Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România CJ Satu Mare: Crearea infrastructurii rutiere, primul pas către dezvoltarea zonelor de graniţă

Consiliul Judeţean Satu Mare a atras fonduri europene pentru implementarea în colaborare cu statul vecin, Ungaria, a trei proiecte transfrontaliere de infrastructură.

Investiţiile sunt finanţate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, cofinanţat de Guvernul României şi Guvernul Ungariei.

Programul continuă activităţile realizate prin alte instrumente de finanţare înainte de 2007 în vederea întăririi coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-ungară. La nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 au fost alocate 248 milioane euro pentru stimularea cooperării transfrontaliere.

Restabilirea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Ömböly

Cel mai mare buget dintre cele ale proiectelor transfrontaliere implementate de Consiliul Judeţean Satu Mare a fost alocat pentru realizarea drumului dintre Sanislău şi Ömböly.

Contractul de finanţare a proiectului a fost încheiat în august 2011. Valoarea totală a investiţiei este de 5,66 milioane euro, din care partea care îi revine României este de 4,89 milioane euro.

Ţara noastră va primi 4,16 milioane euro fonduri europene pentru realizarea drumului, reprezentând 85% din bugetul părţii române. Contribuţia statului nostru la costurile pentru segmentul de drum ce va fi construit în România este de 13%, iar Consiliul Judeţean Satu Mare va trebui să asigure 2% din cheltuieli efectuate de partea română.

Mihai Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, ne-a spus că judeţul Satu Mare este partenerul principal al proiectului, ceilalţi parteneri fiind Primăria Ömböly, Primăria Sanislău şi compania Nemzeti Infrastruktúra Fejlesztõ ZRT, echivalentul ungar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

Proiectul are ca obiect reabilitarea drumului judeţean 196C între centrul localităţii Sanislău şi localitatea Horea, urmat de drumul vicinal dintre localitatea Horea şi graniţa de stat. Lungimea totală a tronsonului de reabilitat pe partea română este de aproximativ 9,8 km. Pe partea maghiară va fi reabilitat drumul dintre graniţa de stat şi centrul localităţii Ömböly pe o lungime de circa 1,5 km.

Ordinul pentru începerea lucrărilor a fost emis în 9 iulie 2013, proiectul aflându-se la ora actuală în execuţie pe partea română. Pe partea maghiară lucrările urmau să fie atribuite în luna august.

Perioada stabilită de implementare este de opt luni, însă a fost depusă o solicitare de prelungire către autoritatea de management din Ungaria.

Interesul părţii române în acest proiect este revigorarea localităţii Horea. Satul Horea a suferit un proces de depopulare, fiind izolat la 9 km de centrul comunei Sanislău. Legătura se face pe un drum aproape impracticabil.

"Legăturile transfrontaliere există şi în condiţiile actuale, dar dacă infrastructura va lega într-adevăr localităţile, aşteptăm un flux dinamic al persoanelor, în Ömböly existând mai multe locuri de muncă de sezon (plantaţii de pomi fructiferi). Investitorii din Sanislău şi din Ömböly au fost interesaţi de această posibilă deschidere. O investiţie este influenţată de mai mulţi factori, nu numai de prezenţa infrastructurii de transport, dar sperăm că acest element va avea un rol important în crearea unor locuri de muncă noi în zonă şi oferirea unor şanse reale pentru o viaţă decentă pentru locuitorii acestor sate", ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

Pe două roţi între Turulung şi Magosliget

Un proiect inedit implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007 - 2013 este "Pe două roţi între Turulung şi Magosliget". Scopul investiţiei este crearea unei piste pentru ciclişti începând din Turulung (România) până în localitatea ungurească Magosliget.

Traseul va urmări digul sudic al Turului, respectiv drumuri de interes local (1,41 km) şi digul canalului Cer (2,02 km), iar graniţa va fi intersectată accesând din nou digul stâng al Turului. Pe partea maghiară traseul va urmări digul sudic până la localitatea Kishódos, după care urmeză o porţiune de 1,5 km pe digul drept al Turului, se continuă pe digul drept al pârâului Palád şi pe digul stâng al pârâului Batár până la Magoliget, unde se va racorda la pista de ciclişti existentă de-a lungul râului Tisa.

Lungimea amenajată a digurilor pe partea maghiară este de 16,758 km, iar pe partea română pista va avea o lungime de 19,372 km, a explicat Mihai Adrian Ştef.

Proiectul Bicycle-trace se află în fază de pregătire a investiţiei, data de finalizare fiind 30 noiembrie 2014.

Poarta de est - dezvoltarea infrastructurii de transport rutier între localităţile Garbolc şi Bercu

Consiliul Judeţean Satu Mare a încheiat în această vară lucrările ce i-au revenit în cadrul proiectului "Poarta de est - dezvoltarea infrastructurii de transport rutier între localităţile Garbolc şi Bercu". Pe partea maghiară se preconizează că lucrările vor fi finalizate în septembrie 2013.

Proiectul a cuprins reabilitarea a 445 de metri din drumul judeţean 194 în extravilanul localităţii Bercu (comuna Lazuri). Pe partea maghiară drumul modernizat în cadrul proiectului are o lungime de aproximativ 1,7 km şi ajunge până în localitatea Garloc.

