Anul 2022 a venit cu noi provocări, iar efectele contextului global se simt şi în sectorul imobiliar. JLL România, în parteneriat cu Storia.ro, şi-au propus să înţeleagă în profunzime profilul potenţialului chiriaş, în paralel cu profilul cumpărătorului de locuinţe din Bucureşti - Ilfov.
La baza analizei au stat caracteristicile socio-demografice şi de stil de viaţă, situaţia locativă curentă şi posibilitatea schimbării acesteia în viitor, precum şi modul de repartizare a bugetelor.
Dacă majoritatea potenţialilor chiriaşi din Bucureşti se îndreaptă spre apartamente cu două camere (49%) şi studiouri (33%), cumpărătorii declară că sunt interesaţi mai degrabă de case (31%) şi apartamente de 3 şi 4 camere (30%). Intenţiile bucureştenilor diferă de cele surprinse în rândul tuturor românilor: la nivel naţional, majoritatea cumpărătorilor caută în primul rând apartamente de 3 şi 2 camere, şi abia apoi case, după cum a reieşit dintr-o analiză anterioară realizată de Storia.ro.
Dintre cei care prospectează piaţă rezidenţială din capitală, 45% dintre respondenţi plănuiesc să cumpere o locuinţă în următoarele 12 luni, în timp ce aproximativ o treime (32%) caută să închirieze o locuinţă în acelaşi interval de timp. 23% se declară nehotărâţi între decizia de a cumpăra şi cea de a închiria o locuinţă în următorul an.
"Interesul crescut pentru case sau vile este o consecinţă firească a tendinţei de valorizare a accesului la spaţiul exterior privat (terase, curţi, grădini) apărută în pandemie. Perioada pe care am traversat-o a schimbat fundamental modul în care percepem calitatea vieţii şi a remodelat preferinţele privind locuinţa", a declarat Andreea Hamza, Senior Director Living Department JLL România.
În faţa alegerii Bucureşti versus Ilfov, un procent covârşitor de 93% dintre potenţialii chiriaşi şi-a exprimat interesul faţă de o locuinţă situată în Capitală, o alegere previzibilă având în vedere importanţa timpului petrecut în trafic pentru a ajunge în zonele de interes din oraş. În ceea ce priveşte potenţialii cumpărători, 77% preferă Bucureştiul, în timp ce 23% sunt dispuşi să se mute în Ilfov.
Cele mai atractive cartiere din Bucureşti pentru închiriere sunt Tineretului - Timpuri Noi (30%), Titan (28%), urmate la egalitate de Dristor, Unirii şi Victoriei - Romana - Universitate, bifate ca opţiuni dezirabile de 27% dintre respondenţi.
În ceea ce priveşte cumpărătorii, topul este diferit, plasând cartierul Titan în ierarhia preferinţelor (23%), urmat la mică distanţă de Drumul Taberei (21%) şi Tineretului - Timpuri Noi (20%). În măsură egală au fost amintite pe locurile următoare şi cartierele Militari, Dristor şi Berceni.
Printre motivele comune care justifică atractivitatea acestor zone se numără accesul facil la reţeaua de transport subteran şi proximitatea parcurilor de mari dimensiuni. Rezultatele studiului au evidenţiat dezirabilitatea zonelor centrale precum Victoriei - Romană - Universitate sau Unirii, unde respondenţii îşi doresc să locuiască, însă preţurile restrictive pentru achiziţie îi determină să opteze pentru închiriere. Astfel, 27% dintre respondenti îşi doresc să se mute cu chirie în cartierele ultracentrale, în timp ce doar 11% iau în calcul să achiziţioneze o locuinţă în aceste zone.
"Deoarece Bucureştiul este una dintre cele mai importante pieţe imobiliare, ni s-a părut relevant să punem o lupă asupra particularităţilor sale şi astfel să venim cu informaţii valoroase în completarea cercetărilor pe care le facem deja la nivel naţional. Ne dorim ca observaţiile să le fie de ajutor atât cumpărătorilor şi chiriaşilor care vor să ia cea mai bună decizie imobiliară, cât şi dezvoltatorilor şi agenţilor imobiliari care caută moduri practice prin care să vină în întâmpinarea aşteptărilor acestora", a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare.
Se remarcă şi cartiere care au scorat în mod similar şi pozitiv atât în topul cumpărătorilor, cât şi în cel al chiriaşilor, pe primele locuri în acest sens fiind Drumul Taberei, Berceni şi Bucureştii Noi.
