Impredictibilitatea primirii plăţilor pentru lucrările publice, impredictibilitatea legislaţiei în domeniul construcţiilor, modificarea recentă a Codului Fiscal, va accentua problemele cu care se confruntă sectorul construcţiilor, sector ce ar trebui să joace un rol cheie în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel puţin pe realizarea investiţiilor în infrastructura rutieră, feroviară, din sănătate şi din educaţie, susţin antreprenorii de construcţii din ţara noastră.
"Suntem în cursul unei furtuni economice de o violenţă pe care încă nu o resimţim integral. Potenţialul ei se va vedea începând odată cu iarna viitoare, iar la ea se adaugă şi această predictibilitate destul de discutabilă pentru modul în care vor fi finanţate proiectele din PNRR. Mare parte din cheltuieli se vor duce către componenta digitală, mare parte se vor duce către cheltuieli sociale pentru a asigura cetăţenii să treacă peste perioada care va fi complicată cu resursele energetice şi cu preţurile la alimente. Asta înseamnă că resursele pentru investiţii vor fi afectate, iar pentru constructori asta înseamnă impredictibilitate şi principalul efect va fi că ne vom adapta la o altă realitate, pe care deocamdată începem să o prefigurăm, să o simţim, dar din impactul geopolitc al dezvoltărilor militare şi pe spaţiul ucrainean, dar şi pe ce s-ar putea întâmpla în Balcanii de Vest, lucrurile sunt greu de a fi puse într-o ecuaţie clară. Din această perspectivă venim către Guvern cu anumite propuneri, prin care vrem să îmbunătăţim situaţia, să fim parteneri în soluţii şi nu în probleme, deoarece credem că încă sectorul construcţii are un potenţial care poate să contribuie la dezvoltarea acestei ţări", a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), ieri, cu prilejul unei conferinţe de presă în care conducerea asociaţiei a prezentat principalele ameninţări cu care se confruntă sectorul de construcţii din ţara noastră.
Reprezentanţii ARACO au arătat că, deşi ultimii ani au demonstrat rezilienţa sectorului de construcţii în perioada pandemică, acum companiile din domeniu se confruntă cu un impact negativ asupra competitivităţii din cauza creşterii exponenţiale a preţurilor la materialele de construcţii, dificultăţilor majore apărute pe lanţurile de aprovizionare, creşterii greu asimilabile a preţurilor la resursele energetice, conflictului militar din Ucraina. Toate acestea au generat probleme complexe în derularea contractelor, a licitaţiilor, precum şi multiple insolvenţe în contextul întârzierii actualizării preţurilor pe contracte şi a amplificării impredictibilităţii în materie economică, socială şi legislativă, afirmă antreprenorii de construcţii.
Printre problemele majore cu care se confruntă constructorii din ţara noastră se numără: prevederile neclare ale OUG 47/22 şi OUG 64/2022 ceea ce conduce la imposibilitatea decontării valorilor ajustate cu respectarea legislaţiei în vigoare; tergiversarea semnării de către autorităţile contractante a actelor adiţionale privind ajustarea preţurilor pe contracte; termene foarte lungi de verificare a certificatelor de plata nerespectate de autorităţile contractante; limitarea ajustării preţurilor la data de referinţa ianuarie 2019 şi neacceptarea de către Guvern a solicitării de exceptare a lucrărilor de consolidare, refacere şi restaurare la construcţii reprezentând monumente de patrimoniu naţional; limitarea ajustării preţurilor la maxim 50%; organizarea de licitaţii pe documentaţii cu valori neactualizate; existenta a două instrumente de garantare care se suprapun, antreprenorii fiind dublu penalizaţi şi văduviţi de un cash flow consistent în derularea proiectelor; refuzul anumitor autorităţi contractante în a accepta scrisorile de garanţie emise de IFN-uri; riscuri de abuzuri în materie de documente constatatoare "negative" intermediare la proiectele de infrastructură, etc..
Migrarea către vest a constructorilor - consecinţa modificării Codului Fiscal
Pe lângă acestea, constructorii sunt nemulţumiţi şi de modificarea intempestivă a Codului Fiscal, în luna iulie, de guvernul Ciucă, modificare ce a intrat în vigoare la 1 august şi pentru care companiile din acest sector de activitate au trebuit să îşi modifice componenta bugetară a anului în curs.
