EDUARD DUMITRAŞCU, ARSC:"Economia bazată pe inovare trebuie să fie o prioritate pentru România"

Eduard Dumitraşcu: "Avem peste 1.000 de proiecte şi iniţiative smart city şi smart village la nivel naţional"

Octavian Epure, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: "Nu poţi avea o comunitate smart dacă nu ai autorităţi care să livreze servicii smart, dar şi cetăţeni care să le poată utiliza"

Economia bazată pe inovare trebuie să fie o prioritate pentru România, este de părere Eduard Dumitrascu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), care subliniază că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un program bun pentru ţara noastră, iar cele 64 de reforme incluse în PNRR sunt "cel mai mare câştig pentru România".

Domnia sa a declarat luna trecută, la evenimentul Smart Transformation Forum, organizat de The Diplomat -Bucharest: "Avem nevoie de organizare, de determinare ca să nu ratăm oportunităţile de finanţare şi dezvoltare ale României. Acum, România face foarte bine ceea ce face, dar apare o problemă: nu mai avem răbdare. Avem proiecte de oraşe inteligente şi suntem pe drumul cel bun. Avem peste 1.000 de proiecte şi iniţiative smart city şi smart village la nivel naţional. Proiectul nos­tru a început în 2015-2016, astfel că avem norocul să înţelegem aceste ecosisteme - le-am văzut trecând prin mai multe rânduri de alegeri, prin mai multe abordări. Le-am văzut şi cu abordări de stânga, şi de dreapta, am văzut comunităţi, tehnologii, proiecte eşuate, am văzut proiecte de succes şi am învăţat din fiecare. Facem ceea ce trebuie, avem ceea ce ne trebuie, trebuie doar să mai dozăm răbdarea. Nu este nimeni de vină că după 30 de ani nu mai putem aştepta. Aici este cheia, de fapt".

Liderul ARSC a concluzionat că industria oraşelor inteligente din România este foarte matură acum, cu foarte multe surse de finanţare, iar administraţiile locale sunt pregătite pentru proiecte de oraşe inteligente, însă "trebuie să avem răbdare să implementăm aceste proiecte".

Octavian Epure, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: "Este nevoie de un efort colectiv pentru educarea cetăţenilor şi autorităţilor"

PNRR e o binecuvântare pentru România, dar este nevoie de un efort colectiv pentru educarea cetăţenilor şi autorităţilor, şi asta nu doar din perspectivă digitală, consideră Octavian Epure, consilier principal în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Domnia sa a declarat la Smart Transformation Forum: "PNRR conţine 15 componente, are 64 de reforme, 107 investiţii şi 507 jaloane şi ţinte, acestea din urmă fiind indicatori cantitativi şi calitativi. Indiferent de rezultatele PNRR, cel mai important aspect cu care vom rămâne sunt reformele pe care trebuie să le implementăm. Pentru componenta de transformare digitală au fost alocate 1,88 miliarde de euro, iar Ministerul Cercetării trebuie să implementeze 4 reforme şi 19 investiţii. La sfârşitul lunii mai am depus prima cerere de plată în valoare de circa 3 miliarde de euro, conţinând 21 de jaloane şi ţinte aferente anului 2021. Comisia Europeană a făcut o evaluare pozitivă, iar din cele aproape 3 miliarde, România va primi 2,6 miliarde de euro".

Oficialul din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a amintit că, în data de 6 septembrie, a avut loc şedinţa de închidere a misiunii de audit pentru următoarea cerere de plată, în valoare de 3,2 miliarde de euro, ce conţine 51 de jaloane desfăşurate în primele două trimestre din 2022. "Din cele 31 de jaloane şi ţinte incluse în eşantion, 22 au fost considerate îndeplinite, pentru restul se vor face recomandări coordonatorilor de reformă şi investiţii", a spus Octavian Epure.

Domnia sa a subliniat că un oraş inteligent este un oraş care reuşeşte să integreze tehnologia informaţiei şi comunicării, făcând uz de structurile şi toate resursele pe care le are la dispoziţie, astfel încât să le ofere cetăţenilor şi operatorilor economici servicii de înaltă calitate.

Octavian Epure a amintit că, pe partea de investiţii în domeniu, cel mai important aspect avut în vedere de stat este cloud-ul guvernamental, care va fi "o bază de date pentru toate autorităţile".

"Nu poţi avea o comunitate smart dacă nu ai autorităţi care să livreze servicii smart, dar şi cetăţeni care să le poată utiliza", a conchis Octavian Epure.

Ministerul Cercetării a lansat caravana digitalizării

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat, la data de 30 septembrie, o caravană a digitalizării care priveşte în special comunităţile mici.

