Implementarea conceptului de "Smart City" - un proces continuu în Regiunea Centru

Interviu cu Simion Creţu, director general ADR Centru

Reporter: Care a fost evoluţia Regiunii Centru?

Simion Creţu: ADR Centru are rolul de Organism Intermediar doar pentru implementarea unui program operaţional şi a fondurilor alocate prin acesta, la nivelul regiunii. Pentru celelalte programe operaţionale există structuri minis­teriale care au rolul de Autorităţi de Management şi entităţi subordonate, pe care AM-urile le coordonează, iar proiectele, fondurile derulate şi rezultatele obţinute sunt monitorizate prin acestea. ADR Centru nu are rol de organism administrativ sau executiv, delegat sau împuternicit la nivel regional, motiv pentru care analiza dezvoltării Regiunii Centru a fost constant un proces voluntar, pe care instituţia l-a realizat independent şi care a avut la bază interpretarea datelor statistice şi a celorlalte informaţii publice emise de către entităţi regionale sau judeţene. Deşi poate nu este vizibilă dezvoltarea prin număr de kilometri de autostrăzi şi creşterea PIB pe cap de locuitor, pe parcursul anului 2017, la nivelul regiunii, se văd investiţiile în clădiri de afaceri, modernizări realizate în oraşe, creşterea rezultatelor economico-financiare ale mediului de afaceri.

Raportat la datele statistice care sunt publice la momentul actual, vă putem transmite că valoarea PIB/locuitor (33.587 lei, în 2015) situa Regiunea Centru pe poziţia a treia la nivel naţional, după Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Regiunea Vest. Calculat la paritatea de cumpărare standard, PIB/locuitor era de 7.400 euro, la paritatea oficială de schimb, reprezentând 52% din media Uniunii Europene (2015). Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanţiale în ultimii zece ani. Ponderile unor sectoare economice precum agricultura, industria extractivă s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice şi a celor din sectorul terţiar cu precădere. În prezent, serviciile asigură 54,4% din valoarea adăugată brută, iar industria 34% la nivel regional. Soldul investiţiilor străine directe în Regiunea Centru a urcat, la finele anului 2016, conform datelor Băncii Naţionale a României, la 6,379 miliarde euro (9,1% din totalul investiţiilor străine directe din România), Regiunea Centru plasându-se pe poziţia a doua, după Regiunea Bucureşti-Ilfov, în ceea ce priveşte totalul investiţiilor străine. Dacă în trecut industria uşoară şi industria lemnului ocupau poziţii importante în structura investiţiilor străine la nivel regional, în prezent indus­tria auto, industria aeronautică, IT-ul şi industria farmaceutică sunt principalele domenii în care se concentrează investiţiile străine în Regiunea Centru. Companiile europene ocupă o poziţie fruntaşă în rândul investitorilor străini, mari concerne optând pentru Regiunea Centru în ultimii 10-15 ani. Exporturile au avut o contribuţie importantă la creşterea economică a Regiunii Centru. Valoarea exporturilor regionale a înregistrat o evoluţie puternic ascendentă în ultimii cinci ani, nivelul acestora ajungând la circa 8,49 miliarde euro în anul 2016, cu 46% mai mult comparativ cu nivelul înregistrat în anul 2011. Se exportă în principal mărfuri din grupele mijloace de transport, maşini, aparate şi echipamente electrice, materii textile şi articole din acestea, produse din lemn, produse ale industriei chimice, mobilă.

În prezent, în Regiunea Centru funcţionează 17 parcuri industriale. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Centru funcţionează câteva zone industriale, zone de dezvoltare economică, centre de afaceri şi incubatoare de afaceri, dezvoltate prin iniţiative publice sau private, pentru a răspunde nevoilor în creştere ale mediului de afaceri. Un proces economic recent este crearea clusterelor economice. Până în prezent, în Regiunea Centru s-au format clustere în domenii precum prelucrarea lemnului şi mobilei, energie verde, electrotehnică, prelucrări metalice, sectorul agroalimentar, industria textilă şi de confecţii, sectorul IT şi al industriilor creative, turism.

Din punct de vedere turistic, Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic ridicat şi diversificat, atât natural, cât şi antropic. Formele de turism cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul balnear, turismul cultural şi turismul rural. Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie 2017, era de peste 71.000 de locuri (21% din capacitatea de cazare la nivel naţional), ceea ce îi conferă regiunii poziţia a doua pe ţară. Numărul total de turişti cazaţi în anul 2017 (2,8 milioane, ceea ce reprezintă 23,5% din totalul turiştilor cazaţi in România), situează Regiunea Centru pe primul loc la nivel naţional.