"Modificarea Codului Fiscal şi aplicarea lui la trei zile de la modificare reprezintă un abuz al statului, un semnal negativ. Dimnuarea plafonului în construcţii vizează oamenii cu studii şi calificare, iar acest semnal negativ arată neînţelegerea de către actualui guvern al aportului pe care sectorul construcţiilor îl are în dezvoltarea României", a afirmat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, care a precizat că există riscul ca personalul calificat din construcţii să plece la muncă în alte state europene, iar companiile din ţara noastră să fie nevoite să aducă, contracost, muncitori din spaţiul extracomunitar pentru a implementa PNRR.
"Modificarea Codului Fiscal în sectorul construcţiilor este o eroare foarte mare, pentru că investiţiile se fac la nivel de muncitori, ingineri, arhitecţi. Deja, în zona de nord-vest a ţării, se preconizează o plecare masivă a managerilor de proiecte şia proiectanţilor către ţările din vest. Vom asista la o migrare a forţei de muncă din construcţii, după ce, în 2019, s-au întors în ţară 20.000 de muncitori, în urma creşterii veniturilor salariale în acest sector de activitate. Din păcate acum vor pleca cei mai buni, adică specialiştii din domeniul construcţiilor", a spus Ioan Aşchilean, vicepreşedintele ARACO.
"În urma modificării Codului Fiscal, firmele fac eforturi colosale să crească salariul brut, ca să păstreze salariul net pe fondul inflaţiei actuale. Sunt firme care îşi pot permite treaba asta, dar sunt firme care, din calculele financiare, constată că nu pot să facă acest lucru, deoarece riscă să nu mai plăatească niciun salariu peste trei luni. Fără îndoială că aceatsă migraţie către vest va continua, pentru că nu doar România are PNRR, ci şi alte state, care au şi ele probleme de resurse umane şi care abia aşteaptă forţa de muncă din ţara noastră. Practic, cum spunea un coleg de-al nostru, «iar am călcat pe greblă». Păi aici, unde trebuie să absorb bani europeni, miliarde de euro, laşi să plece resursa? Bun, sigur, aduci din est, dar cu dificultăţi de adaptare, cu costuri de activ, cu imprevizibilitate, etc.", a precizat Valentin Stoica, vicepreşedinte ARACO.
Pierdere de 2% din cifra de afaceri a companiilor medii - impactul modificării Codului Fiscal cu privire la impozitarea în sectorul construcţiilor
"Discuţiile iniţiale cu Bruxelles-ul stabiliseră că termenul până la care trebuia eliminate facilităţile din construcţii era anul 2025, deşi în OUG 114/2018 facilitatea era prevăzută până în anul 2028. Faptul că în luna iulie a apărut această grabă a Guvernului ca să renunţe la facilităţile respective - şi am semnale din spectrul politic că ce s-a negociat cu Bruxelles-ul a fost să nu se mai renunţe la facilităţi, ci să apară o diminuare a plafonului - a fost considerat de membrii Executivului un mare succes. Sunt firme care au evaluat impactul financiar al acestei măsuri, iar companiile de nivel mediu susţin că compensarea pentru a menţine nivelul net al salariatului se duce undeva la circa 2% din cifra de afaceri a companiei. Or asta este o pondere comparabilă de multe ori cu profitul companiilor care au reuşit să rămână profitabile în timpul pandemiei. Deci impactul este undeva la 2% şi vă spun că ne deranjează faptul că nu s-a mers cu facilităţile fiscale până în 2025 şi că modificarea a fost aprobată în iulie şi s-a aplicat de la 1 august. Este o măsură fiscală luată nu într-un moment favorabil pentru firmele din construcţii, ci într-un moment în care companiile respective încearcă să îşi recupereze nişte cheltuieli făcute pe proiecte, iar beneficiarii tergiversează semnarea actelor adiţionale pentru ajustarea preţurilor. Deci e un moment foarte prost pentru companii şi un semnal dat către anumite categorii de personal, din care înţelegem că interesul pentru acest personal poate că este mai mare în vestul Europei decât în ţara noastră", arătat Silviu Doboşi, preşedintele Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România.
Antreprenorii de construcţii susţin că, dacă Guvernul nu va lua în considerare cele 11 propuneri de modificare a legislaţiei din acest sector de activitate, există riscul ca mai multe companii aflate în insolvenţă să îşi închidă activitatea şi ca proiectele de investiţii publice derulate prin intermediul PNRR şi al altor fonduri europene, şi prin finanţare de la bugetul de stat, să se oprească, să fie reziliate contracte, proiectele să fie relicitate şi astfel să se piardă timp preţios în implementarea ţintelor şi jaloanelor asumate în faţa Comisiei Europene, fapt care s-ar putea solda cu o pierdere a unei părţi însemnate din fondurile alocate ţării noastre.
