Cişmigiul se reabilitează printre controverse

Primăria Generală a Capitalei a aprobat un proiect de reabilitare şi conservare, în valoare de 10 milioane de euro, a parcului istoric Grădina Cişmigiu, care se află, în prezent, în stare de degradare.

Potrivit Primăriei Capitalei, prin acest proiect sunt vizate lucrări de amploare, estimate că vor avea o durată de 3 ani.

Primarul General, Gabriela Firea, a declarat: "Este o investiţie extrem de utilă, au trecut 165 de ani de la inaugurarea Grădinii, care nu a mai beneficiat de inves­tiţii consistente dinainte de anul 1989. Am pregătit în ultimele luni prin ALPAB, documentaţia de reabilitare - am trecut-o prin Comisia tehnico-economică şi am inclus-o pe ordinea de zi a şedinţei CGMB. La finalizarea investiţiilor, bucureştenii vor avea posibilitatea să se bucure de un spaţiu public de calitate, cu confort sporit, şi cu valoare peisagistică ridicată".

Proiectul prevede intervenţii la principalele componente ale parcului: alei şi platforme, împrejmuire, amenajări peisagere, Podul cu nuc, ansamblu "Cetate", Foişor, Terasa Trandafirilor, Grota (Movila), Izvorul lui Eminescu, reţele electrice şi iluminat, reţele de apă şi canalizare, grupuri sanitare, cişmele, locuri de joacă, mobilier urban. Totodată, este prevăzută introducerea unei reţele wi-fi, a unui sistem de supraveghere video şi de monitorizare a numărului de utilizatori.

Proiectul de reabilitare a stârnit nemulţumirea organizaţiilor de mediu, consilierilor generali ai opoziţiei politice, dar şi deputatului Nicuşor Dan. Acesta a precizat că proiectul conţine elemente care nu au fost discutate cu societatea civilă sau cu specialiştii din domeniu.

"Aprobarea indicatorilor-tehnico-economici se bazează pe proiecte pe care Primăria nu le-a făcut publice. Pe surse, aceste proiecte prevăd defrişarea a peste 100 de arbori în anumite zone. Din informaţiile pe care le am, nu există studii care să justifice aceste intervenţii. De asemenea, se propune amplasarea unor obiective comerciale - chioşcuri şi tot felul de lucruri - care nu se potrivesc Parcului Cişmigiu", a declarat Nicuşor Dan.

De altfel, deputatul a mai spus că va solicita Primăriei Generale, pe baza legii informaţiilor publice, să spună care sunt proiectele în baza cărora s-au aprobat indicatorii tehnico-economici. Totodată, va monitoriza activitatea Direcţiei de Mediu din Primăria Capitalei, care va trebui să autorizeze defrişarea arborilor respectivi. În legătură cu spaţiile comerciale, Nicuşor Dan a spus că este nevoie de eliberarea unor autorizaţii de construcţie din partea Primăriei. Dacă acestea vor fi eliberate, le va ataca în instanţă şi va solicita suspendarea lor.

În plus, deputatul crede că vor avea loc proteste din partea bucureştenilor împotriva acestui proiect şi speră că Primăria va avea un dialog cu specialiştii din domeniu pentru găsirea unei soluţii viabile reabilitării parcului Cişmigiu.

În urma acestor acuzaţii, Primăria Capitalei a transmis că proiectul nu are în vedere spaţii comerciale noi şi nici defrişări de arbori pentru realizarea de restaurante.

Primăria Capitalei a transmis: "Res­pingem ferm afirmaţiile conform cărora proiectul de reabilitare ar propune "arbori monumentali sănătoşi" pentru defrişare în Grădina Cişmigiu sau ar intenţiona "mutilarea" acestui parc istoric. Referitor la situaţia arborilor seculari, plantaţi înainte de cel de-al doilea război mondial, facem precizarea că, după elaborarea Proiectului tehnic, va avea loc acţiunea de cartare a fiecărui copac în parte, întrucât vorbim de o intervenţie integrată, aşadar inclusiv din acest punct de vedere. Copacii sănătoşi şi cu valoare dendrologică şi/sau peisagistică vor fi menţinuţi şi îngrijiţi, iar în cazul celor uscaţi sau bolnavi se va identifica, după caz, în ce măsură au nevoie de tratamente sau de defrişare, pentru a nu îmbolnăvi şi alţi copaci şi pentru a elimina riscul de accidente. Acest aspect este important întrucât Primăria Capitalei doreşte să nu se repete incidente similare celor din iarna trecută, când s-au rupt crengi şi s-au prăbuşit copaci, din cauza fenomenelor meteo extreme. Se intenţionează toaletarea zonelor verzi şi plantarea de arbori de calitate, care să refacă coronamentele volumetrice datând din perioada Meyer şi preluate parţial de Redbun".

