Angajaţii nu mai doresc să lucreze doar de la birou, munca hibridă capătă tot mai multă importanţă, iar acest lucru pune sub presiune sectorul imobiliar comercial, şi în special pe cel al spaţiilor de birouri.
Rezerva Federală a SUA menţine ratele dobânzii pentru moment, dar plănuieşte noi majorări pentru a reduce presiunile asupra preţurilor. BCE continuă să majoreze ratele. Această situaţie pune presiune asupra companiilor pentru a reduce costurile, inclusiv cele cu închirierea spaţiilor de birouri.
Un studiu comparativ făcut în 27 de ţări a ajuns la concluzia că angajatorii din aceste ţări au dorit ca angajaţii să se întoarcă la birou mai multe zile pe săptămână decât ar fi preferat aceştia. De asemenea, studiile au relevat că, după pandemie, companiile au trecut la un model hibrid care le cere angajaţilor să lucreze 2-3 zile pe săptămână de la birou. Disponibilitatea acestei oportunităţi variază în funcţie de industria specifică în care se află compania. Companiile din domeniul tehnologiei sunt mai flexibile, în timp ce restaurantele, serviciile de alimentaţie publică şi fabricile necesită o prezenţă totală la birou. De asemenea, companiile mici, sub 500 de angajaţi, sunt mai flexibile în ceea ce priveşte prezenţa la birou decât cele mai mari, beneficiind astfel de cheltuieli mai mici cu spaţiul de birou şi utilităţile.
Această situaţie a dus la un grad de ocupare scăzut al spaţiilor de birouri, ceea ce înseamnă că mai puţini angajaţi populează spaţiul închiriat. În Europa, gradul de ocupare al spaţiului de birouri a început să urce de la 43% la 55%, dar este sub media de 70% de dinaintea pandemiei. Angajaţii preferă să vină la birou în mijlocul săptămânii, gradul mediu de ocupare al birourilor fiind mai ridicat marţea (63%), miercurea (62%) şi joia (62%)
În Europa, gradul de neocupare a clădirilor de birouri este încă scăzut, dar a crescut de la 7,1% la 7,6% în ultimele douăsprezece luni, deoarece chiriaşii au amânat semnarea de noi contracte de închiriere. În Bucureşti, gradul de neocupare a rămas la 15%, acelaşi nivel ca în trimestrul anterior şi ca cel din T1 2022. Ultima dată când a fost înregistrat un nivel mai mare a fost în 2014. După un an puternic în 2022, piaţa de birouri din Bucureşti a înregistrat o activitate limitată de închiriere în primul trimestru din 2023, cu tranzacţii înregistrate de doar 46.000 mp. Acesta este cel mai scăzut nivel de absorbţie trimestrială din ultimii doi ani şi reprezintă o scădere de 35% de la an la an faţă de volumul înregistrat în T1 2022.
Dar în alte oraşe asistăm la creşteri ale spaţiilor de birouri devenite libere: Dublin (+3.5% la 14,0%), Paris - La Defense (+2,7% la 15,7%) şi Budapesta (+2,4% la 12,2%). Sentimentul negativ privind spaţiile de birouri se bazează în parte pe nivelurile ridicate ale spaţiilor vacante, deşi, în comparaţie cu SUA, Europa pare mai ferită, deoarece oferta de spaţii noi este limitată.
În primul trimestru al anului 2023, rata medie de neocupare a spaţiilor de birouri pe piaţa americană s-a situat la 18,6%, cu 5,9% mai mare decât în ultimul trimestru al anului 2019, potrivit celor mai recente proiecţii ale Cushman & Wakefield, o companie de servicii imobiliare comerciale. Acest lucru creează nelinişte în sectorul bancar din SUA. Un număr de 135 de bănci regionale au o expunere de 16,5%, 829 de bănci comunitare au alte 24,3%, iar 2965 de bănci au alte 18,3% din totalul expunerii bancare la real estate-ul comercial (CRE).
Toată această situaţie s-a tradus printr-o scădere a valorii atât a indicelui Dow Jones US Banks, care a pierdut 11,2% în acest an, cât şi a Vanguard Real Estate Index ETF (VNQ), care a pierdut peste 7% în ultimele 12 luni. De asemenea, au fost afectate şi unele din cele mai mari REIT-uri (fonduri de investiţii imobiliare) de birouri din SUA, Alexandria Real Estate Equities, Inc. (ARE) care a pierdut peste 21%, iar Boston Properties (BXP) a pierdut aproape 40% din valoare în acest an.