Pentru a evalua procesul de dezvoltare al Regiunii Centru, înregis­trat până în 2017, avem nevoie de mai multe date statistice. Punctual, însă, la nivelul celor şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), prin programul Regio 2014-2020 au fost contractate până la sfârşitul anului trecut aproape 100 de proiecte în valoare totală de 154,73 milioane euro, prin care au fost alocate 144 milioane euro - fonduri nerambursabile. În lista proiectelor contractate în 2017 prin ADR Centru, intră 26 de obiective de patrimoniu cultural, biserici şi cetăţi, trei drumuri judeţene, infrastructura din două staţiuni balneare, dar şi 60 de microîntreprinderi. La acestea se adăugă şi proiectele derulate la nivel regional prin AFIR pentru dezvoltarea mediului rural, proiectele de dezvoltare locală finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, derulat tot prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adminis­traţiei Publice. Prin PNDL, la nivelul Regiunii Centru au fost contractate 771 de proiecte şi s-au alocat celor şase judeţe peste 3,43 miliarde lei pentru modernizarea reţelelor de apă, şcolilor, infrastructurii rutiere şi altor obiective locale care erau prioritare pentru investişii.

Reporter: Ce proiecte de tip smart se afla în aprobare/derulare?

Simion Creţu: Dacă luăm în considerare terminologia "smart" promovată în ultimul an în domeniul dezvoltării oraşelor şi al tehnologiei, respectiv faptul că "un oraş smart (inteligent) însemnă un oraş mai inclusiv şi care creează oportunităţi egale pentru toţi, smart şi tehnologizat înseamnă "mai educat, mai sănătos, mai puţin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de administraţie publică, mai multe oportunităţi pentru mediul de afaceri şi cetăţean, beneficii care se traduc pe îmbunătăţirea calităţii vieţii - o interacţiune mai uşoară şi prietenoasă a oamenilor cu oraşul, cu mediul, cu semenii şi orientat către un viitor susţinut de tehnologii inteligente integrate". În acest caz, putem afirma că toate proiectele au o componenţă smart şi inovativă, deoarece, prin proiectele finanţate prin POR 2014-2020, se solicită fonduri pentru soluţii tehnologice de ultimă oră, se implementează proceduri de producţie sau modernizare cu echipamente de ultimă generaţie, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea comunicării dintre părţile public - privat implicate, implicarea cetăţenilor şi obţinerea unui feed-back pozitiv, atât la locul de muncă, dar şi în procesul administrativ de dezvoltare al unui oraş.

Însă proiecte exclusiv de tip smart, inovative, cu soluţii de tip pionierat, nu se regăsesc în acest moment nici în lista de proiecte eligibile pentru finanţare, nici în necesităţile identificate de către cetăţeni sau de administraţia publică locală ca fiind prioritare pentru un nivel de trai mai bun şi o comunitate concentrată doar pe tehnologii inteligente. Dacă faceţi referire doar la conceptul de "Smart City", acesta este mai degrabă un proces continuu care se va des­făşura pentru cetăţean şi împreună cu acesta şi care îşi propune să transforme fiecare oraş într-o comunitate cu un nivel de trai cât mai ridicat, din toate punctele de vedere. Însă evoluţia pentru proiecte integrale smart se va des­făşura gradat, momentan fiind acoperite mai mult nevoile func­ţionale de tip parcări inteligente, un aer urban mai curat, o colectare selectivă de deşeuri, mijloace de transport inteligente. Drumul pentru a atinge ceea ce este definit ca "Smart City" are un parcurs de cel puţin câţiva ani, deoarece un "Smart City" pentru un oraş inteligent sau proiect este un compediu de soluţii şi tehnologii bazate pe IT&C, care, aplicate la nivel local şi regional, pot transforma comunităţi în oraşe inteligente, cu acces liber la produse şi servicii de calitate, cu sisteme de sănătate şi educaţie moderne şi cu administraţii publice transparente, care guvernează pentru cetăţean şi împreună cu acesta.

Reporter: Care este suma de care beneficiaţi din exerciţiul financiar 2014-2020?

