Programul "Casa Verde" este nu doar necesar administraţiilor locale, ci poate să le aducă şi venituri prin economiile care sunt realizate prin implementarea sistemelor neconvenţionale. Vlad Marcoci, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), organism coordonat de Ministerul Mediului, care gestionează acest program, estimează că amortizarea investiţiei este de un an - un an şi jumătate, în cazul beneficiarilor care contribuie cu 20% la asigurarea fondurilor proiectelor, atât cât este valoarea minimă de cofinanţare. În timp ce, recuperarea integrală a investiţiei durează în cazul panourilor solare în jur de 5-6 ani.
Prin acest program sunt eligibile doar sistemele alternative de energie, fie că este vorba de panouri solare, centrale pe biomasă sau alte sisteme care folosesc surse regenerabile. O alternativă este instalarea unui sistem hibrid, de exemplu o centrală pe gaz la care se ataşează panouri solare, dar în acest caz în cheltuielile eligibile sunt incluse doar panourile solare, subliniază domnul Marcoci.
Scopul primordial al programului este să înlocuiască arderea combustibililor fosili cu sisteme alternative de energie pentru a reduce cât mai mult cantitatea de dioxid de carbon emis în atmosferă. Ca scopuri secundare, orice investiţie dă de lucru pe piaţă şi asigură colectarea unui venit suplimentar la bugetul de stat, păstrarea locurilor de muncă, dezvoltarea activităţilor din sectorul de construcţii şi instalaţii, mai spune domnul Vlad Marcoci.
Dintre posibilele probleme care pot condiţiona succesul acestui program se remarcă pe de o parte lipsa fondurilor pentru cofinanţare, iar pe de altă parte nivelul insuficient de informare asupra programului în ansamblul său, consideră preşedintele AFM.
Cu toate acestea prin prelungirea până la 14 august a termenului limită pentru depunerea de proiecte în prima sesiune, s-a ajuns la un număr de 115 proiecte depuse, iar dacă acestea îndeplinesc condiţiile, suma alocată pentru această primă sesiune ar fi chiar insuficientă. "Nu mă aşteptam ca la prima sesiune să avem aşa o afluenţă la depunere pentru că timpul a fost destul de scurt. Sunt convins că la a doua sesiune afluenţa va fi mult mai mare pentru că asigură timpul necesar şi altor primării să realizeze proiecte", declară domnul Marcoci.
Prelungirea termenului a fost motivată de semnalele primite că erau multe proiecte spre finalizare, prin urmare "nu am vrut să punem o barieră în depunerea lor", spune domnul Vlad Marcoci. Decizia se justifică prin faptul că prin prelungirea numai cu o săptămână a termenului, numărul de proiecte depuse a crescut de la 48 la 94.
În privinţa atractivităţii programului pentru asociaţiile de proprietari, potenţiali beneficiari ai acestor fonduri, primăriilor le revine sarcina să desfăşoare campanii de informare pentru a spori interesul acestora. Există cazuri în care asociaţiile nu pot intra în program datorită refuzului unora dintre membri, fiind necesar acordul tuturor proprietarilor unui imobil: "Este o problemă destul de spinoasă şi nu-i văd rezolvarea. În orice imobil, o persoană are proprietate strictă pe suprafaţa locuinţei sale, dar este în acelaşi timp şi proprietar în indiviziune pe suprafaţa comună a asociaţiei, iar dreptul la proprietate este garantat de Constituţie. În plus, nu poţi să realizezi investiţia ocolind un apartament, pentru că instalaţiile sunt la comun. Deci trebuie să foloseşti conductele de pe scara blocului, ai nevoie de un spaţiu pentru boiler şi echipamente, partea de sus a clădirii trebuie utilizată pentru montarea panourilor, prin urmare intri pe dreptul lui", explică domnul Vlad Marcoci.
Pe de altă parte, conform legii, nu pot fi încheiate contracte cu persoane fizice şi, neavând această posibilitate, se lucrează numai cu asociaţiile de proprietari. Asociaţiile pot reuni nu numai proprietari ai apartamentelor de bloc, ci şi proprietari de case, devenind astfel potenţiali beneficiari ai programului.
În ambele situaţii este importantă şi activitatea primăriei, care oricum cunoaşte mult mai bine necesităţile din localitatea respectivă decât Administraţia Fondului pentru Mediu. "Am considerat că este chiar o primă formă de des-centralizare a deciziei", susţine domnul Vlad Marcoci.
