"Bugetul alocat pentru POR Centru 2021-2027 este de 1,39 miliarde euro"

(Interviu cu Simion Creţu, Directorul General al ADR Centru)

Reporter: Ce amprente au lăsat cei doi ani de pandemie asupra activităţii ADR Centru?

Simion Creţu: ADR Centru este una din organizaţiile care s-a adaptat rapid la situaţia declanşată de pandemia COVID 19, iar după perioada scurtă de acomodare la restricţiile ce s-au răsfrânt asupra modului clasic de gestionare a documentelor de lucru, activităţile noastre generale nu au avut de suferit, ci, în anumite domenii, chiar s-au îmbunătăţit. Din martie 2020 şi până în prezent, activitatea de telemuncă este complementară activităţii cu prezenţă la birouri, acum fiind des­făşurate ambele tipuri, prin rotaţie, de angajaţii ADR Centru.

Pandemia a subliniat imperativitatea digitalizării muncii, telemunca venind cu avantaje şi dezavantaje, atât pe plan profesional şi instituţional, cât şi în planul personal al angajaţilor. Situaţia declanşată de pandemia COVID 19, a adus cu sine, atât la nivel naţional, cât şi regional sau local, o suită de schimbări rapide în domeniul muncii, pentru toţi. Din fericire, la noi conversia a fost foarte scurtă, iar cu ajutorul procedurilor de lucru adaptate, prin coordonare şi eficientizare, timpii de inactivitate din anumite activităţi au fost înlăturaţi.

În schimb, lipsa interacţiunii directe în 2020 a afectat activitatea noastră cu beneficiarii, dar şi cu cetăţenii şi cu partenerii noştri naţionali sau internaţionali. Din vara anului 2021 am reluat o parte din activităţile de informare cu prezenţă fizică şi deplasări în teritoriu, respectând restricţiile existente la momentul organizării de evenimente. Nu putem afirma că activitatea Agenţiei a trecut insesizabil prin acest fenomen, dar putem afirma că ne-am adaptat rapid noilor cerinţe şi modalităţi de lucru, impuse de restricţiile pandemiei. Însă, privind în ansamblu, activitatea Agenţiei nu a suferit din cauza pandemiei, ci această criză ne-a ajutat să ne eficientizăm şi să vedem noile oportunităţi pe care le oferă digitalizarea muncii. Ne-am atins ţintele majore stabilite şi procesul de implementare a Programului Operaţional Regional 2014-2020 a decurs conform programării.

În acelaşi timp, în aceşti doi ani, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a primit noi atribuţii şi sarcini, fapt care demonstrează atât relevanţa activităţii şi calitatea muncii noastre la nivel regional, dar şi rezultatele bune obţinute pe parcursul celor peste 20 de ani de activitate şi încrederea pe care am obţinut-o în rândul beneficiarilor, instituţiilor şi mediului privat sau alte organizaţii de la nivel regional. Astfel, anul 2020 a venit şi cu decizia ca Agenţiile pentru Dezvoltare Regională să devină Autorităţi de Management (AM) pentru viitoarele Programe Operaţionale Regionale (POR) în perioada 2021-2027, fiecare regiune lucrând în prezent la definitivarea propriului Program Operaţional Regional. De la finalul anului 2021, trei componente de finanţare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost atribuite spre gestionare ADR-urilor, respectiv cele aferente educaţiei, sănătăţii şi mediului social.

Activitatea noastră cu solicitanţii de fonduri, cetăţenii, tinerii sau alte organizaţii a continuat în aceas­tă perioadă şi am încercat să venim în sprijinul cetăţenilor prin evenimente hibrid sau online, când nu s-au putut desfăşura fizic, derulate prin Centrul Europe Direct Regiunea Centru şi prin celelalte proiecte regionale sau programe pe care le derulăm. Scopul nostru, prin toate activităţile auxiliare celor de gestionare a proiectelor cu finanţare europeană, este de a îmbunătăţi nivelul de informare al cetăţenilor referitor la temele prioritare şi oportunităţile susţinute prin investiţii de Comisia Europeană, cum sunt cele de mediu, economie circulară, cu scopul de a eficientiza trecerea informaţiilor din sfera teoretică în sfera practică, de a îmbunătăţii condiţiile de mediu şi de trai ale cetăţenilor români care sunt cetăţeni europeni.

