Investiţiile CJ Timiş pentru 2022 totalizează 312 milioane lei

Reporter: Cum aţi depăşit cei doi ani de pandemie?

CJ Timiş: Putem spune că răs­punsul instituţiei noastre la provocările aduse de pandemie a fost onorabil. Am sărit imediat în ajutorul celor din prima linie în lupta cu noul coronavirus şi am direcţionat bani către unităţile sanitare, atât cât am putut face acest lucru din punct de vedere legal. Investiţional, am avut aceleaşi probleme ca întreg mediul socio-economic. Anumite lucrări au încetinit pentru scurte perioade de timp din cauza îmbolnăvirii muncitorilor sau a problemelor de aprovizionare, însă nu a fost nimic de nedepăşit. Ne-am adaptat uşor, am înţeles problemele constructorilor şi împreună am găsit cele mai bune soluţii pentru a continua activitatea şi a recupera întârzierile.

Reporter: În ce mod a fost afectată activitatea Consiliului de criza politica prin care am trecut în urmă cu câteva luni?

CJ Timiş: Responsabilităţile noastre administrative faţă de cetăţeni nu au fost afectate de criza politică. Avem în gestiune bugete de sute de milioane de lei şi este important să ţinem instituţia departe de perturbările politice. Proiectele merg înainte, am reuşit să deblocăm şi să accelerăm multe dintre acestea. Avem o listă de investiţii consis­tentă şi ne vedem în continuare de lucru.

Reporter: Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?

CJ Timiş: Lista este una mare şi comprehensivă. Avem proiecte pe mobilitate (rutier: 131 milioane, feroviar: 2,8 milioane, naval: 1 milion, aerian: 2 milioane.); calitatea vieţii (sănătate: 64 milioane, învăţământ special: 23 milioane, protecţie socială: 195,4 milioane, protecţia mediului: 3,1 milioane, ISU: 4,3 milioane); proiecte UE - 167 milioane, proiecte PNDL - 16 milioane; patrimoniu (construcţii noi - 96,5 milioane, reabilitări, reparaţii: 16,9 milioane, achiziţii clădiri: 5 milioane, dotări: 6,3 milioane); cultură - 19 milioane; eficientizare (digitalizare: 3,9 milioane lei, eficientizare energetică: 9 milioane, reorganizare DGASPC: aproximativ 3,8 milioane).

Priorităţile anului 2022 sunt reducerea cheltuielilor de funcţionare şi creşterea veniturilor, contractarea unor noi surse de finanţare nerambursabilă, continuarea şi finalizarea cu succes a proiectelor în derulare, continuarea investiţiilor şi finanţării în domeniul sănătăţii, continuarea dotării şcolilor speciale, inclusiv IT&C, reorganizarea centrelor neconforme ale DGASPC, continuarea investiţiilor şi activităţii dedicate mobilităţii ecologice, accelerarea procesului de digitalizare, acţiuni şi infrastructură pentru Capitala Europeană a Culturii 2023, achiziţii, amenajări şi valorificări imobile, eficientizarea energetică, pro­tecţia mediului şi creşterea rezi­lienţei, inclusiv finanţarea Inspect­oratului pentru Situaţii de Urgenţă.

Principalele investiţii bugetate în acest an au o valoare cumulată de peste 115 milioane lei şi sunt, majoritatea, în stadii avansate, de execuţie:

✓ Noua maternitate (PT, execuţie şi dotări): 44,9 milioane lei;

✓ Modernizare DJ693 Cărpiniş - limită TM (exec.): 38,7 milioane lei;

✓ Reabilitarea Conacului Mo­cioni (PT, exec.): 5 milioane lei;

✓ Reabilitare Liceului Iris Ti­mi­şoara (exec.): 6,3 milioane lei;

✓ Extinderea şi modernizarea UPU (PT + exec.): 6,5 milioane lei;

✓ Centru de formare continuă JEDI (exec.): 6,4 milioane lei;

✓ Racord pe 4 benzi AIT - autostrada A1 (SF, PT): 2,6 milioane lei;

✓ Echipamente anti-COVID pentru DGASPC: 2,8 milioane lei;

✓ Valorificarea siturilor Parţa şi Majdan (exec.): 2,4 milioane lei.

Reporter: Ce investiţii de tip smart implementaţi?

