"Am trecut de perioada în care oamenii îşi cumpărau prima casă"

Interviu cu Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB şi preşedinte executiv Alpha Bank

"Creditul ipotecar a fost subdezvoltat şi continuă să rămână aşa"

"Importanţa Programului Prima Casă a scăzut"

Reporter: Cum a evoluat segmentul creditului ipotecar?

Sergiu Oprescu: Din punctul meu de vedere, nevoia de credit ipotecar există în continuare, însă nu doar pe segmentul Prima Casă, ci şi pe produsele standard. Segmentul creditelor ipotecare vizate de Programul Prima Casă a fost extrem de important în perioada crizei, dar acum am depăşit acel moment şi suntem în perioada în care oamenii îşi schimbă locuinţa, nu mai sunt doar în situaţia de a-şi cumpăra pentru prima dată o casă. Aşadar, importanţa acestui program guvernamental a scăzut, iar eu mă aştept ca produsele standard ale băncilor pe zona ipotecară să devină din ce în ce mai competitive, să concureze între ele şi cu Prima Casă, în acelaşi timp.

Reporter: Despre Programul Prima Casă opiniile au fost diferite - pe de o parte, unii au spus că ar fi trebuit încheiat, pe de altă parte a tot fost suplimentat. Cât credeţi că va mai dura acest program guvernamental?

Sergiu Oprescu: Nu am foarte multe informaţii despre acest program, pentru că noi, ca bancă, am rămas implicaţi într-o manieră foarte restrânsă, concentrându-ne mai ales pe produsele noastre standard. Ştiu că a fost suplimentat cu mai puţin decât anul trecut, dar tendinţa este în mod clar de scădere a influenţei sale.

Reporter: Care este proporţia creditelor ipotecare şi imobiliare în totalul împrumuturilor?

Sergiu Oprescu: Creditele ipotecare şi imobiliare au depăşit pentru prima oară, deja de vreun an şi jumătate - doi ani, nivelul creditelor de consum. Creditul ipotecar este, la ora actuală, aşa cum este normal să fie, mai mare decât creditul de consum. Noi am avut o perioadă atipică - ne-am dus foarte mult în consum şi foarte puţin în zona de credit ipotecar pe termen lung. În această perioadă, creditul ipotecar a fost subdezvoltat şi continuă să rămână aşa, raportat la dimensiunea ţării şi la populaţia pe care o avem. Un volum al creditului ipotecar de 14,2 miliarde euro, la un PIB care s-ar putea să se ducă spre 186 de miliarde de euro (poziţia pentru 2017), înseamnă că ne situăm la 7-8% penetrare a creditului ipotecar în PIB, adică un nivel foarte, foarte scăzut, media europeană fiind de peste 60 de puncte procentuale.

Reporter: În perioada 2007- 2008, au fost date foarte multe credite de consum cu ipotecă, pe termen lung...

Sergiu Oprescu: Da, au fost date astfel de credite. Debitorul punea garanţie un imobil, iar banca acorda un credit în valoare de 50% din valoarea ipotecii. A fost un produs foarte facil, dar, din păcate, a fost un segment care a intrat într-o zonă de neperformanţă mult mai mult decât creditul ipotecar, pentru că, în general, cei care se împrumutau nu ipotecau casa în care locuiau, ci a doua locuinţă, o casă de vacanţă, un teren etc. şi nu au avut acelaşi interes pentru a-şi achita creditul. Peste tot în lume acest segment al creditelor acordate pe o locuinţă secundară este mai riscant decât cel privind creditul ipotecar care este în general pe locuinţa primară.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest segment?

Sergiu Oprescu: Credem că, pornind de la o bază foarte scăzută, creditul ipotecar va fi în continuare segmentul de credit neguvernamental care se va dezvolta cel mai rapid. Şi piaţa se dezvoltă. Temperarea acestui segment poate să vină din zona dobânzilor sau din zona preţurilor apartamentelor. Consider că dacă preţurile rămân într-o zonă cvasi sau relativ constantă, cu un factor de creştere normal, în linie cu creşterea economică, înseamnă că cererea pentru creditul ipotecar va creşte şi, ca atare, creditul ipotecar ca volum va creşte. În schimb, pe fundalul creşterii dobânzilor şi, în acelaşi timp, al creşterii preţurilor, clientul va putea să se împrumute pentru o suprafaţă mai mică de apartament. Cele două componente - preţul şi nivelul dobânzii - califică, prin ecuaţia matematică, suprafaţa din apartament pe care poate să şi-o cumpere clientul la noul preţ şi cu noua dobândă. Tendinţele celor doi factori amintiţi aici vor tempera, cumva, cererea.

Reporter: Cum apreciaţi că va evolua creditarea, în general, anul acesta?

Sergiu Oprescu: În ultimii ani, creditarea s-a păstrat în intervalul de creştere single digit, menţinându-se în zona de 4-6 puncte procentuale, pe sold. Trebuie să facem distincţia între ce înseamnă creş­tere pe sold şi ce înseamnă credit nou angajat. În perioada în care dis­păreau din bilanţurile băncilor sume destul de mari de credite neperformante, prin vânzare, executare etc., o rămânere pe sold egal presupunea de fapt un nivel destul de ridicat de acordare de credite noi.

Acum, în perioada în care nivelul de neperformanţă a rămas oarecum constant, faptul că a crescut pe sold cu 5,6 puncte procentuale în 2017 şi doar un procent mic a fost reprezentat de scăderea creditelor neperformante din sold, în­seamnă că am reuşit să acordăm un volum mai mare de împrumuturi noi.

Referitor la cum va evolua acest segment, trebuie menţionat că sunt mai multe elemente aici. Sunt factori care vor influenţa pozitiv creşterea creditării în cursul anului 2018, iar aceşti factori ţin în principal de o dinamică bună şi de bune condiţii macroeconomice, dar sunt şi factori care, aşa cum spuneam, vor tempera creditarea - cei care ţin de creşterea dobânzii de bază, de majorarea ROBOR, în perioada respectivă. În ansamblu, eu cred că nivelul creditării va continua să crească cu un single digit.

Reporter: Cum caracterizaţi anul bancar 2017?

Sergiu Oprescu: 2017 a fost primul an în adevăratul sens al cuvântului în care sistemul a func­ţionat cu o profitabilitate operaţională reală, este adevărat pe un fundal al costului riscului foarte scăzut. Mai precis, costul neperformanţei a scăzut şi a ajutat la realizarea unui nivel de profitabilitate relativ ridicat. Totuşi, profitabilitatea nu trebuie niciodată discutată şi analizată static, la un anumit moment, pentru că aşa vom descoperi, de exemplu, că în 2014 profitabilitatea sistemului bancar din România era cea mai scăzută din UE. Cel mai important lucru este să te uiţi pe un interval de timp mai lung, să vezi dacă sistemul are profit, dacă a atras fonduri de la acţionari sau dacă generează interes din partea investitorilor etc. Din punctul acesta de vedere, sistemul bancar din România nu a fost un sistem extrem de profitabil pe termen lung, pentru că a avut de-a face cu un grad de neperformanţă destul de ridicat. Ceea ce a ţinut sis­temul bancar pe loc din perspectiva profitabilităţii a fost costul ridicat al riscului, şi acesta generat în principal de neperformanţa foarte mare, care, în 2014, ajunsese la 24 de puncte procentuale. Pe un interval de zece ani, rentabilitatea capitalului a fost sub 3,5%.

Reporter: Vă mulţumesc!