Reporter: Ce proiecte se află în aprobare/derulare în regiune?

Simion Creţu: La momentul actual gestionăm proiectele finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, care sunt încă în derulare. Proiectele contractate pentru perioada 2014-2020 asigură absorbţia de fonduri europene pentru dezvoltarea economico-socială a întregii regiuni. În esenţă, este vorba de circa 1100 proiecte, a căror valoare totală este de peste 1,7 miliarde euro şi prin care se creează sau se menţin în activitate peste 30.000 locuri de muncă.

Aceste resurse financiare vor finalizarea transformarea Regiunii Centru într-o regiune mult mai atractivă, mult mai modernă, mult mai atrăgătoare pentru cetăţenii proprii, dar şi pentru vizitatori şi turişti. Vorbim de modernizarea a peste 500 km de drumuri judeţene, prin 17 proiecte a căror valoare totală este de peste 270 milioane euro, la care se adaugă 34 proiecte de mobilitate urbană, de modernizare a infrastructurii rutiere din municipii şi oraşe, inclusiv prin eco-mobilitate şi transport ecologic - proiecte cu a căror valoa­re totală este de peste 350 milioane euro. Proiectele contractate de noi pentru perioada 2014-2020 atrag fonduri europene pentru mediul urban, cea mai mare parte a finanţărilor alocate prin POR 2014-2020 fiind des­tinate localităţilor urbane. În plus, se află încă în derulare, mare parte din cele 58 de proiecte depuse de municipiile şi oraşele Regiunii Centru pentru eficientizarea energetică, pentru reducerea consumurilor, peste 60 de clădiri publice, pentru unităţi administrative, şcoli şi spitale.

Desigur, nici cetăţenii nu au fost uitaţi, în oraşele noastre fiind în plin proces de implementare proiecte de anvelopare a blocurilor de locuinţe prin care mai mult de 5.000 apartamente vor fi izolate, cu fonduri în valoare totală de circa 50 milioane euro. Această preocupare pentru eficientizarea energetică s-a transpus şi în proiecte dedicate eficientizării sistemelor de iluminat, 11 astfel de cereri de finanţare fiind înscrise în Regiunea Centru, la o valoare totală de aproape 30 milioane euro. Tot prin fondurile gestionate de noi, completăm dezvoltarea mediului urban şi susţinem proiectele locale prin care s-au curăţat terenuri şi s-au creat noi zone verzi, spaţii de agrement, terenuri de sport sau parcuri. Este vorba de 22 de proiecte, în valoare totală de peste 31 milioane euro, prin care spaţii publice abandonate şi neutilizate au fost ecologizate şi redate cetăţenilor.

Prin POR 2014-2020 avem şi o axă dedicată mobilităţii urbane durabile, unde proiectele de electro-mobilitate sunt esenţiale. Aici se regăsesc proiecte în derulare şi/sau implementate prin care se investeşte în autobuze electrice cu staţii de încărcare lentă şi rapidă, staţii de încărcare pentru vehicule private (unde încă nu avem multe solicitări), troleibuze şi sisteme de management al traficului. Pe lângă acestea, în următoarea perioadă de programare, 2021-2027 avem propuneri de sis­teme de închiriere biciclete electrice si midibuse electrice, autobuze de dimensiuni reduse. Exemplul de succes al regiunii ar putea fi municipiul Braşovul, cu 51 de troleibuze noi, cu autonomie mare şi alte 71 de autobuze ecologice (peste 50 fiind electrice, restul hybrid), dar electrificarea transportului public în Regiunea Centru va continua accelerat, alături de dezvoltarea reţelei de staţii de încărcare destinate publicului larg şi de sistemele de micro-electro-mobilitate (biciclete electrice). Acest oraş este urmat de Sibiu şi Târgu Mureş, unde se pune problema transportului ecologic în zonele centrale.

