii unde să îl pui şi să pui cât trebuie. Nu există un material mai potrivit decât altul, din acest punct de vedere".

În ţara noastră se produc, în principal, cutremure "intermediare", la aproximativ 100-150 de kilometri adâncime, care afectează pe circa 1/3 din teritoriu, ne-a explicat domnul Petrovici, precizând că solul pe care stă Bucureştiul este unul de tip sedimentar, care amplifică mişcările seismice şi afectează, în special, imobilele cu înălţime de peste P+8 etaje.

Domnul Petrovici a subliniat, însă, că nicio construcţie nu este perfect sigură la cutremure. Cerinţa de bază în construcţii este ca orice imobil să asigure siguranţa vieţii şi integritatea fizică a celor care se află în interiorul unui imobil, sau în exteriorul acestuia, a precizat Claudiu Georgescu.

Specialiştii sunt de părere că sectorul construcţiilor traversează o criză, în acest moment

În anul 1990, normele din domeniul construcţiilor au fost schimbate şi aliniate standardelor europene, întrucât cele din perioada anterioară erau aliniate standardelor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), ne-a precizat Radu Petrovici.

Atât domnia sa, cât şi preşedintele APMCR susţin că sectorul construcţiilor traversează o criză, în acest moment, care porneşte de la faptul că nu avem o instituţie - precum un minister, sau o agenţie - care să facă o directivare a întregii industrii.

Potrivit acestora, respectarea reglementărilor tehnice în vigoare - în special în ceea ce priveşte satisfacerea cerinţelor esenţiale din Legea Calităţii în Construcţii - şi a principiilor de construcţie sunt două cerinţe vitale în vederea asigurării siguranţei unui imobil.

Cei doi specialişti în domeniu au amintit şi de sistemul asigurărilor, subliniind faptul că, în primul rând, marea problemă a firmelor româ­neşti de asigurări o reprezintă reasigurarea, explicând că orice firmă de asigurări trebuie să fie susţinută de o alta de reasigurări, de dimensiuni mai mari, capabilă să acopere cheltuielile în cazul unui cutremur rar şi deosebit de sever.

Claudiu Georgescu a precizat: "Asigurările ar trebui să revină la o poziţie de forţă. Dacă Inspectoratul de Stat în Construcţii ar respecta legea şi ar verifica toate locuinţele pentru care se dau autorizaţii de construire, la recepţie şi pe parcursul execuţiei, ar trebui să aibă un număr de personal de minim patru-cinci ori mai mare decât are în prezent".

Fiecare dintre noi trebuie să ştie că proprietatea are o valoare pe care trebuie să o asigurăm, a conchis preşedintele APMCR.