CJ Cluj are un buget mai mare de 1,5 miliarde lei, pentru 2024

(Interviu cu Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj)

Reporter: Cum a evoluat, anul trecut, activitatea Consiliului Judeţean?

Alin Tişe:În 2023, activitatea Consiliului Judeţean Cluj a fost centrată pe continuarea proiectelor prioritare, precum şi a nu mai puţin de 27 de proiecte din fonduri externe nerambursabile derulate direct de forul adminis­trativ judeţean, dar şi de instituţiile subordonate, în domenii precum învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială, managementul deşeurilor, drumuri judeţene şi digitalizare. Acest lucru este confirmat de însăşi structura bugetului de dezvoltare al Consiliului Judeţean în 2023, respectiv de cele peste 400 de milioane de lei (88%) alocate cofinanţării proiectelor europene gestionate.

Centrarea pe investiţii din fonduri europene s-a dovedit a fi o alegere mai mult decât corectă şi inspirată, atragerea de finanţări nerambursabile extrem de consistente permiţând forului administrativ judeţean să nu depindă strict de veniturile proprii sau de alocările de la bugetul central.

Reporter: Ce domenii prioritare/obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Alin Tişe:În anul 2024, Consiliul Judeţean Cluj va continua implementarea proiectelor de investiţii începute în anii precedenţi, atât din fonduri europene, cât şi finanţate din bugetul propriu. De asemenea, vor începe şi altele absolut noi, foarte importante, aşteptate de sute de mii de clujeni, dar nu numai.

Dintre domeniile prioritare de acţiune, evidenţiate şi în Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2023-2030, Consiliul Judeţean va miza, în continuare, pe cele legate de dezvoltarea infrastructurii de transport judeţene şi asigurarea conectării la coridoarele europene de transport, creşterea accesului populaţiei la infrastructură şi servicii în vederea scăderii ponderii populaţiei din zonele marginalizate, dar şi eficientizarea activităţii administraţiei publice locale, astfel încât aceasta să reuşească atragerea de finanţări europene de minim trei miliarde euro până în 2030.

Concret, unul dintre cele mai importante proiecte derulate în ultimii ani, ce va continua şi în 2024, este cel de modernizare a infrastructurii rutiere judeţene, una dintre cele mai lungi din Transilvania, în lungime totală de circa 1400 de km. Sutele de milioane de euro, bani europeni, dar şi cele câteva zeci de milioane investite din bugetul Consiliului Judeţean în ultimii ani au ridicat extrem de mult calitatea infrastructurii de transport judeţene. De altfel, un obiectiv asumat este cel de atingere a procentului de 100% drumuri judeţene asfaltate şi modernizate până la finalul acestui an.

Un alt domeniu prioritar, în care Consiliul Judeţean a demarat investiţii şi proiecte în valoare de sute de milioane de euro din fonduri europene şi publice a fost sectorul medical. Concret, în prezent, în acest domeniu se află deja în execuţie sau urmează să fie demarate investiţii majore în valoare de peste 700 milioane de euro, precum:

- Centrul de Patologie Vasculo-Cerebrală şi Neurochirurgie - singurul de acest fel din regiunea de nord-vest a României, aflat deja în execuţie;

- Centrul Integrat de Transplant Cluj - unicul de acest fel din România şi din sud-estul Europei, care va permite efectuarea a patru tipuri de transplant: renal, de plămân, de cord şi hepatic;

- Spitalul Pediatric Monobloc Cluj - primul spital pediatric în sistem integrat construit de la zero, după Revoluţie, de către o autoritate publică, ce va deservi aproximativ 50.000 de copii/an.

În ceea ce priveşte Spitalul Pediatric Monobloc, Consiliul Judeţean a alocat deja, în acest an, prin buget, suma de 13 milioane de lei pentru începerea efectivă a lucrărilor de construire.

Un al treilea domeniu de prioritar de investiţii este cel care priveşte extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare. În acest moment, Consiliul Judeţean Cluj şi Compania de Apă "Someş" derulează un mega-proiect european în valoare de peste 400 de milioane de euro, ce vizează introducerea apei şi a canalizării în circa 100 de localităţi clujene. În contextul în care Clujul are deja toate grădiniţele şi şcolile racordate la apă curentă şi toalete indoor, judeţul va deveni în curând singurul din România cu 99% din populaţie racordată la apă potabilă. În cursul anului 2024 va debuta, de asemenea, un proiect edilitar foarte important: extinderea alimentării cu apă în comunele clujene din zona de munte a judeţului. Contractul de execuţie a proiectului "Apă în Apuseni" a fost deja semnat, iar lucrările vor începe în perioada imediat următoare. În valoare de peste 23 de milioane de lei, investiţia va aduce apă potabilă în casele a circa 9.500 de locuitori din zona de munte a Clujului.