Avem şi o axă specifică numai pentru investiţii în comunităţile mai mici, oraşele cu mai puţini de 10.000 de locuitori, care în perioada 2007-2013 nu erau eligibile spre finanţare. Prin actualul program de finanţare, în Regiunea Centru se implementează proiecte Regio în 28 de oraşe mici şi mijlocii care se regenerează cu ajutorul a 37 de proiecte cu finanţare nerambursabilă, cu o valoare totală ce depăşeşte 150 milioane euro, pentru modernizarea reţelei rutiere şi a clădirilor în care se desfăşoară activităţi educative, culturale şi recreative. Am adăuga la aceste investiţii şi cele 7 proiecte destinate comunităţilor din 5 staţiunile turistice din Regiune, unde avem lucrări de reabilitare a infrastructurii publice, unde sunt atraşi aproape 5 milioane euro.

Proiectele gestionate la nivel regional asigură revitalizarea a 32 de obiective de patrimoniu cultural, biserici fortificate, muzee şi cetăţi din întreaga regiune, atât în zona urbană cât şi rurală, cu fonduri în valoare totală de aproape 50 milioane euro.

În domeniul social, susţinem dezvoltarea infrastructurii educaţionale, a celei de sănătate şi a centrelor sociale de zi, cu importante resurse europene, în valoare totală de peste 360 milioane euro. Deoarece am trecut prin doi ani foarte dificili, iar pandemia COVID nu dă încă semne că va fi curând depăşită, investiţii importante sunt derulate în instituţiile medicale. Astfel, 32 de ambulatorii, Unităţi de Primiri Urgenţe din regiune, precum şi unităţi ISU sunt finanţate pentru modernizare, reabilitare şi dotare cu aproape 100 milioane euro. În domeniul şcolar avem 119 proiecte pentru construcţie, modernizare, extindere şi echipare a infrastructurii de educaţie, care prevăd condiţii mai bune în 11 grădiniţe, 92 şcoli gimnaziale, 17 licee şi 5 universităţi. Valoarea totală a acestor proiecte este de peste 230 milioane euro. Nu în ultimul rând, asigurăm dezvoltarea structurilor sociale specializate, prin 25 de proiecte de modernizare, construire, extindere şi dotare a unităţilor de asistenţă socială, a centrelor comunitare sau edificarea de locuinţe sociale, cu un buget total de peste 30 milioane euro.

În acelaşi timp, acordăm o mare atenţie dezvoltării mediului de afaceri local şi regional. Practic, toate proiectele de investiţii publice sunt menite să atragă investiţii şi în domeniul privat, iar în Regiunea Centru acest lucru este foarte dinamic. Pentru firme, pentru dezvoltarea investiţiilor companiilor, pentru cooperarea acestora şi pentru susţinerea şi dezvoltarea societăţilor comerciale am coordonat două axe ale POR 2014-2020, dintre care una a fost cea mai solicitantă, cu mii de proiecte depuse. Practic, avem acum contractate 624 proiecte în valoare totală de aproape 300 milioane euro pentru mediul de afaceri, prin care s-au creat cel puţin 5.000 noi locuri de muncă. Este vorba de proiecte inovative în diverse domenii, de crearea a 7 incubatoare de afaceri, de sprijinirea a 472 microîntreprinderi şi de susţinerea extinderii şi dezvoltării afacerilor pentru mai mult de 144 firme mici şi mijlocii.

Reporter: Cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?

Simion Creţu: Din punctul de vedere al procesului de dezvoltare regională, "Smart" reprezintă un proces de dezvoltare conceptuală, pe baza Strategiilor de Specializare Inteligentă. Regiunea Centru are de peste 5 ani propria sa Strategie de Specializare Inteligentă pe care o îmbunătăţim continuu. În baza acestui document, publicat pe paginile noastre de Internet, vor fi finanţate proiectele din perioada 2021-2027 care vor include o cât mai mare componentă de inovare, atât pentru mediul public, cât şi pentru dezvoltarea firmelor din Regiune.