Proiectul mai prevede demontarea a patruzeci de tonete/cabine pază/toalete ecologice, iar în privinţa construcţiilor existente, vor avea loc desfiinţări ale elementelor parazitare şi care imprimă o imagine improprie: împrejmuiri realizate în dezacord cu statutul de parc istoric, grupuri sanitare, chioşcuri, automate, rampe de gunoi, obiecte de mobilier urban şi de decor dis­truse sau cu aspect disonant faţă de specificul parcului.

De asemenea, proiectul prevede şi amplasamente amenajate coerent în structura istorică a parcului, cu toate utilităţile aduse în casete ascunse (apă, canalizare, electricitate) pentru a putea fi utilizate în mod permanent sau temporar (târguri, festivităţi, chioşcuri).

Documentaţia proiectului, potrivit Primăriei Capitalei, prevede ca "intervenţiile şi folosinţa Grădinii Cişmigiu vor trebui corelate cu statutul de monument istoric al imobilului şi evoluţia sa compoziţională, în integralitatea tuturor elementelor care îl alcătuiesc, principale şi auxiliare".

Pentru a fundamenta intervenţiile necesare, Primăria Capitalei a comandat expertizele tehnice aferente. În paralel, au fost realizate un studiu de evaluare peisagistică, un studiu istoric şi unul dendrologic, vegetaţia fiind principala componentă a Grădinii Cişmigiu.

Proiectul se află în etapa DALI (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie), din care rezultă o estimare a costului şi duratei de implementare. Este o etapă premergătoare Proiectului tehnic, document care va conţine detaliile privind execuţia efectivă şi care urmează să fie demarat. Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, luna trecută, indicatorii tehnico-economici privind reabilitarea peisagistică a parcului istoric Grădina Cişmigiu.

Şi consilierii USR au contestat proiectul pe motiv că acesta nu a fost supus dezbaterii publice şi conţine un paragraf în care se propune tăierea arborilor. Referitor la acest aspect, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus: "Dacă cineva are de gând să facă defrişări, pleacă acasă. Oricum nu se va face aşa ceva cu acordul meu. Sunt unul dintre oamenii care a militat şi în Parlamentul României, ca senator, să nu se taie niciun copac de nici­unde. Cu atât mai puţin aş fi de acord să facă ceea ce spuneţi dumneavoastră: defrişări masive, să intrăm cu buldozere, să nu mai intre nimeni în zonă".

Directorul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Marius Albişor, susţine că a cerut lămuriri proiectantului, iar tăierile de arbori vor fi făcute pentru ca în parc să fie mai multă iarbă, lucru ce este împiedicat acum din cauza densităţii copacilor în anumite zone ale Grădinei Cişmigiu.

Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 46,8 milioane lei, dintre care lucrările de construcţii şi montaj reprezintă 40 de milioane de lei. Durata de realizare este estimată la trei ani.

Legat de informaţiile apărute conform cărora proiectele de conservare şi revitalizare a parcului Cişmigiu au primit finanţare din fonduri norvegiene, Primăria Capitalei a precizat că niciun proiect al Primăriei Capitalei nu a primit finanţare din granturi norvegiene. Două astfel de proiecte au fost depuse şi respinse în anul 2014.

Primarul General, Gabriela Firea, a precizat: "Infirm categoric datele apărute în spaţiul public conform cărora, la preluarea actualului mandat, ar fi fost disponibile "fonduri norvegiene pentru investiţii în Cişmigiu", iar acestea nu ar fi fost utilizate. Vehicularea unor astfel de informaţii, false şi neverificate, nu face decât să conducă la dezinformare publică. Este o practică uzuală în rândul opoziţiei, însă aceasta nu serveşte în niciun fel bucureştenilor. Reamintesc oamenilor politici că sunt primii care au obligaţia de a respecta legislaţia în vigoare, inclusiv dreptul constituţional la informare corectă."

