DIN 2020Câteva ţări europene vor folosi exclusiv tehnologia BIM în construcţii
Perspective / 15 iulie 2019
Cristi Dragu
BIM sau Building Information Modeling reprezintă o cale inovativă de abordare în proiectarea clădirilor, care permite manipularea de date sau informaţii conexe, ample şi diversificate. Acestea permit generarea automată de planşe, rapoarte, formulare de comandă, colaborarea cu aplicaţii de analiză structurală, de detaliere, de management şi de simulare a performanţei, urmărirea clădirii în perioada de exploatare etc. BIM transformă reprezentarea arhitecturală prin înlocuirea desenelor cu modele virtuale 3D ale clădirii.
Cristi Dragu, vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate (ARSCM), founder Home from the Future,ne-a vorbit, într-un interviu, despre cum se foloseşte această nouă tehnologie, precum şi despre cât este de cunoscută şi utilizată pe piaţa noastră.
(Interviu cu domnul Cristi Dragu, vicepreşedintele ARSCM, founder Home from the Future)
Reporter: Ce presupune tehnologia BIM?
Cristi Dragu: BIM sau Building Information Modeling este o integrare a tehnologiilor de proiectare în construcţii pentru a permite tuturor părţilor implicate - arhitecţi, ingineri de structură, instalaţii, design de interior, constructori, manageri de proiect şi chiar facility manageri să lucreze în acelaşi model 3D şi să aibă acces la informaţii mult mai detaliate.
Reporter: Cum funcţionează aceasta şi cum este primită în piaţa de profil?
Cristi Dragu: Colaborarea este cuvântul cheie în această tehnologie. În mod tradiţional, arhitectul era coordonatorul proiectului. După realizarea proiectului de arhitectură, acesta era trimis proiectantului de structură, care solicita un studiu geotehnic şi, în funcţie de acesta, dimensiona elementele structurale. Apoi modificările necesare proiectului de arhitectură erau transmise din nou arhitectului care le implementa. Acelaşi proces şi cu ceilalţi proiectanţi şi apoi constructor. Coordonarea în proiectele mari devenea dificilă pentru că, în practică, seria de interacţiuni devenea adesea foarte lungă şi unele informaţii se pierdeau pe drum. În BIM toate părţile implicate lucrează în acelaşi model, apărând o nouă funcţie în proces, cea de BIM Manager, al cărui rol este să integreze toate proiectele în model şi să coordoneze toate modificările. Asta nu înseamnă că se face totul în acelaşi program. Spre exemplu, calculele structurale se fac în continuare cu ajutorul unui soft specializat, dar putem extrage foarte multe informaţii din model care uşurează munca inginerilor de structură şi cresc nivelul de detaliu.
Reporter: Există specialişti care să lucreze cu această tehnologie? Există deschidere din partea specialiştilor să utilizeze această tehnologie?
Cristi Dragu: Sigur că există. Tehnologia BIM nu a apărut chiar ieri. Aceasta s-a dezvoltat pe parcursul a mai mult de zece ani, iar în ultimii cinci ani a devenit un punct de reper în ceea ce priveşte limbajul internaţional de proiectare. Majoritatea birourilor importante de proiectare folosesc deja tehnologia şi au cel puţin un BIM Manager.
Reporter: Care sunt avantajele aplicării tehnologiei BIM?
Cristi Dragu: În primul rând se reduc semnificativ riscurile proiectului. În cazul în care managerul de proiect este şi BIM Managerul, putem spune că aproape se elimină. Un alt avantaj este viteza. Aici nu mă refer doar la durata timpului de proiectare, care desigur se reduce semnificativ, dar şi la eficienţa în execuţie. Tehnologia permite programarea sosirii elementelor şi materialelor pe şantier în coordonare perfectă. Există deja companii care produc elemente prefabricate atât din beton, cât şi din oţel, după model BIM.
Reporter: În ce măsură este utilizată la noi această tehnologie?
Cristi Dragu: Există şi în România birouri de proiectare care folosesc BIM. Există câteva clădiri, nu multe într-adevăr, care au folosit BIM în proiect şi execuţie. Cred că în următoarea perioadă mai mulţi proiectanţi vor trece la BIM. Avem, mai nou, şi standard BIM în România. Până acum lipsea. În plus, UE urmăreşte digitalizarea în construcţii prin BIM, cu scopul de a avea un limbaj comun. Astfel, un proiectant din Spania poate lucra într-o echipă din Norvegia sau un proiectant din România poate lucra în aceeaşi echipă cu polonezi, austrieci şi italieni.
Reporter: Cât de mult este folosită tehnologia BIM în alte ţări?
Cristi Dragu: În SUA este deja răspândită în majoritatea birourilor de proiectare. În Europa, câteva ţări au adoptat o lege prin care, începând cu 2020, toate lucrările publice în construcţii să fie realizate în BIM.
Reporter: Ce aşteptări aveţi în următorii ani, ca urmare a aplicării tehnologiei BIM?
Cristi Dragu: Eficienţa în construcţii, principii de colaborare mai dezvoltate, interacţiune structurată şi constructivă între părţi şi proiecte de mari dimensiuni realizate mai repede, cu success.
Reporter: Cât de repede estimaţi că se va dezvolta această tehnologie?
Cristi Dragu: Îmi este greu să estimez acest lucru. Fiecare ţară se mişcă în ritmul ei. Sunt ţări care au deja o maturitate în BIM şi ţări precum România care sunt la început. Părerea personală şi desigur subiectivă este că, în viitorul apropiat, beneficiarii proiectelor de un anumit calibru vor impune părţilor implicate să folosească BIM. Începând cu anul acesta, UTCB are un program de master în BIM, deci teoretic vom avea din ce în ce mai mulţi specialişti.
Reporter: Mulţumesc!