În cadrul POR, proiectele "smart" apar ca soluţii aplicate în domeniul dezvoltării urbane, respectiv oraşe "mai inclusive", care creează oportunităţi egale pentru toţi. Principiul "smart şi tehnologizat" înseamnă o urbe mai educată, mai sănătoasă, mai puţin costisitoare, mai implicată în tot ceea ce înseamnă procesul de administraţie publică, cu mai multe oportunităţi pentru mediul de afaceri şi cetăţean, beneficii care se traduc prin îmbunătăţirea calităţii vieţii - o interacţiune mai uşoară şi priete­noasă a oamenilor cu oraşul, cu mediul, cu semenii şi orientarea către un viitor susţinut de tehnologii inteligente integrate, nu în ultimul rând mai adaptat tehnologiilor digitale.

Atât autorităţile publice locale, cât şi mediul privat utilizează tehnologii inteligente integrate în procesele de dezvoltare. De aceea, putem afirma că toate proiectele au o componentă "smart", deoarece prin proiectele finanţate prin POR 2014-2020 se solicită fonduri pentru soluţii tehnologice de ultimă oră, se implementează proceduri de producţie sau de modernizare cu echipamente de ultimă generaţie, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea rezultatelor atinse în fiecare proces în parte. În esenţă, conceptul de "smart", presupune un proces continuu de dezvoltare, retehnologizare, adaptare la noutăţile tehnologice ce afectează mai puţin mediul, ce vizează confortul angajatului şi cetăţeanului, ce maximizează calităţile unui serviciu şi care se desfăşoară pentru cetăţean şi împreună cu acesta.

La nivel regional nu avem finanţate proiecte exclusiv de tip "smart", dar avem sute de proiecte care au componente "smart". Acest lucru este logic şi natural, dacă luăm în considerare nevoile localităţilor - indiferent dacă sunt de tip urban sau rural şi indiferent de infrastructura pe care o deţin. Trebuie să depăşim situaţia în care instituţii, organizaţii, firme funcţionează cu echipamente şi soluţii tehnologice din categoria "uzate moral" şi să trecem spre tehnologii moderne, care se pot "upgrada" rapid la nivel "smart".

Nevoia de abordare digitală rezidă din dificultăţile locuirii şi administrării aglomeraţiilor urbane. Componenta de transformare digitală a administraţiei este completată de susţinerea soluţiilor de tip smart-city pentru a valorifica relaţia dintre informatizarea administraţiei şi modernizarea modului de locuire a spaţiului urban în beneficiul cetăţenilor. Conform unui raport anual publicat de compania VegaComp Consulting, piaţa globală de Smart City este într-o evoluţie accelerată, cu o creştere medie anuală estimată la 20%, până în 2025, când este estimată la 2 trilioane de dolari, iar Europa va avea până atunci cele mai mari investiţii în proiecte smart-city. Procesul de digitalizare, care conduce la un acces mai uşor la datele şi serviciile din sectorul public, contribuie la obţinerea de beneficii economice şi sociale şi favorizarea participării nemijlocite a cetăţenilor la viaţa publică. La nivel local există un nivel relativ scăzut de dezvoltare a serviciilor publice digitale, iar creşterea eficienţei administraţiei necesită implementarea de acţiuni în domeniul digitalizării. Realitatea ne arată că administraţiile au experienţă redusă în implementarea soluţiilor din domeniul smart-city.