Astfel, anterior actualului mandat, a funcţionat Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, un program de finanţare la care Primăria Capitalei a aplicat pentru a realiza investiţii în Parcul Cişmigiu: Programul PA 16/RO 12 "Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural", Măsura 1: restaurarea, renovarea, protejarea patrimoniului cultural, lansat în anul 2014. Programul era implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de Operator de Program, în parteneriat cu Directoratul Norvegian pentru Patrimoniul cultural, în calitate de partener de program din statele donatoare

Primăria Capitalei a elaborat, în primă fază, documentaţia pentru un proiect pe care l-a depus în data de 07.04.2014 pe apelul de proiecte mari aferent programului menţionat mai sus. Proiectul a fost respins, a urmat depunerea unei contestaţii de către Primăria Capitalei, iar decizia definitivă de respingere a fost transmisă de unitatea de management a proiectului în data de 05.08.2014.

Tot pentru Parcul Cişmigiu a exis­tat şi un proiect de dimensiuni mai mici, depus în data de 25.04.2014 pe schema de granturi mici a programului în cauză. Notificarea pentru respingerea acestui din urmă proiect a fost comunicată Primăriei Capitalei în data de 21.10.2014.

Motivul respingerii celor două proiecte a fost faptul că Municipiul Bucureşti înregistra la data depunerii celor două aplicaţii datorii neachitate la bugetul general consolidat şi bugetul local, în condiţiile în care Ghidurile de finanţare precizau clar ca şi condiţie obligatorie pentru acordarea granturilor inexis­tenţa acestor datorii.

Participarea Municipiului Bucureşti în cadrul proiectului "Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural din Parcul Cişmigiu", respectiv a proiectului "Parcul Cişmigiu - Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural reprezentând arborii ocrotiţi", prin accesarea Granturilor Norvegiene, au fost aprobate prin HCGMB nr. 26/2014, respectiv HCGMB nr. 50/2014.

Aprobarea celor două hotărâri era o precondiţie pentru depunerea cererilor de finanţare.

Având în vedere această situaţie, Primarul General Gabriela Firea a solicitat ALPAB realizarea unui proiect de reabilitare a Parcului Cişmigiu. Indicatorii tehnico - economici aferenţi documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie au fost aprobaţi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 31 iulie 2019. Următorul pas este de întocmire a Proiectului tehnic, document care va cuprinde detaliile de execuţie ale acestui proiect.

Potrivit referatului de aprobare, Parcul Cişmigiu are o suprafaţă totală de 15,7 ha, este monument istoric, fiind administrat de ALPAB.

Împotriva proiectului sunt şi activiştii de mediu de la Greenpeace România care susţin că acesta prevede tăierea a 200 de arbori din Grădina Cişmigiu şi realizarea a 16 spaţii comerciale în interiorul parcului. Pe lângă acestea, mai este propus şi construirea unui loc de joacă de dimensiuni mai mari decât cele existente în acest moment în parc. Obiectivul ar urma să fie realizat în locul uneia dintre intrările imaginate, încă de prin anii 1850, de Carl Meyer, creatorul Cişmigiului.

Până la începerea lucrărilor de recondiţionare şi conservare, Parcul Cişmigiu se află într-o stare jalnică. Podurile din cea mai veche grădină publică a Capitalei sunt în pericol să se prăbuşească, la fel şi gardurile metalice, iar mizeria şi şobolanii au invadat parcul, iar vechile clădiri ale WC-urilor publice sunt un focar de infecţie. Zona "la şahişti", unde pe timpuri se adunau şi discutau microbiştii despre meciurile din fiecare etapă, s-a degradat constant în ultimii ani, iar multe dintre mese sunt sparte. Aceeaşi situaţie este şi la Rondul Român, unde statuile marilor oameni de cultură ai naţiunii nu au mai fost curăţate şi reabilitate de foarte multă vreme.

Parcul Cişmigiu este înscris în categoria A ca monument istoric de importanţă naţională, fiind inaugurat pe 22 martie 1860. În perioada anilor 1878-1884, pe vremea regelui Carol I, parcul a fost reamenajat, deoarece o parte din Grădina Cişmigiu a fost cedată pentru des­chiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafaţa actuală este de aproape 14 hectare.

În urmă cu şase ani a existat un proiect de consolidare a celor trei poduri din parc, dar, deşi primăria capitalei oferea trei milioane lei, proiectul nu a mai fost pus în practică.