Rata de ocupare a hotelurilor din Bucureşti a fost de 62% în primul trimestru, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut şi se află la doar 5% sub nivelul din 2019, an premergător pandemiei.
Raportat la regiune, Bucureştiul a înregistrat a doua cea mai mare rată de ocupare a hotelurilor, imediat în urma Varşoviei, dar peste cele din Budapesta, Bratislava, Praga şi Sofia, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield.
Potrivit hotelierilor din Bucureşti, performanţa din acest an este determinată de o revenire puternică a cererii pe segmentul turismului individual, precum şi de o îmbunătăţire pe segmentul turismului de grup şi de afaceri. De asemenea, evoluţia pozitivă a indicatorilor a fost susţinută şi de creşterea calităţii ofertei de hoteluri din Bucureşti prin deschiderea Marmorosch Bucureşti, Autograph Collection şi renovarea Intercontinental Athenee Palace.
Sevda Cadir, Senior Hospitality Consultant, Cushman & Wakefield CEE & SEE: "Piaţa hotelieră din Bucureşti înregistrează o redresare puternică post-COVID în ceea ce priveşte indicatorii de performanţă. Evoluţia din primul trimestru crează premizele pentru un an fructuos, în condiţiile în care nivelul RevPAR a depăşit valoarea din Q1 2019. În aceste circumstanţe, vedem o revenire a interesului investitorilor locali şi internaţionali pentru hotelurile din România, deşi aceştia rămân prudenţi din cauza nivelului ridicat de incertitudine şi a costurilor mai mari de finanţare. Prima tranzacţie a fost deja încheiată în primul trimestru (vânzarea hotelului K+K Elisabeta) şi ne aşteptăm ca activitatea investiţională să se redreseze în continuare în a doua jumătate a anului."
Potrivit datelor firmei de cercetare STR Global, specializată ȋn industria hotelieră, tariful mediu al hotelurilor din Bucureşti a fost de 92 de euro în primul trimestru, depăşind cu aproape 12% nivelurile din 2019 şi fiind cu 35% peste valoarea din primul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care în acest an cota de TVA pentru industria HORECA a fost majorată de la 5% la 9%.
Creşterea tarifului mediu şi a ratei de ocupare a dus la o îmbunătăţire cu peste 80% a venitului mediu pe cameră disponibilă din Bucureşti comparativ cu acelaşi interval din 2022. În consecinţă, hotelierii din Capitală au încasat în perioada ianuarie-martie, în medie 57 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă, cel mai mare nivel dintre capitalele din CEE (Bratislava, Bucureşti, Budapesta, Praga, Sofia, Varşovia). Bucureştiul a reuşit aceeaşi performanţă şi înainte de pandemie (trimestrul 1 din 2019), pe fondul unui sezon de iarnă relativ mai puternic, determinat în special de cererea pe segmentul corporate, în mod tradiţional mai ridicată în această perioadă.
Bucureştiul, împreună cu piaţa CEE, a cunoscut o revenire sănătoasă a indicatorilor de performanţă începând cu 2022. Astfel, anul trecut hotelurile din capitala României au atins al doilea cel mai mare grad de ocupare dintre capitalele CEE.
Activitatea de investiţii în active hoteliere în CEE a fost limitată pe parcursul anului 2022, volumul tranzacţiilor ridicându-se la 409 milioane euro, ceea ce reflectă o scădere cu 70% faţă de 2019. Numeroşi factori (inclusiv invazia rusă a Ucrainei, costurile energiei, poziţionarea Ungariei faţă de Comisia Europeană, creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor din sectorul bancar, lipsa forţei de muncă calificate, preocupările legate de o recesiune şi viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Cehă) au contribuit la un climat de incertitudine în CEE şi au determinat investitorii să adopte o abordare de tip "wait-and-see".
Privind în perspectivă, în anul 2023 volumele tranzacţionte ar trebui să se redreseze, evoluţie susţinută de nevoia proprietarilor de a cheltui fondurile disponibile, precum şi de presiunea asupra unor proprietari de a vinde din activele non-core pentru a acoperi necesarul de lichiditate. Natura anti-inflaţionistă a proprietăţilor imobiliare hoteliere, combinat cu nivelul ridicat al fondurilor proprii disponibile şi cu redresarea solidă a industriei ar trebui să faciliteze relansarea tranzacţiilor hoteliere în regiunea CEE.
În 2022, România a înregistrat un volum total de tranzacţii de circa 75 de milioane de euro, din care Bucureştiul a înregistrat circa 44 de milioane de euro. Volumul tranzacţiilor a înregistrat o creştere de 56% la nivel de ţară, respectiv 91% în Bucureşti comparativ cu 2021.
Din punct de vedere al ofertei, capitalele din CEE au înregistrat o creştere moderată în 2022, pe parcursul anului trecut fiind deschise 18 hoteluri cu 2.420 de camere, în timp ce 6 hoteluri cu 1.145 de camere au fost închise pentru a fi repoziţionate pe piaţă.
Pentru 2023 a fost anunţată deschiderea unui număr de 25 de hoteluri noi, cu 3.187 de camere în CEE, inclusiv mai multe redeschideri, cum ar fi Intercontinental Athenee Palace din Bucureşti şi Almanac X Praga.
În ultimii ani, piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat o creştere medie anuală moderată a ofertei noi, de 1,5% între 2016 şi 2021. În 2022 nu a fost deschis niciun hotel nou pe piaţa din Bucureşti, însă până în 2024 este estimată o rată medie anuală de creştere de 4,9% a numărului de camere, datorată în mare parte de lansări de hoteluri premium şi de lux. Swisshotel, Corinthia Grand Hotel Boulevard, Novotel Baneasa, Ibis Syles Bucharest Airport, sunt printre lansările anunţate în urmatorul an şi jumătate în Bucureşti.