La polul opus, cele mai puţin atractive cartiere, care nu au depăşit 7% în distribuţia interesului celor care caută locuinţă, sunt Giuleşti, Griviţa, Rahova, Expoziţiei şi Giurgiului.
Rezultatele studiului reflectă şi care sunt cele mai importante aspecte luate în calcul în procesele decizionale diferite de închiriere şi respectiv de cumpărare a unei locuinţe.
Cei care intenţionează să închirieze optează pentru această variantă în detrimentul achiziţiei fiind motivaţi cumulat de următorii factori: constrângeri financiare sau legate de contractarea unui credit bancar (81%), dorinţa unei flexibilităţi cât mai mari în privinţa domiciliului (72%), disponibilitatea la închiriere a unor locuinţe corespunzătoare standardului lor de confort (60%), dar şi decizia de a investi economiile în alte scopuri decât o achiziţie imobiliară (56%). Totodată, jumătate dintre respondenţi susţin că nu găsesc la vânzare proprietăţi care să li se potrivească.
Pe de altă parte, pentru 88% dintre respondenţi, decizia de cumpărare este motivată, în primul rând, de dorinţa de stabilitate locativă, care nu este garantată pe piaţa volatilă a chiriilor. Un alt motiv invocat este şi acumularea sumei necesare cumpărării, indicator al faptului că, în multe cazuri, statutul de chiriaş nu este o alegere personală asumată, ci un provizorat condiţionat de lipsa bugetului pentru achiziţie imobiliară. Acest motiv este urmat de o altă motivaţie de natură financiară: similaritatea dintre valoarea ratei bancare pentru creditul imobiliar şi cea a chiriei (61%), ceea ce justifică financiar angajamentul de cumpărare. Semnificativ este şi procentul celor care spun că sunt motivaţi să achiziţioneze în scop investiţional (54%).
Principalul factor care orientează clienţii fie spre achiziţie, fie spre închiriere este venitul lunar al gospodăriei. Astfel, cu cât venitul gospodăriei este mai ridicat, cu atât intenţia de a cumpăra în defavoarea închirierii este mai ridicată. Aproape două treimi (63%) dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu venituri între 4.000 şi 8.000 de lei sunt mai degrabă interesate să cumpere, în timp ce pentru 69% dintre persoanele cu venituri lunare pe gospodărie sub 4.000 de lei soluţia cea mai la îndemăna este închirierea.
Un alt factor important în procesul de decizie este vârsta, care este direct corelată cu venitul lunar şi statutul civil. Mai mult de jumătate dintre respondenţii care au sub 34 de ani planifică mai degrabă să închirieze, în timp ce, dintre persoanele cu vârsta peste 34 de ani, doar un sfert planifică să închirieze o locuinţă.
Există o corelaţie semnificativă şi între numărul de membri din gospodărie şi intenţia de a cumpăra sau închiria o locuinţă în următorul an. Cu cât numărul de membri din gospodărie este mai mare, cu atât intenţia de a cumpăra o locuinţă este şi ea crescută. Peste 90% dintre cuplurile cu copii îşi doresc să achiziţioneze o locuinţă, la fel şi 60% dintre cuplurile căsătorite sau necăsătorite care locuiesc împreună, dar nu au copii. Prin comparaţie, persoanele care locuiesc singure preferă în proporţie de peste 60% să caute o locuinţă de închiriat.
Sondajul şi-a propus să analizeze şi intenţia de relocare în funcţie de statutul locativ actual, iar rezultatele au reflectat faptul că 58% dintre persoanele care caută să închirieze locuiesc deja în chirie, 25% locuiesc cu părinţii sau alte rude, în timp ce doar 7% deţin o locuinţă. În ceea ce priveşte persoanele interesate de achiziţie, 43% au deja o locuinţă în proprietate şi vor să facă o îmbunatăţire, 32% locuiesc în chirie şi 20% locuiesc cu părinţii sau rudele.
Studiul a fost desfăşurat în perioada aprilie-iunie 2022, pe un eşantion de peste 1.470 de persoane care prospectează piaţa, preponderent sub 55 de ani. Cea mai mare parte a respondenţilor (67%) sunt absolvenţi de studii superioare şi peste jumătate (54%) activează în sectorul privat.