Ministrul de resort, Sebastian Burduja, a informat că aceasta se derulează alături de Autoritatea Pentru Digitalizarea României (ADR) şi Poşta Română, adăugând: "În cadrul acestei caravane vom merge la nivel local, mai ales în comunităţi mai mici, oraşe, comune, ca să aflăm nevoile autorităţilor locale, să vedem de ce nu trec pe platforma ghişeul.ro, să îi ajutăm, să îi sprijinim şi, de asemenea, să înţelegem nevoia de competenţe digitale".

Ministrul a mai afirmat că, împreună cu reprezentanţii Unitatăţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) a fost elaborat un hub virtual de schimb de bune practici, de învăţare, de politici publice "inteligente" pentru oraşele care şi-au propus să devină neutre din punct de vedere climatic.

Sebastian Burduja a precizat: "Avem cel puţin trei localităţi care au reuşit într-o competiţie europeană de 100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic: Suceava, Cluj-Napoca şi Sectorul 2 din Bucureşti. La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, împreună cu UEFISCDI, am gândit un hub pentru oraşele care şi-au propus să devină neutre din punct de vedere climatic. Este un hub virtual de schimb de bune practici, de învăţare, de politici publice inteligente. Încercăm să fim un loc al ideilor, un loc în care să facilităm aceste schimburi de experienţă, de exemplu cu Asociaţia Municipiilor din România şi de la alte asociaţii ale autorităţilor locale".

În opinia ministrului Burduja, dacă există iniţiative de transformare digitală la nivel local - regional, acestea trebuie încurajate şi integrate. Domnia sa a spus: "Sunt de părere că nu ar trebui să centralizăm foarte mult. Dacă sunt iniţiative de transformare digitală la nivel local - regional, ele trebuie încurajate atât timp cât noi reuşim să le integrăm printr-un punct de acces unic sau, ulterior, printr-o interfaţă care să integreze toate aceste facilităţi".

Cristin Popa (ANCOM): "Un oraş inteligent nu se poate face fără o infrastructură performantă şi sănătos construită"

Impactul tehnologiei 5G este evident şi nu va fi vreun segment sau vreo industrie care să nu fie influenţată, potrivit lui Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control din cadrul Autorităţii de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), care a declarat la Smart Transformation Forum: "Bugetul de stat al României ar putea obţine 692 de milioane de euro prin vânzarea întregului spectru la licitaţia 5G. Unul dintre obiectivele noatre principale este să finalizăm alocarea spectrului de frecvenţe pentru dezvoltarea tehnologiilor 5G. Nu se poate face un oraş inteligent, nu se poate face digitalizare, dacă nu avem o infrastructură performantă şi sănătos construită. Benzile pe care le scoatem la licitaţie sunt pretabile pentru dezvoltarea 5G. Atât benzile joase de 700 MHz, unde poate fi asigurată o acoperire mai mare, cât şi benzile de 3,5 MHz, unde capacitatea vorbeşte de la sine, sunt propuse pentru alocare. În a doua parte a lunii septembrie am publicat caietul de sarcini pentru licitaţie, iar până pe 27 octombrie operatorii pot depune ofertele pentru licitaţia spectrului. După 8 noiembrie vom vedea dacă există concurenţă pe anumite benzi, să facem procedura de licitaţie, efectiv pe fiecare bloc de frecvenţe. Scoatem la licitaţie o cantitate de 555 MHz, în 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3,5 MHz. Considerăm că spectrul pe care îl scoatem la licitaţie este suficient pentru ca fiecare operator să-şi ia ceea ce îi trebuie pentru strategia pe care o are pentru dezvoltarea reţelei res­pective".

Ca buget, dacă s-ar aloca tot spectrul - ceea ce nu s-a întâmplat niciodată la vreo licitaţie -, la preţul minim pe bloc de frecvenţă, suma ar fi de 692 de milioane de euro, bani care vin la bugetul de stat.

Licenţele sunt alocate pe 22 de ani - cea de 3,5 MHz, care intră în vigoare în 2026 -, şi pe 25 de ani. "Suntem încrezători, suntem în linie dreaptă", a spus Cristin Popa, adăugând: "Din păcate, însă, drumul până la publicarea specificaţiilor pentru 5G a fost destul de anevoios, pentru că mai întâi a trebuit să transpunem Memorandumul României cu partenerul strategic SUA, în care trebuia să punctăm anumite elemente de securitate. Ulterior, a trebuit să transpunem Codul Comunicaţiilor în legislaţia primară şi am avut multe dezbateri. În cele din urmă, în septembrie, Guvernul a aprobat hotărârea care ne dă o cale clară pentru alocarea spectrului necesar".