Pe 22 martie a avut loc conferinţa Install Efficiency, organizată de Uniprest Instal, cu sprijinul Govnet. Principala temă de dezbatere a fost eficienţa energetică şi implicaţiile pe care le are în domeniile adiacente - construcţii şi dezvoltare imobiliară rezidenţială, comercială şi industrială.
Înainte de a vorbi despre sustenabilitate, trebuie să înţelegem cum funcţionează eficienţa şi cum poate fi ea aplicată, astfel încât să obţinem cel mai bun rezultat viabil cu minimum de resurse. Temele discutate în cadrul conferinţei Install Efficiency au aşezat principiul eficienţei în contextul economic actual şi al directivei emise de Uniunea Europeană 2010/31/UE care se referă la performanţa energetică a clădirilor şi la conceptul nZEB (nearly zero energy buildings/clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată) începând cu 2030.
"Se vorbeşte foarte mult despre eficienţă, dar, în realitate, România şi celelalte ţările membre ale Uniunii Europene sunt mult în urmă. Statisticile arată că 75% din clădirile din UE au fost construite înainte de 1990, iar în România procentul este de 88%. În UE, încălzirea şi răcirea clădirilor este responsabilă de 40% din consumul de energie şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, pentru a corespunde normelor de emisii, 97% din clădirile din UE au nevoie de modernizare până în 2030", spune Enikõ Peter, Managing Director Uniprest Instal.
Pe piaţa HVAC, a instalaţiilor şi echipamentelor de încălzire/răcire din România s-a observat o creştere a cererii pentru soluţiile eficiente, dar, cu toate acestea, sunt considerate soluţii de nişă şi se subordonează investiţiilor iniţiale care nu iau în calcul eficienţa în folosire. Pe de altă parte, proiectele de instalaţii nu pornesc de la ideea de eficienţă pe termen lung, iar când aceste proiecte există, suferă modificări semnificative pe parcursul procesului de construire.
O altă problemă dezbătută în cadrul conferinţei s-a referit la nivelul de educare şi informare a populaţiei în ceea ce priveşte cunoaşterea reglementărilor europene şi a soluţiilor tehnice: "La nivel naţional ne-am oprit la centrale de bloc şi nu am făcut un pas înainte spre eficientizarea parametrilor energetici. Pentru a face asta, trebuie să avem control asupra debitului şi temperaturii din instalaţii. Dacă nu măsurăm, nu vom şti ce şi cum să optimizăm ", spune Adrian Roman, Director Tehnic, Uniprest Instal.
Attila Fazakas, Managing Director, Uniprest Instal este de părere că lipsa informaţiilor şi a cifrelor îl împiedică pe consumatorul final să nu vadă lucrurile pe termen lung. "Trebuie să arătăm cifre, astfel încât clientul să vadă că, pe termen lung, are de câştigat şi că îşi va amortiza investiţia".
Lucrurile stau mai bine pe segmentul de construcţii office, unde soluţiile tehnice de optimizare sunt gândite, implementate şi bugetate de la început. "Din februarie 2023, toate clădirile, office, industrial şi rezidenţial, vor fi obligate să respecte normele nZEB", Răzvan Nica, Managing Director BuildGreen.
Se pune, însă, întrebarea cum optimizezi când preţurile cresc constant? Răzvan Pârvulescu, Head of Business Development BTD Construct & Ambient, crede că digitalizarea este una dintre soluţii: "Prin digitalizare timpul pentru manoperă şi numărul de angajaţi se reduce cu 20%!"
Alte ţări din Uniunea Europeană aplică şi dezvoltă strategii energetice de mult timp. Printre acestea, Olanda este ţara care implementează foarte eficient tehnologii eco şi sustenabile, de la care România poate învăţa şi relua din know-how. "Comparativ cu celelalte ţări din vestul Europei, România a fost nevoită să treacă peste nişte etape pe care noi a trebuit să le parcurgem, de aceea a progresat mult şi mai repede. Ceea ce este un lucru foarte bun! Dar, cred că în acest moment, România are nevoie de încă două lucruri: o schimbare de mindset care să favorizeze gândirea pe termen lung şi sprijin din partea statului, prin programe de finanţare şi cadru legislativ care să asigure un sistem sustenabil şi sigur", Henk-Jan Wegman, CEO Rensa Family.
Cum arată piaţa construcţiilor în 2022
"Per total, în 2022, piaţa construcţiilor din România a avut o creştere de 12,9%, faţă de 2021. Construcţiile nerezidenţiale au avut o creştere de 21,8% iar cele inginereşti 13,2%. O creştere mai redusă au avut-o construcţiile rezidenţiale, doar 4,8%, comparativ cu +28% în 2021", Enikõ Peter, Managing Director Uniprest Instal. Este un efect al scăderii numărului autorizaţiilor de construire eliberate în 2022: -14%, compartiv cu + 23% în 2021 faţă de 2020.
Pe segmentul nerezidenţiale, suprafaţa în m² din autorizaţii de construire a crescut cu 16% în 2022, faţă de 2021. Factorii care au dus la această creştere sunt, pe de o parte, fondurile europene din PNRR, iar, pe de alta, investiţiile firmelor în infrastructura proprie (hale pentru producţie şi depozitare).
Estimări pentru 2023
Se estimează o scădere a pieţei care va pune presiune pe bugete. "În perioade de scădere a pieţei, devin frecvente recalcularea proiectelor pe soluţii mai simple, înlocuirea sau chiar eliminarea elementelor care nu sunt vitale. Însă, frânarea pieţei este temporară, pentru că există un decalaj important în volumul şi calitatea fondului de clădiri din România comparativ cu Uniunea Europeană", Enikõ Peter, Managing Director Uniprest Instal.
Subiectele au fost dezbătute în cadrul conferinţei anuale Install Efficiency, organizată de Uniprest Instal cu sprijinul Govnet, având ca parteneri media publicaţiile Revista Constructiv şi Agenda Construcţiilor.