Perioada de implementare se va încheia la mijlocul lunii octombrie, potrivit contractului de finanţare încheiat. Investiţia s-a ridicat la 1,27 milioane euro, din care partea română a fost de 278.615 euro.

Asigurarea finanţării, întotdeauna problematică

Colaborarea cu mai mulţi parteneri străini nu a cauzat probleme în implementarea proiectelor transfrontaliere, însă sistemul de rambursare, da.

"Cu partenerii noştri în aceste proiecte am avut relaţii de colaborare bune, nu am întâmpinat probleme de implementare din motivul neimplicării partenerilor sau a lipsei de comunicare cu partenerii.", a precizat Mihai Adrian Ştef.

Singurele probleme importante întâmpinate în cadrul celor trei proiecte au fost legate de asigurarea finanţării. Sistemul de rambursare în cadrul proiectelor transfrontaliere este mai complicat decât în cazul celor cu un singur beneficiar. Pentru o perioadă de raportare toţi partenerii trebuie să-şi raporteze cheltuielile în propria ţară, la prim-nivel.

"Rapoartele partenerilor se întâmplă să se aştepte unul pe celălalt. De exemplu dacă un partener are probleme de validare şi depune două runde de completări, celălalt partener trebuie să aştepte clarificarea situaţiei, până se poate întocmi raportul la nivel de proiect", a precizat domnul Ştef.

Doar după validarea acestora se întocmeşte de către partenerul lider un raport general la nivelul întregului proiect. Următoarea fază este validarea acestui raport de către organismul intermediar din Budapesta. Numai după această etapă sumele pot fi rambursate. Sumele validate sunt virate către partenerul lider care împarte fondurile partenerilor de proiect. Toate aceste demersuri pot dura până la şapte-opt luni.

Consiliul Judeţean Satu Mare ar fi putut să îşi asigure o bază de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor prin solicitarea unui avans de la bugetul de stat, dar şi în acest caz lucrurile sunt complicate. Avansul poate fi acordat numai înainte de prima raportare, însă nu este stabilit termenul până la care statul poate să vireze avansul. Cum data la care trebuie întocmit primul raport este clar stipulată în contract, Consiliul Judeţean nu poate să aştepte până la primirea avansului. Dacă solicită rambursarea cheltuielilor înainte de primirea avansului, beneficiarul pierde dreptul la avans.

Pentru a asigura fluxul de fonduri, Consiliul Judeţean Satu Mare a fost nevoit să demareze o procedură de a lua credit.

Situaţiile neaşteptate au cauzat întârzieri în implementare

Întârzierile în implementare nu sunt rare în cadrul proiectelor transfrontaliere, motivele fiind variate.

Mihai Adrian Ştef exemplifică: "La proiectul Sanislau-Ömböly pe partea noastră a cauzat o întârziere serioasă faptul că drumul traversează un sit Natura 2000. La data întocmirii primului studiu de fezabilitate nu erau încă definite siturile, la întocmirea proiectului tehnic nu era numit custode pentru această arie protejată; ajunşi în faza de implementare nu am avut buget şi activităţi definite pentru adaptarea proiectului tehnic la cerinţele formulate de custode. Proiectul tehnic a fost modificat (cu mai multe podeţe, cu garduri de protecţie şi o uşoară deviere a traseului drumului vicinal), iar autorizarea lucrării a fost reluată."

După finalizare drumurile trec în "conservare"

Legăturile transfrontaliere create prin aceste proiecte de drumuri nu vor facilita, cel puţin deocamdată accesul românilor spre Ungaria şi vice-versa. Cum cele trei proiecte nu includ puncte vamale, legăturile vor deveni funcţionale decât după intrarea României în spaţiul Schengen.

Mihai Adrian Ştef, explică: "La aceste drumuri nu a fost proiectată nicio facilitate privind controlul de graniţă (aceste cheltuieli nici nu au fost eligibile), fiindcă în momentul lansării apelurilor şi a definirii priorităţilor programului integrarea României în spaţiul Schengen în anul 2011 a fost considerată o certitudine. În aceste condiţii nu putem vorbi nici despre eficienţa investiţiei, pentru că drumurile rămân închise până la deschiderea porţilor Schengen către România. În cazul proiectului Sanislau-Ombolz drumul reabilitat va fi utilizat şi în relaţii interne, el înseamnă o legătură între localitatea Horea şi centrul de comună Sanislău."

Viitoare posibile investiţii

Consiliul Judeţean Satu Mare speră că aceste investiţii sunt doar începutul şi că vor continua prin modernizarea legăturilor dintre drumurile naţionale şi aceste drumuri transfrontaliere. Printre aceste viitoare posibile proiecte se numără modernizarea DJ 196B Petreşti - Sanislău - Foieni - Carei sau DJ 194B Ciuperceni - Micula - Bercu - Peleş - Dara - Oar.

Aceste investiţii nu au putut fi realizate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013. "Depunerea proiectelor de la bun început cu aceste lungimi mărite a fost imposibilă din cauza plafoanelor definite la un proiect de 6 milioane de euro (inclusiv TVA)", ne-a mai declarat Mihai Adrian Ştef.