Simion Creţu: Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Regiunea Centru are alocată suma de 697,29 milioane euro din FEDR, la care se adaugă 139,03 milioane euro contrapartida naţională.

Reporter: Ce proiecte vor fi derulate în exerciţiul 2014-2020?

Simion Creţu: Pornind iniţial cu 12 axe, bugetul POR 2014-2020 a fost recent completat cu o nouă axă de finanţare - Axa Prioritară 13. Punctual, prin aceste axe şi din bugetul POR 2014-2020, la nivelul României se finanţează proiectele ce vizează investiţii în modernizarea, îmbunătăţirea şi promovarea transferului tehnologic, a competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, sprijinirea dezvoltării urbane durabile, regenerarea urbană şi a patrimoniului cultural, infrastructura de transport rutier, valorificarea potenţialului turistic, infrastructura sanitară şi socială, comunităţi marginalizate, infrastructura educaţională, în cadastru şi în regenerarea oraşelor mici şi mijlocii.

Prin fiecare axă se finanţează una sau mai multe activităţi punctuale, fiind clar identificate şi entităţile care pot depune cereri de finanţare.

Toate proiectele aduc soluţii moderne în implementare. În cazul transferului tehnologic, prin Axa prioritară 1, se finanţează activităţile de transfer tehnologic, respectiv pentru linii de producţie, soluţii IT, procese de cercetare-dezvoltare, implementate în parteneriat cu unităţi de cercetare-inovare acreditate.

Doar în primele două luni ale a cestui an, la nivelul Regiunii Centru au intrat în implementare 8 proiecte majoritare şi prioritare de reabilitare a drumurilor intra şi interjudeţene din Regiunea Centru. Sunt proiecte dezvoltate în parteneriat de către Consiliile judeţene cu adminis­traţiile publice locale, ce vizează reabilitarea de drumuri judeţene ca alternative la drumurile naţionale sau noi conexiuni rutiere cu zone turistice din Regiunea Centru. Câteva zeci de proiecte ce alocă fondurile nerambursabile pentru finanţarea lucrărilor de reparaţii, conservare, restaurare a diferite biserici, cetăţi, muzee din Regiunea Centru sunt implementate de organisme care valorifică patrimoniul cultural regional. Câteva staţiuni din regiune, printre care Băile Tuşnad, Covasna şi Ocna Sibiului, au alocate fondurile necesare pentru refacerea infrastructurii rutiere, a spaţiilor verzi, iar oraşele Gheorgheni şi Luduş au semnat contracte pentru fondurile europene necesare amenajării şi modernizării parcurilor din localitate. Tot prin POR 2014-2020, mai multe imobile (licee, unităţi medicale, blocuri de locuinţe) au intrat în reabilitare pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor. O serie de microîntreprinderi, 17 firme medii au primit fonduri nerambursabile pentru modernizare şi dezvoltare.

Valoarea totală a celor 234 proiecte contractate în primele două luni ale anului este de 1,6 miliarde lei, respectiv 352,72 milioane euro în Regiunea Centru, din care sunt solicitate fonduri europene nerambursabile în valoare de 1,47 miliarde lei, respectiv 317,34 milioane euro.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru perioada care urmează?

Simion Creţu: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru rămâ­ne fidelă şi consecventă în misiunea sa, şi anume ca, prin activităţile derulate, să valorifice oportunităţile de dezvoltare inteligentă, să sus­ţină şi să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai şi de informare a cetăţenilor. Pentru a ne atinge aceste obiective vom continua activitatea de implementare transparentă şi echidistantă a fondurilor derulate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 în cele şase judeţe ale Regiunii Centru. Vom susţine, participa şi ne vom implica în evenimentele şi proiectele locale, regionale, naţionale şi internaţionale care promovează imaginea regiunii, care susţin egalitatea de şanse a cetăţenilor, informarea lor în ceea ce priveşte oportunităţile şi drepturile pe care le au, în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, în atragerea unor noi investitori şi în dezvoltarea regiunii. Discutăm direct sau furnizăm informaţii telefonic sau electronic, organizăm evenimente sau susţinem evenimentele organizate de către alte entităţi, pentru cei ce doresc să afle mai multe des­pre fondurile nerambursabile exis­tente la nivelul regiunii, prin care se pot dezvolta sau pe care le-au atras autorităţile publice locale pentru a dezvolta o unitate administrativ teritorială. În măsura în care avem un cuvânt de spus, sus­ţinem la nivel naţional nevoia de a se dezvolta infrastructura rutieră şi feroviară, turismul şi valorificarea optimă a resurselor naturale ale Regiunii Centru, pentru a putea îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor, pentru a atrage noi investiţii, pentru a îmbunătăţi resursele investitorilor locali şi străini din regiune. Celor din mediul privat le stăm la dispoziţie atât prin finanţările derulate prin POR care generează noi locuri de muncă, dar şi prin serviciul de identificare a unor parteneri internaţionali de afaceri cu care să colaboreze. Susţinem tinerii, elevii, studenţii şi şomerii prin activităţi practice, evenimente de informare, proiecte educaţionale, care să îi motiveze în orientarea profesională, în dezvoltarea personală pe plan privat, în implicarea lor în viaţa publică şi în dezvoltarea comunităţii.

