Lipsa predictibilităţii manifestată în prezent prin proiectul de modificare a măsurilor fiscale afectează nu doar mediul de business, dar şi pe consumatori şi va genera dezechilibre majore în piaţă, consideră reprezentanţii celor mai mari companii din real-estate, membri ai organizaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC).
Aceştia au participat ieri la dezbaterea Residential Conference - The Future of Quality Living, temele principale fiind turbulenţele care afectează domeniile construcţiilor şi real-estate din România.
Potrivit sursei citate, chiar dacă, pe fond, dezvoltatorii sunt de acord că planul Guvernului de creştere a taxelor este rezonabil, având în vedere faptul că nivelul acestora este mai mic în România decât în alte ţări, ei consideră că astfel de modificări trebuie anunţate din timp pentru ca mediul de afaceri să îşi adapteze planurile de investiţii în consecinţă.
Andrei Diaconescu, co-fondator One United Properties, a vorbit în acest sens despre dispoziţii tranzitorii care ar fi trebuit adoptate ca parte a planului de modificare a pachetului fiscal.
"Găsesc rezonabil planul Guvernului, chiar dacă nu sunt de acord cu creşterea taxelor. Când vin bani europeni prin PNRR sau alte mecanisme, înţeleg de ce se elimină facilităţile fiscale pentru unele categorii cum ar fi constructorii, dar sunt investitori privaţi care nu beneficiază de fonduri europene şi care au proiecte mari, care se dezvoltă timp de mai mulţi ani. În cazul lor, rezonabil ar fi fost să beneficieze de dispoziţii tranzitorii, care să le dea răgazul să îşi adapteze planurile", a spus Andrei Diaconescu.
Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer and Contractor, dezaprobă felul în care au fost dezbătute modificările de natură fiscală şi timpul scurt de implementare. "În Germania o creştere a taxelor cu 1% s-a anunţat cu 3 ani înainte. Statul german a anunţat de curând stimulente pentru dezvoltatorii rezidenţiali. Bugetul României are de ani de zile o hemoragie şi noi suntem donatori permanenţi de sânge. Impactul noilor măsuri nu este major, dar creează măsuri prociclice şi am fi vrut mai multă predictibilitate", a spus Tinu Sebeşanu.
Lipsa predictibilităţii este motivul pentru care Cordia, parte a grupului maghiar Futureal, şi-a schimbat planurile privind România. "Planurile noastre nu au putut fi dezvoltate în România aşa cum ne-am propus iniţial. A trebuit să ne îndreptăm momentan, ca investitor internaţional, spre alte pieţe, unde sunt condiţii favorabile şi predictibile. În Spania avem un proiect în dezvoltare şi am cumpărat alte două terenuri, ultima tranzacţie, în valoare de 46 de milioane de euro, fiind printre cele mai mari din Costa del Sol în 2023. Aceşti bani ar fi putut să vină în România, o piaţă în care vom rămâne şi în care vom continua să dezvoltăm proiecte rezidenţiale", a spus Mauricio Mesa, General Director, Cordia Romania şi Spania.
Compania a anunţat în 2019 un buget de 120 de milioane de euro pentru dezvoltarea de proiecte şi 40 de milioane de euro pentru achiziţia de terenuri, având în prezent un portofoliu care îi permite dezvoltarea a peste 2.000 de apartamente,
Vorbind tot despre predictibilitate, Laurenţiu Afrasine, CEO Akcent Development, a făcut referire la o întâlnire oficială a dezvoltatorilor imobiliari, anul trecut, cu premierul Nicolae Ciucă, care le-a dat asigurări că Guvernul nu avea nicio intenţie de a modifica taxele. "Sigur că va fi un impact pe mai multe niveluri, mai ales cel emoţional pentru cumpărător, care se va confrunta cu noile preţuri", a spus Afrasine.
Dezvoltatorii se confruntă în continuare cu blocajul urbanistic care se manifestă cronic deja la nivelul Bucureştiului şi începe să îşi facă simţite efectele şi în alte oraşe mari.
Ce soluţii sunt pentru deblocarea Bucureştiului? Andrei Diaconescu susţine că primul pas este deblocarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector, următorul adoptarea Planului Urbanistic General (PUG). "PUG ar fi trebuit să fie gata mult mai repede, deja durează de câţiva ani. Dacă nu ai PUG nu poţi dezvolta nimic pe un teren de peste 3.000 mp.", a spus Diaconescu, iar în final toată lumea are de suferit. "Ducem toţi povara traficului, oraşul se dezvoltă spre periferie, dar şcolile, teatrele, locurile de muncă sunt în Bucureşti, deci creşte traficul de tranzit, situaţie care nu ştiu dacă este luată în calcul de autorităţile locale", a mai spus Diaconescu.
Reprezentanţii BREC mai menţionează că consecinţa incertitudinii urbanistice este scăderea accesibilităţii Bucureştiului, în condiţiile în care cererea pentru apartamente şi spaţii noi de birouri îşi va reveni, dar oferta va scădea.
