Ritmul mediu anual al preţului proprietăţilor rezidenţiale în perioada 2020 - 2022, caracterizată de crize succesive, a fost 5,4%, al şaptelea cel mai mic ritm din UE, potrivit Ellei Kallai, Economist Şef în cadrul Alpha Bank România.
Preţul proprietăţilor rezidenţiale noi a crescut ceva mai rapid (5,6%) decât preţul proprietăţilor rezidenţiale existente (5%).
Comparativ cu ritmurile de creştere al preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în UE, ritmul din România a fost al zecelea cel mai mic pentru proprietăţile rezidenţiale noi şi al şaselea cel mai mic pentru proprietăţile rezidenţiale existente.
În perioada 2020 - 2022, România s-a aflat printre puţinele ţări în care preţul proprietăţilor rezidenţiale noi a crescut mai rapid decât preţul proprietăţilor rezidenţiale existente, iar preţul proprietăţilor rezidenţiale (noi şi existente) a crescut mai lent decât preţurile de consum armonizate. Faţă de ţările din regiune, unde ritmul mediu anual al perioadei 2020-2022 pentru proprietăţile rezidenţiale a fost 14,9% în Cehia (cel mai mare ritm din UE), 14,2% în Ungaria (al doilea cel mai mare ritm din UE) şi 10,5% în Polonia (al optulea cel mai mare ritm din UE), dinamica preţului proprietăţilor rezidenţiale din România se poate considera moderată şi piaţa proprietăţilor rezidenţiale mai echilibrată.
Aceasta fiind situaţia, creşterea dobânzilor a provocat o încetinire moderată a preţului proprietăţilor rezidenţiale în trimestrul 1 2023 faţă de perioada 2020 - 2022 comparativ cu ţările din regiune. Ritmul anual al preţului proprietăţilor rezidenţiale a fost în scădere cu 15% în România (la 4,6%) comparativ cu contracţia de 93% în Cehia (la 1%), 45% în Polonia (la 5,8%) şi 39% în Ungaria (la 8,6%). În România, scăderea ritmului s-a datorat în întregime scăderii ritmului preţului proprietăţilor rezidenţiale existente (la 1,5% de la 5%). Preţul proprietăţilor rezidenţiale noi a accelerat, ritmul anual de creştere dublându-se în trimestrul 1 2023 faţă de 2020 - 2022 (la 10,9% de la 5,6%). Accelerarea preţului indică existenţa unei cereri robuste pentru astfel de proprietăţi şi implicit posibilitatea constructorilor de a transmite mare parte din creşterea costurilor (cu un ritm mediu anual de 17,9% în trimestrul 1 2023) în preţul final. În ţările din regiune, ritmul anual al preţului ambelor tipuri de proprietăţi rezidenţiale a scăzut. Cea mai rapidă decelerare a avut-o preţul proprietăţilor rezidenţiale existente în Polonia (la 4,5% de la 11,6%) şi preţul proprietăţilor rezidenţiale noi în Cehia (la -2,1% de la 15,2%) şi Ungaria (la 9,1% de la 17,1%).
În trimestrul 1 2023, la fel ca în 2020-2022, România se află printre ţările în care preţul proprietăţilor rezidenţiale noi creşte mai rapid decât preţul proprietăţilor rezidenţiale vechi precum în majoritatea ţărilor din UE şi preţul proprietăţilor rezidenţiale creşte mai lent decât preţurile de consum armonizate precum în toate ţările din UE cu excepţia Croaţiei.
Pentru perioada care urmează, chiar dacă dobânzile vor rămâne ridicate, impactul negativ asupra preţului proprietăţilor rezidenţiale va fi moderat de reducerea inflaţiei şi redresarea puterii de cumpărare a populaţiei. În România, preferinţa pentru proprietăţile rezidenţiale noi, probabil datorită eficienţei energetice superioare faţă de proprietăţile rezidenţiale existente, va menţine preţul acestora în creştere. Dar, odată cu reducerea inflaţiei şi redresarea puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea preţului proprietăţilor rezidenţiale noi va fi domolită de accelerarea valului de renovare a clădirilor rezidenţiale existente, care le va creşte atractivitatea şi preţul. Din acest motiv este posibil să asistăm la scăderea diferenţialului dintre dinamica preţului proprietăţilor rezidenţiale noi şi a preţului proprietăţilor rezidenţiale existente.