Reporter: Ce investiţii tip Smart implementaţi?

Alin Tişe:Aşa după cum am precizat anterior, unul dintre obiectivele strategiei de dezvoltare a judeţului este cel de eficientizare a activităţii instituţiei, prin digitalizarea activităţii şi simplificarea interacţiunii cu cetăţeanul.

În acest sens, trebuie amintit proiectul "Smart Territory", unic la nivel naţional, printre cele 3.300 de consilii locale şi judeţene din ţară, care vizează digitalizarea activităţii Consiliului Judeţean Cluj. Prin acest proiect finanţat din fonduri europene s-a urmărit simplificarea şi debirocratizarea relaţiei dintre Consiliu Judeţean şi cetăţeni, punân­du-se în acest fel bazele trans­formării judeţului Cluj într-unul cu adevărat SMART.

Această adevărată revoluţie administrativă declanşată la Cluj a fost apreciată chiar de specialişti naţionali din domeniu, care, în cadrul Conferinţei "Inovaţie şi calitate în sectorul public", i-au decernat Consiliului Judeţean Cluj Premiul I. Juriul a apreciat modul în care Consiliul Judeţean Cluj a reuşit să schimbe, după peste 30 de ani în care în România mai mult s-a vorbit despre digitalizare decât s-a făcut, paradigma interacţiunii cetăţean-administraţie, prin digitalizarea, în premieră, a întregului flux de depunere a actelor, procesare a acestora şi emitere online a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, perfect valide din punct de vedere juridic. Lansarea noii aplicaţii "Ghişeul Unic" a reprezentat, în genere, actul de naştere a digitalizării şi debirocratizării circuitului actelor în acest domeniu.

În plus, pe lângă cele două categorii de acte urbanistice, Consiliul Judeţean a reuşit să digitalizeze până la acest moment alte 11 categorii de cereri, gestionate de cinci entităţi avizatoare, respectiv: cinci avize şi autorizaţii emise de către I.S.U. Cluj, cinci avize/autorizaţii/acorduri emise de Direcţia de Administrare Drumuri Judeţene a Consiliului Judeţean, trei avize emise de Compania de Apă "Arieşul Turda", un aviz emis de operatorul de salubritate SUPERCOM şi un aviz emis de operatorul CPL Concordia.

De asemenea, Consiliul Judeţean Cluj a reuşit să digitalizate şi alte domenii importante ale activităţii serviciilor publice furnizate la nivelul judeţului, dintre care amintim, cu titlul de exemplu, emiterea cărţilor electronice de identitate (CEI) sau vizualizarea şi plata online a facturilor privind serviciul de alimentare cu apă şi colectare-epurare ape uzate.

Reporter: Ce surse de finanţare aveţi şi ce buget alocaţi în acest an pentru proiectele Smart?

Alin Tişe:În acest an vom aloca, din fonduri proprii, suma de 388.510 lei pentru continuarea proiectului de digitalizare a Consiliului Judeţean Cluj. De ce o sumă aparent mică? Dintr-un motiv extrem de simplu: o mare parte a activităţilor realizate în cadrul acestui proiect şi care nu sunt neapărat sarcini extrem de tehnice, cum e codarea, sunt realizate exclusiv de către funcţionari din cadrul instituţiei. De alt­fel, Consiliului Judeţean a creat, anul trecut, o nouă structură în organigrama instituţiei, care se ocupă de implementarea acestui proiect - Serviciul Digitalizare. Partea cu adevărat relevantă este că personalul acestei structuri nu a fost angajat din surse externe, cu costuri crescute, acesta provenind exclusiv din interiorul instituţiei, prin redistribuiri din cadrul celorlalte servicii şi compartimente ale aparatului de specialitate. În acest fel, cheltuielile cu digitalizarea au fost păstrate de Consiliul Judeţean Cluj la un nivel scăzut, cu resurse umane şi materiale proprii.

Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi?

Alin Tişe:Bugetul instituţiei, în acest an, este de 1.524.741.470 de lei, mai mare cu aproximativ 96 de milioane de lei faţă de anul precedent. Din această sumă, 359 milioane de lei reprezintă fonduri pentru dezvoltare, la care se mai adaugă, bineînţeles fondurile alocate cofinanţării proiectelor europene.

În ceea ce priveşte domeniile prioritare, Consiliul Judeţean Cluj a alocat din bugetul propriu peste 164 milioane de lei pentru implementarea investiţiilor care vizează modernizarea infrastructurii de transport judeţene. Este vizată, astfel, continuarea lucrărilor la proiectul "Drumul Bistriţei", dar şi la alte sectoare de drum cuprinse în proiectul Traseului Regional Transilvania de Nord.

