Un studiu al biroului de arhitectură Studio ae -arhitecture & evolution relevă tendinţele importante din arhitectură şi construcţii ale anului 2023, conform unui comunicat remis redacţiei. Astfel, maximizarea funcţionalităţii şi a eficienţei energetice, utilizarea pe scară tot mai largă a construcţiilor modulare, accentul pus pe valorificarea resurselor locale şi a celor durabile, precum şi lipsa exceselor arhitecturale constituie particularităţile acestui an, declară Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae-arhitecture & evolution. La acestea se adaugă demararea investiţiilor publice şi modificările legislative.
Iată principalele tendinţe ale anului în arhitectură şi construcţii, potrivit Studio ae.
1.PNRR, motor puternic
Potrivit sursei citate, începerea implementării PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) reprezintă un motor puternic de dezvoltare pentru sectorul construcţiilor. Investiţii majore ale statului prin PNRR vor finanţa în special lucrări de consolidări şi renovări majore precum şi proiecte de eficientizare a consumului de energie şi producţie prin sisteme alternative.
Vor demara şi lucrările în segmentul de producere de energie verde, în parcurile fotovoltaice proiectate anul trecut. Dezvoltarea infrastructurii electrice la nivel naţional este o altă veste bună a anului 2023, punctează Elena Ştefănescu.
Pe de altă parte, va apărea o competiţie între investiţiile publice şi cele private de mai mică amploare. Firmele private vor găsi mai greu persoane calificate, mai ales în execuţie.
2. Impactul schimbărilor legislative importante
Anul 2023 a debutat cu modificări legislative importante, una dintre acestea vizând accelerarea procesului de acordare de către ISU a avizelor şi autorizaţiilor. Scopul schimbării legislaţiei este simplificarea pe termen lung a procedurilor şi scurtarea timpului de răspuns din partea ISU.
La sfârşitul anului 2022 s-a adoptat legea privind majorarea cu aproximativ 30% a salariului minim din construcţii, ceea ce va influenţa investiţiile în derulare şi în bugetare.
O altă noutate legislativă importantă este includerea în caietele de sarcini a directivei europene DHNS (Do No Significant Harm) privind managementul deşeurilor. Reciclarea, recuperarea, protejarea mediului în construcţii devin obligatorii. Un alt obiectiv este reducerea amprentei de carbon.
Nu în ultimul rând, s-au publicat normele metodologice de alicare la legislaţia Near Zero Energy Building (NZEB) pentru toate tipurile de clădiri.
3. Accentul pus pe maximizarea funcţionalităţii
Pandemia de coronavirus a transformat piaţa imobiliară iar criza economică a accentuat nevoia de maximizare a funcţionalităţii clădirilor existente sau noi. Se pune problema transformării cât mai rapide a unor spaţii de birouri, comerciale sau expoziţionale sau chiar a locuinţelor, minimizând costurile pentru proprietari. Asistăm la o tendinţă în creştere de diversificare şi reutilizare a arhitecturii existente, un aşa numit proces de reutilizare adaptivă. Acest proces aduce beneficii durabile şi pentru comunitate, precum conservarea energiei şi reducerea emisiilor de carbon care ar fi avut loc dacă spaţiul ar fi fost reconstruit în întregime. Iar investiţiile în astfel de proiecte noi frânează extinderea expansiunii urbane nesustenabile.
Acest proces le permite proprietarilor de clădiri să reducă riscurile de neocupare, să diversifice şi majoreze oferta de închiriere şi să folosească fondul construit existent.
4. Se caută echilibrul între viaţă şi muncă
Dezvoltarea urbană obligă la integrarea, încă din stadiul de proiectare a spaţiilor de birouri sau a centrelor de afaceri, a conceptului de echilibru între viaţă şi muncă. Se conectează astfel clădirile la infrastructura existentă şi se integrează în mediul înconjurător. Proiectele noi de clădiri office includ zone verzi cu elemente de design, facilităţi (magazine, cafenele, terenuri de sport) şi diverse centre de servicii, ceea ce le permite angajaţilor să se relaxeze.
Multe companii au trecut în 2022 la un model hibrid de lucru şi au reamenajat sau sunt în curs de reogranizare a spaţiilor existente sau apelează la centre tip co-working. Au apărut modele de business prin care o companie poate închiria pentru angajaţii săi spaţii în cafenele, co-working, hoteluri, astfel încât să fie în apropierea casei angajaţilor şi să se utilizeze spaţiile disponibile în oraş.
Majoritatea ansamblurilor rezidenţiale cu mai multe etaje prevăd spaţii pentru infrastructura comercială şi de servicii. Integrarea locurilor de joacă, a zonelor verzi şi a piscinelor pe acoperiş este o soluţie din ce în ce mai populară, subliniază sursa citată.
5. Utilizarea pe scară tot mai largă a construcţiilor modulare
O tendinţă arhitecturală care va influnţa mediul construit în 2023 şi în viitorul apropiat este utilizarea construcţiilor modulare. Design for Manufacturing and Assembly (DFMA) este o metodă prin care componentele sau modulele de construcţie sunt construite în afara amplasamentului proiectului. Se minimizează risipa de material şi măreşte controlul calităţii, ajutând şi la reducerea emisiilor de carbon. Un alt avantaj este utilizarea de module de proiectare şi sisteme de construcţie standardizate, de elemente prefabricate de construcţie şi de faţade pre-turnate.