Însă, ca să răspundem punctual, din cele 57 de oraşe din Regiune, conform Asociaţiei Române de Smart City, au fost identificate doar 7 care au implementat soluţii de smart-city. Investiţiile au fost şi continuă să fie disparate, fără să aibă neapărat posibilitatea stabilirii unei legături şi generării de rezultate coerente. APL-urile au o capacitate administrativă şi tehnică limitată de contracta şi implementa soluţii de digitalizare, iar oportunităţile de învăţare sunt sporadice. În aceeaşi situaţie este şi capacitatea de a coopera cu potenţialul furnizor în dezvoltarea sau adaptarea soluţiilor. Pentru dezvoltarea acestui concept este necesară capitalizarea experienţelor individuale pentru a asambla un sistem de cunoaştere şi de bune practici, precum şi depăşirea rezistenţei la cooperare cu actorii privaţi (start-up-uri, ONG-uri) din comunităţile vizate, atât în ce priveşte dezvoltarea de soluţii, cât şi în ce priveşte accesul la date. Menţinerea nivelului scăzut al interacţiunii între autorităţile locale şi cetăţeni, precum şi rata scăzută a utilizării soluţiilor de tipul Smart City ar continua să ducă către o lipsă de eficienţă a administraţiei locale.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Simion Creţu: La nivelul Regiunii Centru, am încheiat anul 2021 cu un grad de absorbţie al POR 2014-2020, conform ţintelor stabilite, respectiv de 48%.

Trebuie subliniat că toate proiectele depuse pentru obţinerea de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 au o valoare totală cumulată de peste 3,5 miliarde euro, din care 2,66 miliarde euro sunt fonduri europene nerambursabile solicitate pentru realizarea de noi construcţii, lucrări de modernizare sau extindere a construcţiilor existente, investiţii în sisteme inteligente de iluminat public, reabilitare termică a clădirilor, crearea de piste de biciclete şi parcuri, restaurare obiective turistice, dezvoltare de afaceri şi achiziţia de echipamente.

După evaluarea cererilor de finanţare depuse, până în prezent, au fost semnate 1.073 contracte de finanţare, cu o valoare totală a bugetului solicitat pentru investiţii de 1,40 miliarde euro, fondurile nerambursabile din Programul Operaţional Regional. Concret, asta înseamnă că necesarul de finanţare este de trei ori mai mare decât volumul fondurilor alocate.

Când vorbim de absorbţie însă, cititorii ziarului BURSA trebuie să ia în considerare faptul că s-au semnat noi contracte de finanţare nerambursabilă şi în 2021. În acelaşi timp, estimăm că în acest an vom ajunge cu numărul de contracte de finanţare la aproape 1.200, iar valoarea nerambursabilă a fondurilor solicitate prin acestea va fi de 1,34 miliarde euro, adică 172,2 % grad de contractare, raportat la bugetul alocat regiunii.

Trebuie menţionate câteva aspecte relevante, care au influenţat gradul de absorbţie al acestui program, de la lansarea sa până în prezent. Pentru evaluarea gradului de absorbţie trebuie luat în considerare faptul că POR 2014-2020 a fost aprobat relativ târziu la nivel european şi lansat doar în anul 2016 la nivel naţional şi regional. În acelaşi timp, pe parcursul anilor au fost lansate şi relansate apeluri, structura programului s-a modificat succesiv, prin diversificarea axelor de finanţare de la 12, câte erau iniţial la 15, câte sunt în prezent. Avem încă domenii de finanţare deschise depunerii de proiecte şi subliniem că, în noiembrie 2020, mediul privat a depus 237 de cereri de finanţare, a căror valoare a depăşit cu 3200% valoarea disponibilă. Prin aceste date vrem atragem atenţia asupra ideii că proiectele finanţate prin POR 2014-2020 mai au la dispoziţie încă trei ani pentru finalizarea implementării contractelor.

Mediul de afaceri reprezintă categoria de beneficiari cu cea mai mare şi mai bună dinamică în implementare. În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, implementarea proiectelor europene implică derularea unor proceduri complexe de achiziţii, unde apar contestaţii, sau reluări dacă nu se prezintă nimeni, un proces destul de dificil, astfel că abia după semnarea contractelor de execuţie pot trece la lucrările efective de modernizare, reabilitare, respectiv plăţi şi rambursare bani cheltuiţi. De aceea, ţinând cont că în pe­rioada 2017-2020 s-au lansat multe cereri de depuneri proiecte pe POR, iar primele contracte de finanţare s-au semnat în luna aprilie 2017, în cei trei ani de implementare a contractelor POR 2014-2020, gradul de absorbţie regional atins este unul realist, iar în acest an, va creşte foarte mult. Prin toate proiectele contractate, credem că vom ajunge la o sumă de aproape un miliard euro atrasă în regiune, până la finalul anului 2023.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2021?

