În 2022, piaţa de închirieri de birouri din România a înregistrat o scădere de aproape 13% comparativ cu anul 2021, conform unui comunicat remis redacţiei. Cererea a stagnat în Bucureşti, în timp ce cele 4 mari oraşe regionale au înregistrat o scădere combinată de 35% faţă de 2021, ajungând la aproximativ 100.000 m².
Această scădere vine în contextul în care au fost foarte puţine livrări de birouri în oraşele regionale în 2022, în valoare totală de 44 000 m².
Potrivit sursei citate, Timişoara a avut de departe cea mai mare pondere din totalul de tranzacţii de închiriere de birouri în oraşele regionale în 2022, cu 51.400 m², mai mult de jumătate din totalul
tranzacţiilor de birouri din marile oraşe regionale. Pe locul secund se află Iaşi, cu 26.700 m² (27%). În Cluj-Napoca au fost închiriaţi 15.200 m², iar în Braşov aproximativ 5.900 m².
Cluj-Napoca este un puternic hub IT&C în România şi concentrează, de asemenea, mulţi furnizori de servicii. Timişoara este renumită pentru industria auto şi pentru sectoarele SSC şi IT. Iaşiul a atras un număr mare de operatori BPO şi SSC în ultimii ani, dar şi companii IT.
Braşovul găzduieşte o gamă largă de furnizori hi-tech şi de asemenea, industria farmaceutică şi companii IT&C.
Urmând aceeaşi tendinţă ca în Bucureşti, chiriile din oraşele regionale au crescut în al doilea semestru pentru a absorbi impactul creşterii inflaţiei. Chiriile pentru birourile prime s-au majorat astfel faţă de semestrul anterior cu 0,5 euro pe m² în Braşov (până la 12,5 - 14 euro / m² / lună), cu 1,0 euro în Cluj-Napoca (14,5 - 16 euro) şi cu 1,5 euro în Timişoara (14,5 - 15,5 euro) şi Iaşi (14,5 - 16 euro).
Ca avantaj al oraşelor regionale, salariile medii nete din oraşele regionale sunt considerabil mai mici decât cele din Bucureşti. Braşovul este cel mai competitiv cu o medie de 776 de euro pe lună în octombrie, uşor sub cea naţională de 814 euro, în timp ce Cluj Napoca este cel mai apropiat de salariul mediu net din Bucureşti, cu 985 de euro.
Piaţa forţei de muncă este stabilă în oraşele din vestul ţării, cu rate scăzute ale locurilor de muncă vacante, mult sub cele medii naţionale şi comparabile sau chiar mai mici decât în Bucureşti, dacă luăm ca exemplu Timişoara.
Stocul a depăşit 1 milion de m² de spaţii de birouri moderne în primele 4 oraşe regionale din România, iar perspectiva pentru viitor indică o evoluţie pozitivă, subliniază sursa citată.
În 2022, Cluj Napoca a atras singurele tranzacţii de investiţii în clădiri de birouri din afara Bucureştiului, ajungând la un total de 7 tranzacţii cu un volum cumulat de 360 milioane de euro în ultimii 5 ani.
"Trendul de muncă hibrid, majorarea costurilor operaţionale pe fondul inflaţiei şi criza energetică influenţează atât Bucureştiul, cât şi pieţele regionale. Observăm o schimbare accelerată de paradigmă: dacă în perioada pre-pandemică discutam de spaţii generoase de lucru pentru angajaţi, acum discutăm de spaţii flexibile. Pe lângă flexibilitate, chiriaşii şi proprietarii au un focus sporit pe înglobarea componentelor ESG în alegerea/dezvoltarea de noi locaţii.
În special în pieţele regionale ne aşteptăm să vedem în viitorul apropiat mai multe opţiuni de birouri co-working localizate nu doar central, ci şi semi-central. Ar continua astfel trendul regionalizării sau dispersării locaţiilor pentru a acoperi o plajă mai mare de potenţiali chiriaşi.
Flexibilitatea, sustenabilitatea, eficienţa şi impactul asupra comunităţii sunt patru indicatori cheie ce vor reforma întregul mod de lucru în următoarea perioadă", a declarat Laura Ene, Business Development Junior Consultant în cadrul JLL Romania în comunicat.