De altfel, pentru anumite tipuri de clădiri (centre medicale, hoteluri şi clădiri rezidenţiale atipice), metoda modulară este mai eficientă decât construcţia clasică. 70-90% din componentele lor sunt asamblate în fabrică, fiind apoi aduse la şantier.
Această medodă reduce şi timpul de execuţie în şantiere, iar calitatea elementelor produse în fabrică este mai bună, declară cofondatorul Studio ae.
6. Accentul pe valorificarea la maxim a resurselor naturale
Valorificarea la maxim a resuselor naturale nu şi-a arătat încă tot potenţialul. Se caută soluţii pentru eficienţa energetică, utilizarea luminii naturale, a soarelui, îmbunătăţirea comportării în timp a materialelor şi a modului în care acestea se pot recicla. Contribuind la diminuarea risipei energetice, pompele şi recuperatoarele de căldură, panourile solare şi fotovoltaice sunt din ce în ce mai utilizate în multe clădiri.
Sunt tot mai căutate materialele locale, cu o amprentă de carbon cât mai redusă. Devine mai important criteriul distanţei în adoptarea deciziei de a importa o piatră de pe alt continent sau de a utiliza materie primă de la cea mai apropiată carieră.
7. Folosirea pe scară tot mai extinsă a tehnologiei în toate fazele
La nivel mondial, sectorul construcţiilor este al doilea cel mai puţin digitalizat, adoptarea tehnologiei este esenţială. Sunt progrese, deja tehnologiile avansate de proiectare sunt utilizate în aproape toate domeniile. Cel mai popular este Building Information Modeling (BIM), care le permite arhitecţilor şi constructorilor să studieze proiectul încă din proiectare. Turul virtual al clădirii facilitează identificarea zonelor cu probleme, se economisesc astfel timp, resurse financiare şi umane.
Utilizarea dronelor creşte semnificativ controlul asupra proceselor de proiectare şi construcţie şi reduce costurile, putând diminua semnificativ cantitatea de deşeuri de pe şantiere.
8. Case lângă oraşe şi fără excese arhitecturale
Viaţa în mijlocul naturii continuă să fie un deziderat de locuit. Casele individuale în tendinţe sunt caracterizate prin lipsa exceselor arhitecturale şi au forme compacte, drepte din motive de eficienţă energetică şi de investiţie iniţială. Ferestrele mari, panoramice şi pereţii din sticlă rămân o tendinţă de top a anului 2023. Terasele înconjurate de vegetaţie şi alte facilităţi care creează condiţii de relaxare şi conferă casei personalitate sunt elementele arhitecturale preferate.
În plus, arhitecţii sunt tot mai preocupaţi de noi modalităţi de a crea oraşe orientate către comunităţi, care să-i ofere comunităţii tot ceea ce are nevoie în maxim 15 minute de mers pe jos.
9. Focus pe combaterea schimbărilor climatice
Folosirea materialelor şi a proceselor durabile de proiectare şi construcţie reprezintă o necesitate, în condiţiile în care combaterea schimbărilor climatice constituie o preocupare centrală. Sectorul construcţiilor generează 40% din emisiile globale anuale, arhitecţii fiind astfel obligaţi să adopte strategii de producere şi economisire a energiei încă din faza de concept. Clădirile sunt concepute pentru a avea emisii scăzute de carbon şi să fie cât mai eficiente din punct de vedere energetic. Şi oraşele sunt proiectate din ce în ce mai mult cu soluţii bazate pe natură pentru a lupta împotriva efectelor dure ale schimbărilor climatice.
"Sunt preocupări tot mai evidente de a proiecta cu accent pe reducerea emisiilor de carbon, utilizând noile tehnologii în tot procesul, specificând materiale verzi şi reciclarea deşeurilor", spune fondatorul Studio ae.
10. Clădirile, tot mai conectate şi eficiente energetic
Tot mai mulţi preferă să gestioneze şi să controleze procesele care au loc în propria clădire. Cu ajutorul senzorilor conectaţi la internet, casele inteligente permit gestionarea de la distanţă a temperaturii, iluminatului interior şi exterior, sistemelor de securitate si supraveghere video, etc.
Casele inteligente nu sunt doar multifuncţionale, ci şi tot mai eficiente energetic. Sistemele de automatizare tip BMS (Bulding Management Sistem) sunt tot mai folosite.
11. Materialele de construcţie durabile, cu o durată de viaţă lungă, tot mai utilizate
Costul în creştere al materialelor şi apariţia unor solicitări ambiţioase îi obligă pe dezvoltatori să găsească noi soluţii arhitecturale, şi estetice şi eficiente. Sustenabilitatea, adaptarea designului şi utilizarea de software avansat sunt provocările actuale la adresa arhitecţilor de retail şi nu numai.
Se manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru materialele de construcţie durabile, cu o durată de viaţă lungă. Aceasta se datorează nu doar atenţiei acordate sănătăţii locuirii ci şi nevoii de a reduce dependenţa de resursele neregenerabile. Biocimentul, diversele materiale naturale din lemn reciclate şi vopselele organice sunt tot mai folosite pe şantierele din lume. Astfel de materiale sunt uşor de reciclat şi conţin o cantitate minimă de contaminanţi, se menţionează în comunicat.
