Uniunea Europeană intenţionează să decarbonizeze sectorul construcţiilor până în 2050, iar asociaţiile industriale din Statele Unite ale Americii au stabilit aceasi obiectiv: atingerea unui nivel de emisii nete zero în sectorul construcţiilor până în 2050.
Una dintre cele mai mari provocări în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultă din eficienţa energetică scăzută a clădirilor existente şi din ratele de renovare încă prea scăzute în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. Reducerea amprentei de carbon a UE necesită o creştere semnificativă a reabilitării energetice a fondului imobiliar existent.
Având în vedere provocările de mediu din ce în ce mai mari, este imperativ să regândim abordarea privind proiectarea şi exploatarea clădirilor, cât mai ales reabilitarea acestora.
Preocupată de tendinţele, priorităţile şi strategiile viitoare pentru arhitectură şi design interior, PlanRadar a realizat o sinteză a principalelor măsuri prin care specialiştii în domeniu se adaptează la schimbare şi planifică un viitor sustenabil prin intermediul arhitecţilor, dezvoltatorilor imobiliari şi a studiourilor de design interior.
Personalizare si hiperlocalizare
Cercetări recente arată că, atunci când vine vorba de crearea de clădiri rezistente la impactul schimbărilor climatice, proiectanţii se orientează către localizare, respectiv către respectarea şi reflectarea mediului local în proiectare şi construcţie.
Practic, fiecare proiect ţine cont de caracteristicile regionale şi specifice locului - modele meteorologice regionale, infrastructură, stiluri arhitecturale. Dar pentru a pregăti clădirile pentru o planetă în curs de încălzire, cu tulburări climatice extreme, arhitecţii ar trebui să ia în considerare condiţiile meteorologice şi de mediu la un nivel personalizat si adaptat local.
"Un colţ de stradă poate deveni o insulă de căldură, ceea ce înseamnă că este nevoie de materiale de construcţie care reflectă căldura sau de amenajări peisagistice cu multe spaţii verzi. Un bloc poate fi afectat de inundaţii în viitor din cauza infrastructurii locale, ceea ce înseamnă că este nevoie de conceperea unor soluţii superioare de drenaj şi de supraînălţare încă din faza de construcţie, sau în faza de reabilitare. Pentru atingerea obiectivuli macro, este nevoie în primul rând de reducerea impactului local al schimbărilor climatice la nivel micro." - Sander Van de Rijdt, co-fondator PlanRadar.
2. Conectivitate urbană si extraurbană
Numeroşi proiectanţi pun accent pe reducerea expansiunii urbane prin promovarea dezvoltării unor oraşe mai dense. Această strategie joacă un rol crucial în reducerea emisiilor generate de transport şi în sporirea eficienţei energetice, dar prezintă, de asemenea, anumite provocări.
Se preconizează că aproximativ 80% din populaţia globală va locui în zonele urbane până în 2050, ceea ce înseamnă că este nevoie de o abordare viabilă, care să evite aglomerarea mai multor clădiri înalte în spaţii limitate.
Soluţia constă în perceperea fiecărui nou proiect urban ca parte integrantă a unui întreg coerent şi în colaborare strânsă cu planificatorii urbani. Această colaborare garantează că reţelele de transport, căile de acces pietonal, rutele pentru biciclişţi şi spaţiile naturale sunt integrate perfect în noile cartiere urbane. În plus, este esenţial să se asigure un acces uşor la servicii şi facilităţi locale - magazinele alimentare, locurile de divertisment şi spaţiile de birouri - făcând că viitorul vieţii urbane să fie cât mai eficient, echitabil şi durabil posibil.
3. Valorificarea materialelor locale, sustenabile
Utilizarea materialelor sustenabile din surse locale pentru a construi clădiri noi garantează un impact minim asupra mediului şi conferă rezistenţă şi durabilitate pe termen lung. Se reduc astfel emisiile asociate transportului şi se încurajează în acelaşi timp afacerile şi industriile locale - oţel verde produs de turnătorii locale inovatoare, chirpici (un material de construcţie cu o istorie de mii de ani în lume continuă să fie una dintre cele mai durabile alegeri), bambus, cupru, granit etc.
Prin aprovizionarea cu materiale la nivel local, constructorii pot contribui, de asemenea, la eforturile locale de atenuare a schimbărilor climatice. De exemplu, în regiunile predispuse la incendii, utilizarea de arbori mai mici sprijină strategiile de gestionare durabilă a pădurilor, abordând astfel provocările de mediu la nivel local.
4. Promovarea practicilor durabile în lanţul de aprovizionare
Experţii în construcţii şi arhitecţii excelează în ceea ce priveşte inovarea lanţului de aprovizionare prin adoptarea unei transparenţe sporite şi a noilor tehnologii care permit urmărirea materialelor din fabrică până la şantier precum PlanRadar, care ajută la reducerea impactului lucrărilor de construcţie sau remediere.
Astfel, angajamentul faţă de practicile etice în materie de muncă şi de producţie capătă importantă crucială pentru numeroşi clienţi din domeniul construcţiilor.
PlanRadar conectează digital toţi membrii echipei şi oferă acces în timp real la date despre proiect, permiţând dezvoltatorilor şi furnizorilor să acţioneze din timp pentru reducerea costurilor, a resurselor şi a timpului alocat lucrărilor.
Prin conectarea în timp real a întregii echipe - de la managerii de proiect la echipele de pe şantier, subcontractori şi părţile interesate, utilizatorii PlanRadar îşi pot spori în mod considerabil eficienţa şi profitabilitatea în cadrul proceselor de constructie sau renovare şi pot gestiona cu mai multă uşurinţă atingerea obiectivelor de zero emisii nete pentru clădiri până în 2050.