Simion Creţu: Exclusiv pe parcursul anului 2021 am semnat, împreună cu beneficiarii de fonduri, 76 de contracte de finanţare, care solicită ca finanţare nerambursabilă peste 247 milioane lei. Astfel, avem în implementare un număr de 1.073 de proiecte contractate, care solicită spre finanţare suma de 1,40 miliarde euro.

Reporter: Ce sumă este alocată din bugetul 2021-2027 regiunii pe care o reprezentaţi?

Simion Creţu: Ţinând cont de priorităţile Comisiei Europene (CE) pentru perioada 2021-2027, la nivel naţional s-a conceput un sistem mai modern de atragere a fondurilor europene nerambursabile. Este vorba despre o nouă abordare a politicii de coeziune, principala politică de investiţii a Uniunii Europene. Astfel, rolul ADR-urilor se va schimba şi se vor aduce fondurile europene mult mai aproape de beneficiarii lor finali, cetăţenii. În colaborare cu ADR-urile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) va asigura procesul de tranziţie de la perioada de programare financiară 2014-2020 către viitoarea peri­oadă de programare 2021- 2027, precum şi continuitatea corespunzătoare a finanţărilor din bugetul Uniunii Europene.

În următorii doi ani, închidem Programul Operaţional Regional 2014-2020, iar pentru noul Program Operaţional Regional, noi, Agenţia pentru Dezvoltare Regională CENTRU, pentru regiunea noastră, vom fi Autoritate de Management. Astfel, descentralizarea înseamnă că vorbim, de fapt, de opt programe la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare din ţară, care vor fi coordonate de cele opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională. Până acum, aşa cum ştiţi, în perioadele 2007-2013 şi 2014- 2020, ADR-urile au avut calitatea de Organisme Intermediare pentru Programul Operaţional Regional, acesta fiind coordonat de la Bucureşti.

Această funcţie de Autoritate de Management o vom gestiona sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Noi am început acest proces încă din anul 2020, am avut consultări cu toţi actorii implicaţi în proces, cu reprezentanţii administraţiei publice locale, cu societatea civilă şi mediul de afaceri, care au subliniat că, în acest fel, va exista o altă abordare strategică a programelor operaţionale şi fondurile europene vor fi mult mai uşor de folosit în beneficiul real al cetăţenilor.

Acum avem deja elaborată versiunea a treia a Programului Operaţional Regional CENTRU 2021-2027. Această versiune este transmisă autorităţilor competente şi o vom negocia direct cu Comisia Europeană, astfel încât în prima jumătate a anului 2022 să lansăm noul program dedicat regiunii noastre, exclusiv. Beneficiarii de finanţare îşi doresc reducerea birocraţiei în elaborarea ghidurilor de finanţare, adaptarea acestora în funcţie de nevoile reale din teritoriu şi simplificarea proceselor de evaluare, selecţie şi contractare a viitoarelor proiecte europene. Sperăm să răspundem prompt şi eficient acestor cerinţe ale lor!

Bugetul alocat pentru POR Centru 2021-2027 este de 1,39 miliarde euro, din care 1,181 miliarde euro sunt alocaţi din FEDR. Viziunea POR 2021-2027 prevede ca Regiunea Centru să devină o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi şi turişti, cu o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi inovare în care grija pentru mediu şi utilizarea raţională şi durabilă a resurselor să fie scopul fiecărui cetăţean.

Acesta cuprinde intervenţii pe toate cele 5 obiective de politică ale UE şi este format din 7 axe prioritare:

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice

2. O regiune digitală

3. O regiune cu comunităţi prietenoase cu mediul

4. O regiune accesibilă

5. O regiune educată

6. O regiune atractivă

7. Asistenţă tehnică

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Simion Creţu: "Totul este perfectibil", e dictonul care se aplică şi pentru legislaţia din domeniu. Dorim să subliniem faptul că aplicarea legislaţiei naţionale existente, deşi e stufoasă şi implică mulţi paşi, nu a fost adaptată provocărilor cu care se întâlneşte societatea noastră, inclusiv cele generate de pandemie, motiv pentru care s-au propus pe parcursul anilor articole care să aducă îmbunătăţirea, să permită adaptarea prevederilor la necesităţile societăţii, la trendul de dezvoltare, la norme europene. În acelaşi timp, totul este în continuare perfectibil, fiindcă nimeni nu poate anticipa toate speţele ci doar pe cele mai frecvente. În timp ce învăţăm şi de la alţii şi venim şi cu propriile experienţe, se încearcă stabilirea unui cadru de lucru cât mai cuprinzător, care să poată contracara, limita sau anticipa cât mai multe situaţii.

În ceea ce priveşte procedurile de lucru dintre ADR Centru şi beneficiari în implementarea proiectelor, acestea sunt clare şi feed-back-ul beneficiarilor este pozitiv, referitor la modul de colaborare pentru susţinerea implementării proiectelor. Considerăm în continuare că unele probleme în implementarea proiectelor se vor datora, ca şi în perioada precedentă 2007-2013, abordării necorespunzătoare a aspectelor privind achiziţiile publice. Dar suntem siguri că fiecare beneficiar va respecta legea, va încerca să se încadreze în timp, ne vor solicita puncte de vedere şi vom încerca să clarificăm cât mai multe aspecte, în aşa fel încât să facilităm procesul de implementare al unui proiect. Pe de altă parte, am realizat o centralizare a problematicii apărute în procesul de pregătire a cererilor de finanţare, referitoare la regimul proprietăţii şi al eligibilităţii cheltuielilor şi am menţinut o corespondenţă activă cu AMPOR pentru soluţionarea problemelor sau pentru simplificarea procedurilor, unde a fost posibil.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Simion Creţu: Din punctul de vedere al implementării proiectelor cu finanţare Regio 2014-2020, pe lângă întârzierea clară a lansării şi contractării proiectelor, un alt aspect ce influenţează strâns legat de acestea este tipul de beneficiar ce accesează finanţarea. Dintre categoriile de beneficiari, cea mai mare parte a celor cu care lucrăm noi sau cei ce au bugetul cel mai mare contractat din program, respectiv 85% din fondurile programului, sunt Autorităţile Publice Locale, primăriile şi consiliile judeţene. Aici apar proceduri complexe de achiziţii publice de organizat şi criterii specifice de respectat, aspecte complexe privind proprietatea obiectivelor unde se realizează investiţii. Cealaltă categorie de beneficiari, mediul privat de afaceri şi proiectele lor se mişcă foarte repede. Astfel, mare parte dintre ele sunt finalizate sau, în urma relansării unor linii de finanţare în 2019-2020, o parte sunt în curs de contractare sau implementare.

Pe parcursul perioadei de implementare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, principalele probleme identificate la proiectele depuse spre finanţare au fost:

- Întârzieri în derularea procedurilor de achiziţii şi încheierea contractelor,

- Modificări ale proiectelor tehnice datorate neconcordanţelor cu realitatea din teren,

- Întârzieri în execuţie datorate neînţelegerilor dintre firma de construcţii şi proiectant respectiv beneficiar.

- Modificări legislative care implică modificarea contractelor de achiziţie si implicit întârzieri în implementare (OUG 114/2018 - majorarea salariului minim în construcţii),

- Creşterea substanţială a preturilor materialelor de construcţii. Acest aspect a fost reglementat prin OUG 15/2021 respectiv de Ordinele Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 1336/21.09.2021 si nr. 2050/30.12.2021 pentru aprobarea Metodologiei privind ajustarea preţurilor aferente materialelor de construcţii pentru contractele de achiziţie publică,

- Capacitatea administrativă redusă în cazul unor beneficiari publici, respectiv un număr mare de proiecte semnate spre finanţare raportat la numărul personalului disponibil şi implicat în cadrul organizaţiei pentru implementarea tuturor proiectelor.

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea aces­tora?