Un alt domeniu prioritar este cel al Sănătăţii, Consiliul Judeţean Cluj alocând pentru acest an suma de 77 milioane de lei. Din acest buget, cea mai mare sumă - 39 de milioane - este alocată pentru dotarea ambulatoriului Spitalului de Recuperare, singurul cu acest profil din Transilvania şi unul din cele doar două existente în ţară. O altă sumă importantă, 13 milioane de lei, va fi alocată pentru demararea construcţiei Spitalului Pediatric Monobloc, cu profil regional şi adresabilitate naţională. Alte 9 milioane de lei vor fi folosite pentru finalizarea singurei clinici de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai mari şi mai moderne din ţară.

Un sector în care Consiliul Judeţean Cluj investeşte sume mari de bani în acest an este cel educaţional, prin susţinerea celor 11 şcoli speciale finanţate, dar şi a altor proiecte concrete. De altfel, cea mai mare sumă din acest buget - 36 de milioane de lei - este alocată pentru achiziţionarea a 34 de microbuze şcolare electrice, dedicate îmbunătăţirii condiţiilor de transport pentru elevii din zonele izolate ale judeţului. Nu în ultimul rând, circa 17 milioane de lei vor fi folosiţi pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, în vederea asigurării distribuirii de fructe, lapte şi articole de panificaţie pentru toţi preşcolarii şi elevii din judeţ.

Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

Alin Tişe:Una dintre cele mai importante investiţii pe care Consiliul Judeţean Cluj le licitează în acest an este cea privind montarea, în cadrul noului Centru de Management Integrat al Deşeurilor Cluj, a unei staţii de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale din judeţul Cluj. Prin intermediul acestei investiţii, Consiliul Judeţean urmăreşte valorificarea energetică a circa 25.000 de tone de deşeuri reziduale/an. De asemenea, prin generarea gazului rezultat, se vor produce anual aproximativ 18.240,00 MWh, energie care va putea fi livrată ulterior în sistemul energetic naţional. Valoarea estimată a investiţiei este de 62 milioane de lei.

Tot în 2024 vor fi licitate contractele de lucrări aferente modernizării, din fonduri europene, a două drumuri judeţene foarte importante: DJ 170B Topa Mică-Aşchileu Mic, în lungime de 8 km şi DJ 103K Râşca - Beliş (DN 1R), în lungime de 25,72 km. În ceea ce priveşte DJ 107B, proiectul gândit de Consiliul Judeţean Cluj vizează transformarea lui într-o mini-centură de nord a municipiului Cluj-Napoca, capabilă să descarce traficul greu şi de tranzit din oraş. De asemenea, investiţia va spori conectivitatea Clujului cu judeţele limitrofe din partea de nord şi nord-vest, prin intermediul DN 1C. În ceea ce priveşte DJ 103K, acest drum judeţean este unul de importanţă strategică şi turistică deosebită, prin accesibilizarea mult mai ridicată a zonei turistice Fântânele - Beliş, decât o oferă, în prezent, traseul care porneşte din Huedin (DN1) şi ajunge în zona Beliş din Munţii Apuseni. Tot în domeniul infrastructurii de transport, o altă investiţie pentru care vor fi licitate lucrările de execuţie vizează edificarea unui pod pe drumul judeţean DJ 172F, la km 13+150, în localitatea Mica. Fluidizarea circulaţiei pe acest sector de drum este importantă deoarece el reprezintă o alternativă mult mai rapidă la drumul european E58, care face legătura între judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud.

Un alt proiect important din fonduri europene, depus în anul 2023 şi pentru care Consiliul Judeţean Cluj doreşte să demareze licitaţia în acest an, este cel de restaurare, consolidare şi conservare a Ansamblului Muzeal "Octavian Goga" din localitatea Ciucea. În valoare estimată de circa 42 de milioane de lei, proiectul vizează redarea strălucirii acestui important edificiul cultural al Clujului, prin restaurarea a nu mai puţin de 13 obiective: clădirea castel, mănăstirea, Biserica de lemn, altarul de vară, Casa Ady Endre, Casa Albă, teatrul de vară, mausoleumul, Casa de pe stâncă etc.

În ceea ce priveşte infrastructura de apă-canal, Consiliul Judeţean Cluj şi Compania de Apă Someş vor demara în 2024 noi licitaţii finanţate din fonduri europene şi publice. Astfel, cel mai mare dintre ele, vizează re-licitarea lucrărilor de extindere, pe fonduri europene, a reţelelor edilitare de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Proiectul, în valoare de peste 70.000.000 lei, prevede extinderea reţelelor de apă şi canalizare pe o lungime cumulată de circa 63 km, de pe 47 de străzi. De asemenea, din fonduri ale Consiliului Judeţean, în cursul acestui an vor fi scoase la licitaţie alte trei obiective edilitare importante:

-Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în localitatea Iclod;

-Reabilitarea conductei de aducţiune din cartierul clujean Grigorescu;

-Extinderea alimentării cu apă în zona Caolina din localitatea Aghireşu Fabrici, comuna Aghireşu.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

Alin Tişe:Consiliul Judeţean Cluj este singurul din ţară care beneficiază de una dintre cele mai consistente şi mai bine documentate strategii de dezvoltare. Aprobat în cursul anului trecut, acest document programatic a cărui aplicabilitate este până în anul 2030 se bazează pe obiectivele majore trasate în cadrul Agendei Teritoriale 2030 a Uniunii Europene, parte integrantă a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Cluj (PATJ), elaborat cu ajutorul specialiştilor Băncii Mondiale.

