Flexibilizarea programului de lucru şi posibilitatea muncii de la distanţă generate de contextul pandemic au remodelat perspectiva salariaţilor asupra propriului loc de muncă, determinându-i să-şi reconsidere priorităţile, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, specialiştii în domeniu anticipează că trendul global pe piaţa muncii marcat de numărul foarte mare de demisii, fenomen cunoscut şi în ţara noastră sub numele de "Marea Demisioneală", va continua, iar angajatorii trebuie să aibă în vedere noi stimulente pe care să le ofere angajaţilor pentru a-i fideliza, precum adaptarea pachetelor de beneficii extrasalariale, posibilitatea de dezvoltare personală, dar şi de formare profesională continuă.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât, studiile recente arată că 70% dintre angajaţii între 35 şi 54 de ani ar alege un pachet cu beneficii extrasalariale mai atractiv decât o majorare de salariu.
Formarea profesională iniţiată de angajator - care sunt obligaţiile legale ale companiilor
Formarea profesională a angajaţilor reprezintă principala modalitate prin care salariaţii îşi pot perfecţiona competenţele în domeniu sau pot dobândi noi aptitudini ce pot sta la baza avansării la locul de muncă sau a îmbunătăţirii performanţei de lucru.
În situaţia în care angajatorul iniţiază formarea profesională pentru salariaţii săi, unul dintre aspectele importante de care trebuie să ţină cont este clasificarea timpului petrecut de angajat pentru formare profesională, mai exact dacă acesta este considerat timp de lucru sau nu, în funcţie de perioada în care salariatul urmează o formă de educaţie continuă.
"În ceea ce priveşte timpul petrecut de salariat pentru formarea profesională din iniţiativa angajatorului, Codul Muncii nu defineşte acest timp ca fiind timp de muncă sau timp de odihnă, precizând doar faptul că dacă aceasta are loc pe durata programului normal de lucru, pentru această perioadă salariatul va beneficia de drepturile salariale deţinute, va beneficia de vechime la locul de muncă, această perioada fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat. Nici Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu face o încadrare clară a acestui timp de formare profesională în timp de lucru sau timp de odihnă. Această situaţie a fost analizată în practică în Cauza C-909/19, prin care Curtea de Apel Iaşi a solicitat Curţii Europene de Justiţie să stabilească dacă articolul 2, punctul 1 din Directiva 2003/88/CE trebuie interpretat în sensul că «perioada în care un lucrător urmează cursurile de formare profesională impuse, după efectuarea programului normal de lucru, la sediul prestatorului de servicii de formare, în afara locului său de muncă şi fără a realiza atribuţiile de serviciu, constituie timp de lucru?». Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat în această cauză în data de 28 octombrie 2021, precizând că o astfel de perioadă constituie «timp de lucru», în sensul acestei dispoziţii", a spus Luminiţa Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
De asemenea "art. 13 din Directiva 1152/20-iun-2019 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană prevede în mod clar că timpul de formare profesională reprezintă timp de muncă, în situaţia în care formarea profesională este iniţiată de angajator. Însă, această directivă nu este încă transpusă în legislaţia naţională, având termen de transpunere data de 1 august 2022", a mai explicat Luminiţa Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
Alte zile libere pentru angajaţii care urmează cursuri de formare profesională în week-end
Ţinând cont de faptul că multe cursuri de formare profesională se desfăşoară în afara programului de lucru săptămânal sau chiar în week-end, angajatorii trebuie să analizeze cu atenţie dacă respectă prevederile legale referitoare la repausul zilnic şi repausul săptămânal.
"În situaţia în care cursurile de formare profesională sunt efectuate în zilele de sâmbătă şi duminică, este necesar ca programul de lucru al salariatului să fie organizat astfel încât acesta să beneficieze de cele 48 de ore consecutive de repaus săptămânal. De asemenea, dacă formarea profesională iniţiată de angajator este organizată după programul zilnic de lucru al salariatului, trebuie ţinut cont de prevederile Codului Muncii care stabilesc că după 12 ore de muncă salariatul are dreptul la un repaus de 24 de ore, dar şi de prevederile legale referitoare la durata maximă a programului de lucru", a adăugat Luminiţa Obaciu, Senior Payroll Partner, Soter & Partners.
Posibilitatea accesului la programe de formare profesională, alături de sporirea pachetului de beneficii salariale şi flexibilitatea programului de lucru reprezintă elemente de care angajaţii vor ţine cont atunci când vor opta pentru un nou loc de muncă, dar şi măsuri prin care angajatorii îşi pot fideliza salariaţii în contextul economic actual. Acest aspect este cu atât mai important cu cât, un studiu recent realizat de platforma de recrutare BestJobs arată că, în 2022, peste 41% dintre angajaţi se aşteaptă ca angajatorii să îi sprijine în dezvoltarea profesională, se arată în comunicat.