După cum spuneam, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a fost, este şi va continua să fie dedicată misiunii sale de a depune toate eforturile, prin fiecare membru al echipei şi prin acţiunile în care ne implicăm, pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce au rolul de a contribui la dezvoltarea durabilă şi echitabilă a Regiunii Centru pentru înlăturarea disparităţilor şi dezechilibrelor dintre zonele regiunii, în folosul celor peste 2 milioane de locuitori, precum şi pentru a ne remarca la nivelul Uniunii Europene ca făcând parte din regiunile-etalon.

Reporter: Câţi bani aţi absorbit în exerciţiul bubgetar anterior?

Simion Creţu: Regiunii Centru i-au fost alocate, prin Programul Operaţional Regional, în perioada 2007-2013, 483,62 milioane euro, reprezentând 10,90% din totalul fondurilor derulate prin POR. Dis­tribuţia fondurilor s-a realizat pe Axele prioritare ale Programului Operaţional Regional. Au fost 5 axe prioritare disponibile finanţării proiectelor elaborate de către diferiţi beneficiari, pornind de la Autorităţi Publice Locale, ONG-uri şi IMM-uri, unităţi de cult etc. Fiecare axă prioritară a avut alocat un anumit buget şi a cuprins un număr de domenii de intervenţie care au urmărit realizarea unor obiective de dezvoltare regională. Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, gradul de absorbţie la nivelul Regiunii Centru a fost de peste 82%, calculat la luna decembrie 2016.

La data de 31.12.2016, situaţia în cadrul Programului Operaţional Regional REGIO 2007-2013 la nivelul Regiunii Centru (ce include şi proiectele de Asistenţă tehnică), a fost următoarea: s-au depus 1200 proiecte, s-au contractat 499 proiecte, iar 76 de proiecte au rămas în lista de rezervă. Cinci proiecte erau încă în implementare, având termen de finalizare 31.12.2018. Din toate proiectele contractate, 432 au fost finalizate. Beneficiarii au cheltuit 394,75 milioane euro din bugetul alocat, iar gradul de absorbţie a fost de 82,03%, calculat la un curs de 4,4505 lei/euro.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2016?

Simion Creţu: Lansarea call-urilor pentru a fi depuse proiecte spre finanţare prin POR 2014-2020 a avut loc la jumătatea anului 2016 - începutul anului 2017. Contractarea proiectelor depuse şi evaluate pe Programul Operaţional Regional 2014-2020 a început doar în anul 2017, motiv pentru care, la finele anului 2016, nu erau fonduri atrase prin programul Regio 2014-2020.

Reporter: Cum apreciaţi reglementările din domeniu şi procedurile de lucru pe care le aplicaţi?

Simion Creţu: În ceea ce priveşte procedurile de lucru dintre ADR Centru şi beneficiari în implementarea proiectelor, acestea sunt clare şi feed-back-ul beneficiarilor este pozitiv, referitor la modul de colaborare pentru susţinerea implementării proiectelor. Considerăm în continuare că unele probleme în implementarea proiectelor se vor datora, ca şi în perioada precedentă 2007-2013, abordării necorespunzătoare a aspectelor privind achiziţiile publice. Deşi au fost aduse modificări legislaţiei aplicabile în domeniul achiziţiilor publice, considerăm că există în continuare anumite disfuncţionalităţi pentru clarificarea unor aspecte şi un exces realizat prin cerinţele legale. Dar suntem siguri că fiecare beneficiar va respecta legea, va încerca să se încadreze în timp, ne va solicita puncte de vedere şi vom încerca să clarificăm cât mai multe aspecte, în aşa fel încât să facilităm procesul de implementare al unui proiect. În acelaşi timp, am realizat o centralizare a problematicii apărute în procesul de pregătire a cererilor de finanţare, referitoare la regimul proprietăţii şi al eligibilităţii cheltuielilor şi am menţinut o corespondenţă activă cu AMPOR pentru soluţionarea problemelor sau pentru simplificarea procedurilor, unde a fost posibil.