Tot în acelaşi sens, s-a renunţat în noua formă a programului la întocmirea de către Administraţia Fondului pentru Mediu a unei liste de instalatori validaţi, singurii care puteau realiza lucrările prin acest program. În conformitate cu legea, primăriei îi revine obligaţia să organizeze licitaţii, putând include în caietul de sarcini elementele asiguratorii necesare desfăşurării investiţiei, precum experienţa în domeniu a instalatorului, capacitatea de lucru, cifra de afaceri etc. "Ori pentru această selecţie este necesar personal calificat, prezent în cadrul administraţiilor publice locale în direcţiile sau serviciile tehnice şi care au implementat de foarte multe ori astfel de proceduri", apreciază preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. Primăria depune proiectul în numele asociaţiei, organizează studii şi licitaţii şi îl implementează.
În privinţa imobilelor pe care le deţine sau le are în subordine, primăria va decide priorităţile investiţionale, va elabora studiile de fezabilitate, proiectele şi se va ocupa de implementarea lor. Dacă primăriile sunt beneficiarii sau depun proiect în numele cuiva, sunt obligate să vină cu partea de cofinanţare şi au aceeaşi răspundere în faţa legii ca şi Administraţia Fondului pentru Mediu. "Imaginaţi-vă să fi fost 20.000 de instalaţii individuale pentru care oamenii noştri să meargă în teren să le vadă, oriunde în ţară. Atunci riscam să decontăm hârtii şi nu investiţii", completează domnul Vlad Marcoci.
Sunt multe primării care ar vrea să prindă sume în buget pentru cofinanţare dar nu au de unde, mai ales datorită efectelor crizei. Totuşi "sperăm ca aces-te efecte să se diminueze în anul următor. Pe de altă parte, multe primării s-au gândit la mai multe proiecte de investiţii şi au prevăzut fonduri pentru ele. Este posibil ca o parte dintre proiecte să nu fie şi implementate, iar atunci ar putea fi redirecţionate fonduri şi către acest program", exemplifică domnul Marcoci.
Programul "Casa Verde" poate fi des-făşurat de primării în paralel cu cel de reabilitare termică. Deoarece ambele au acelaşi scop este în discuţie varianta suplimentării fondurilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei destinate reabilitării termice din sursele Administraţiei Fondului pentru Mediu. "Dar discutăm doar de o dorinţă care sperăm să se concretizeze prin septembrie, când va fi discutată în Parlament legea depusă pentru modificări şi pentru introducerea de noi programe, incluzând anveloparea termică a blocurilor", precizează domnul Marcoci.
Dacă o asociaţie doreşte să intre în programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire, primăria are şi opţiunea să preia contribuţia aferentă asociaţiei, respectiv de minim 20%, urmând să stabilească şi modalitatea de recuperare a investiţiei. Totuşi, dacă o primărie asigură un procent de cofinanţare mai mare, se ia în considerare acest lucru la punctajul pe care îl obţine proiectul, deci are şanse mai mari de a primi finanţare. Acest criteriu de selecţie a fost introdus deoarece poate oferi Administraţiei Fondului pentru Mediu posibilitatea de a finanţa mai multe proiecte cu aceleaşi fonduri.
În timp, pe măsură ce sunt realizate din ce în ce mai multe investiţii, cresc şi şansele primăriilor care vin cu o cofinanţare mai mică de a intra în program. Oricum, contribuţia minimă de 20% va rămâne şi în anii următori. Pe de altă parte, având în vedere că este stabilit un plafon maxim de finanţare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în funcţie de numărul de locuitori, sunt şi autorităţi locale care preferă să vină cu un procent de cofinanţare mai mare pentru a putea include în acest plafon cât mai multe obiective.
"Până în momentul de faţă şansele cele mai mari le au consiliile judeţene, municipiile şi oraşele, care au realizat multe investiţii în decursul timpului, deci sunt mai puţine obiective de finalizat. Până la urmă tot în mediul rural este o deficienţă sau o cerinţă mai importantă. Dacă vom constata anumite blocaje în prima sesiune, cu siguranţă vom lua măsurile să le eliminăm în etapa a doua", subliniază preşedintele AFM.
Deşi în prezent instalaţiile alternative de producere a energiei sunt importate, domnul Vlad Marcoci consideră că "piaţa determină orice modificare şi în momentul când vor intra pe piaţă 310 milioane de lei, vor creşte şi vânzările în domeniu şi, cu siguranţă, vor fi şi investitori interesaţi să le producă în România sau măcar să asambleze aici părţile componente."
Programul "Casa Verde" are o formă de început, care va putea fi îmbunătăţită pe parcurs. "Am dat drumul la această primă sesiune şi, în funcţie de rezultatele ei, vom vedea care sunt deficienţele, pentru a le putea înlătura în sesiunea a doua. Pe de altă parte, sper ca la anul să avem mai mulţi bani prin comercializarea certificatelor verzi", conchide preşedintele Ad-ministraţiei Fondului pentru Mediu.
Programul guvernamental "Casa verde" vizează înlocuirea sau completarea sis-temelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.