Simion Creţu: Pe parcursul implementării Programului Operaţional Regional, au fost adoptate o serie de măsuri pentru fluidizarea programului. Au existat unele întârzieri în ceea ce priveşte graficul de lucrări ce trebuie executat de către constructori, însă beneficiarii au recuperat o mare parte din decalaje. Acestea au fost remediate fie prin recuperarea întârzierilor semnalate, fie prin prelungirea perioadei de implementare si implicit a duratei de execuţie a lucrărilor, fie prelungirea perioadei contractelor de finanţare. ADR Centru a coordonat mai multe reuniuni de lucru cu beneficiarii de finanţare şi constructori, pentru fluidizarea blocajelor de lucru.

În ceea ce priveşte licitaţiile, datorită modificărilor legislative aduse ultima dată în 2016, în domeniul achiziţiilor publice, în special prin stabilirea termenului maxim de 14 zile în care ANAP va emite acceptul asupra unei documentaţii depuse în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, SICAP, s-a încercat soluţionarea problemelor prin accelerarea procedurii de atribuire. Din păcate, există încă blocaje şi disfuncţionalităţi, semnalate de partenerii noştri şi de către autorităţile contractante care derulează proceduri de achiziţii. În principal, aceste blocaje apar datorită faptului că, la nivel naţional, nicio autoritate nu răs­punde în mod unitar şi predictibil la întrebările operatorilor sau ale autorităţilor contractante, apărând astfel interpretări aleatorii ale legii, iar răspunsurile nu au caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate în procesul de achiziţii, nici pentru autorităţile cu rol de control. Încă există cazuri de nerespectare a termenelor limită de răspuns pentru verificarea documentaţiilor de atribuire şi s-au adâncit neconcordanţele în procedurile de achiziţie directă, existând inclusiv diferenţe între cerinţele legale şi facilităţile efective oferite de sistemul electronic SICAP. Astfel, modul cum se derulează proiectele, bazat pe procedurile de achiziţii publice, are în continuare de suferit.

În ceea ce priveşte întârzierile lansărilor, respectarea unui calendar şi funcţionalitatea deplină a sistemului electronic MySMIS ar putea accelera procesul de depunere, contractare, implementare proiecte şi absorbţia de fonduri. Stabilitatea legislativă, mai ales pe piaţa muncii şi în materie fiscală, ar genera, de asemenea, o mai bună predictibilitate a cheltuielilor şi asta ar reduce impedimentele referitoare la fluctuaţiile de costuri estimative prevăzute în proiecte corelat cu gradul de aplicare al acestora la un an-doi diferenţă, când începe implementarea unui contract, după derularea procedurilor de achiziţii publice.

Legislaţia din domeniu este mai bună, mai aplicată, dar vom mai fi necesare adaptări sau îmbunătăţiri, pe parcursul timpului. Însă, credem că focalizarea şi accentul în acest domeniu trebuie să fie îndreptate mai mult pe anticiparea unor probleme cu soluţii aplicate în sistemul românesc de implementare, o simplificare a birocraţiei ce o implică criteriile de eligibilitate a depunerii proiectelor şi în implementarea lor. Cum partea de Autoritate de Management ne revine nouă în 2012-2027, pentru viitorul Program deja lucrăm la partea de simplificare a documentaţiei, dar legislaţia este un domeniu ce aparţine de instituţiile naţionale, partea de resurse umane şi proiecte aplicate la nevoile cetăţenilor aparţine beneficiarilor, iar modificările externe sau interne ce se răsfrâng asupra activităţii tuturor şi asupra proiectelor se vor aborda când şi dacă este cazul, fiind independente de ceea ce facem, dar sigur vom avea şi sprijinul Uniunii Europene în aplicarea unor soluţii eficiente.

În prezent, alături de Asociaţia ROREG, ADR Centru se preocupă, în cadrul unui proiect POAT, de îmbunătăţirea procesului de implementare a exerciţiului financiar 2021-2027. Din acest punct de vedere, la nivel national, vor fi instruiţi aproximativ 1.000 de funcţionari pentru a creşte nivelul de cunoştinţe ale participanţilor în ceea ce priveşte contractarea şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene.

Reporter: Mulţumesc!