Reporter: Ce obstacole întâlniţi în activitatea dumneavoastră?

Simion Creţu: Din punctul de vedere al implementării proiectelor cu finanţare Regio 2014-2020, pe lângă o întârziere clară a lansării şi contractării proiectelor, aspecte care nu ţin de activitatea ADR Centru, nu există o stare avansată de derulare a proiectelor derulate de către autorităţi, care au proceduri complexe de achiziţii publice de derulat şi anumite criterii de res­pectat. Ca de obicei, mediul privat de afaceri şi proiectele lor se mişcă foarte repede şi aici, iar nevoia de finanţare acoperită acum prin con­tractarea proiectelor a generat deja şi proiecte finalizate.

Raportându-ne la perioada 2007-2013, principalele probleme identificate la proiectele depuse spre finanţare prin Programul Operaţional Regional, au fost:

- Întârzieri în derularea procedurilor de achiziţii şi încheierea contractelor;

- Modificări ale proiectelor tehnice, datorate neconcordanţelor cu realitatea din teren;

- Întârzieri în execuţie, datorate neînţelegerilor dintre firma de construcţii şi proiectant, respectiv beneficiar.

Pentru actuala perioadă de finanţare, 2014-2020, principalele probleme pe care le putem menţiona pentru etapele derulate din implementarea programului sunt în­târzierile datorate lansărilor tardive a depunerilor de proiecte pe axe şi priorităţi. În plus, încă intervin şi probleme generate de regimul de proprietate, pentru proiectele din sectorul public.

Reporter: Ce măsuri a adoptat ADR Centru pentru a trece peste obstacolele întâmpinate?

Simion Creţu: Pe parcursul implementării POR 2007-2013, au fost adoptate o serie de măsuri pentru fluidizarea programului. Au existat unele întârzieri în ceea ce priveşte graficul de lucrări ce trebuie executat de către cons­truc­tori, însă beneficiarii au recuperat o mare parte din decalaje. Acestea au fost remediate fie prin recuperarea întârzierilor semnalate, fie prin prelungirea perioadei de implementare şi implicit a duratei de execuţie a lucrărilor, fie prin prelungirea perioadei contractelor de finanţare. ADR Centru a coordonat mai multe reuniuni de lucru cu beneficiarii de finanţare şi cons­tructori, pentru fluidizarea blocajelor de lucru.

În ceea ce priveşte licitaţiile, datorită modificărilor legislative aduse ultima dată în 2016, în domeniul achiziţiilor publice, în special prin stabilirea termenului maxim de 14 zile în care ANAP va emite acceptul asupra unei documentaţii depuse în SEAP, s-a încercat soluţionarea acestor probleme prin accelerarea procedurii de atribuire. Din păcate, există încă blocaje şi disfuncţionalităţi, semnalate de partenerii noştri şi de către autorităţile contractante care derulează proceduri de atribuire. În principal, aceste blocaje apar ca urmare a faptului că, la nivel naţional, nicio autoritate nu răspunde în mod unitar şi predictibil la întrebările operatorilor sau ale autorităţilor contractante, apărând astfel interpretări aleatorii ale legii, iar răs­punsurile nu au caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate în procesul de achiziţii, nici pentru autorităţile cu rol de control. Încă exis­tă cazuri de nerespectare a termenelor-limită de răspuns pentru verificarea documentaţiilor de atribuire şi s-au adâncit neconcordanţele în procedurile de achiziţie directă, existând inclusiv diferenţe între cerinţele legale şi facilităţile efective oferite de sistemul electronic SEAP. Astfel, modul cum se derulează proiectele, bazat pe procedurile de achiziţii publice, are în continuare de suferit. În ceea ce priveşte în­târ­zierile lansărilor, respectarea unui calendar şi funcţionalitatea deplină a sistemului electronic MySMIS ar putea accelera procesul de depunere, contractare, implementare proiecte şi absorbţie fonduri.

Reporter: Vă mulţumesc!