Prin această strategie, ce conţine şase obiective strategice majore, Consiliul Judeţean îşi propune creşterea calităţii vieţii la cel mai înalt nivel din Româ­nia, până în anul 2050, respectiv prin: creştere economică inteligentă, bazată pe inovaţie şi antrenprenoriat; reducerea poluării; conectarea Clujului la coridoarele majore de transport şi pieţele globale; creşterea accesului populaţiei la infrastructură şi servicii; consolidarea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca şi a celorlalte două zone urbane func­ţionale din jurul municipiilor Dej- Gherla şi Turda-Câmpia Turzii, respectiv eficientizarea activităţii administraţiei publice locale.

Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Alin Tişe:În ceea ce priveşte problemele şi obstacolele legislative întâmpinate în activitatea cotidiană a instituţiei, şi în anul 2023 cele mai importante au vizat domeniul urbanistic-cadastral. Din analiza realizată la nivelului departamentelor de resort ale instituţiei, principalele dificultăţi întâmpinate au fost determinate de lipsa planurilor parcelare şi a cadastrării existente la nivelul UAT-rilor din judeţul Cluj, fapt care a îngreunat desfăşurarea procedurilor de expropriere iniţiate de Consiliul Judeţean în vederea derulării proiectelor de investiţii. De asemenea, lipsa actelor administrative şi a documentaţiilor tehnice emise sau întocmite anterior anului 1990, privind proprietatea statului asupra imobilelor, a îngreunat promovarea de acţiuni şi formularea de apărări în mai multe litigii. În plus, acest fapt a avut repercusiuni inclusiv asupra înscrierii situaţiei juridice actuale în cartea funciară, respectiv intabularea dreptului de proprietate publică sau privată a Judeţului Cluj. Rezolvarea acestor probleme poate fi realizată prin accelerarea, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a procesului de cadastrare a UAT-urilor din judeţul Cluj. În ceea ce priveşte accesul la documentele arhivate, Consiliul Judeţean Cluj consideră că ar fi extrem de utilă accelerarea procesului de digitalizare a arhivelor statului. În paralel, instituţia noastră a demarat, prin implementarea proiectului Smart Territory, realizarea acestui deziderat.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua acest an, mai ales în contextul în care 2024 este un al electoral?

Alin Tişe:2024 va fi, cu siguranţă, unul cu multiple provocări. Intenţia Consiliului Judeţean Cluj, însă, este de a se concentra pe ideea de a face administraţie de calitate, modernă, în interesul cetăţenilor, de a continua implementarea programelor prioritare şi politica de accesare şi derulare de noi proiecte din fonduri europene. Banii nerambursabili reprezintă o resursă extrem de valoroasă, de care judeţul Cluj vrea să profite cât mai mult. Dacă ne uităm doar la anul precedent, Consiliul Judeţean a gestionat fonduri europene în valoare de aproape 1 miliard de lei (188 milioane de euro), prin implementarea a 27 de proiecte europene, aflate în diferite stadii - contractare, implementare, demarare, în evaluare. Şi pentru acest an, instituţia noastră a pregătit noi proiecte, în domeniile sănătăţii, culturii, deşeurilor şi digitalizării, pentru a fi depuse în cadrul perioadei de programare 2021-2027.

Ne dorim ca toate aceste investiţii, inclusiv cele finanţate direct din bugetul Consiliului Judeţean, să aducă o plus-valoare domeniului infrastructurii, respectiv celui social, medical şi investiţional. Judeţul Cluj are nevoie de toate aceste investiţii pentru a fi competitiv şi pe plan regional. Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" şi-a păstrat în 2023 poziţia de lider regional în rândul aeroporturilor din România, reuşind, în premieră, depăşirea pragului celor 3.000.000 pasageri înregistraţi la nivelul unui an calendaristic. De asemenea, în 2023 s-a înregis­trat şi o creştere, cu 7% faţă de anul precedent, a volumului de mărfuri (cargo) transportate pe aeroport. Toate aceste date reflectă extrem de fidel poziţia în care se află Clujul pe harta economică a României, poziţie pe care anul acesta intenţionăm să o consolidăm prin numeroase iniţiative şi proiecte.

Reporter: Mulţumesc!