CJ Timiş: Instituţia noastră implementează, printr-o firmă specializată, o platformă digitală. Aceasta va avea ca scop optimizarea procedurilor administrative din cadrul Consiliului, prin transpunerea în mediu digital a informaţiilor, fluxurilor şi documentelor utilizate în activitatea curentă. Astfel, se va introduce un mod de lucru "paperless", permiţând iniţierea şi circulaţia documentelor semnate digital, cât şi arhivarea lor în centrul de date al instituţiei.

De asemenea, vom achiziţiona echipamente de telecomunicaţii, precum o centrală telefonică inteligentă, imprimante ecologice, echipamente multimedia (ex. touchscreen InfoCentru, sistem de traducere, sistem de vot).

Am bugetat, de asemenea, realizarea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice, dar şi a unei staţii de monitorizare a polenului.

Reporter: Ce surse de finanţare aveţi şi ce buget alocaţi în acest an pentru proiectele smart?

CJ Timiş: Am alocat aproape 2 milioane de lei pentru proiectele de digitalizare, smart, din bugetul local. În paralel, se lucrează şi la o cerere de finanţare pentru a obţine fonduri europene nerambursabile axate pe relaţionarea cu cetăţeanul şi cu celelalte instituţii din judeţul Timiş.

Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi?

CJ Timiş: Lista de investiţii pentru 2022 se ridică la un total de 312 milioane lei şi va fi pusă în practică cu fonduri de la bugetul local, naţional, dar şi cu finanţare externă. Aproape jumătate, 125 de milioane, reprezintă finanţări nerambursabile UE.

Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?

CJ Timiş: Până la finalul anului 2022, preconizăm achiziţionarea de contracte de lucrări şi servicii pentru mai multe obiective de investiţii majore:

✓ Reabilitarea sediului central al Bibliotecii Judeţene, imobil situat într-o zonă ultracentrală, Piaţa Libertăţii nr. 3;

✓ Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a Castelului Huniade, azi Muzeul Naţional al Banatului - proiectare (servicii de proiectare - PT, DTAC, DE, asistenţă tehnică);

✓ Achiziţie contract de concesiune imobil înscris în CF nr. 447045 Timişoara, pentru realizarea unui imobil cu destinaţia de servicii şi parcare etajată.

Reporter: Ce strategie de dezvoltare aveţi pe termen scurt, mediu şi lung?

CJ Timiş: Strategia de dezvoltare, indiferent de orizontul de timp avut în vedere, îşi propune abordarea a două direcţii majore:

✓ creşterea calităţii vieţii;

✓ creşterea competitivităţii economice.

Suntem prima destinaţie investiţională din ţară, după capitală, cu investiţii străine de 4,5 miliarde de euro, suntem primul exportator al ţării, după capitală, cu aproape 7,5 miliarde euro, respectiv avem un PIB per capita PPS de 85% din media UE şi dispunem de un centru universitar foarte puternic. Astfel, pe termen mediu şi lung, trebuie să avem în vedere o strategie de consolidare a avantajelor noastre competitive, dublată de o creştere a calităţii vieţii a cetăţenilor noştri.

Modalitatea concretă de realizare a acestor deziderate a fost surprinsă în noua noastră strategie de dezvoltare economică care se axează pe şase direcţii majore de acţiune:

✓ TIMIŞ HUB EUROPEAN INO­VATIV - hub de investiţii şi cunoaştere din Europa şi cel mai important şi atractiv pol de antreprenoriat din ţară, după Capitală în special focusându-ne prin consolidarea capacităţilor de CDI cu focus pe domeniile regionale de specializare inteligentă;

✓ TIMIŞ CONECTAT - cel mai eficient şi ecologic nod intermodal de transport al mărfurilor şi persoanelor din ţară;

✓ TIMIŞ ECHIPAT - teritoriu deservit echitabil de servicii publice şi infrastructură de utilităţi moderne şi performante;

✓ TIMIŞ VERDE: judeţ verde şi rezilient, cu emisii scăzute de CO2 realizat în special printr-o tranziţie avansată către un sistem energetic cu impact scăzut asupra calităţii mediului;

✓ TIMIŞ CREATIV ŞI ATRACTIV: pol naţional creativ, cultural şi turistic, cu o identitate bine definită şi cu o ofertă variată de servicii pentru comunitate şi turişti;

✓ TIMIŞ PERFORMANT: adminis­traţie locală inovatoare, eficientă şi deschisă, ce formulează politici publice şi ia decizii bazate pe date.

Pe termen scurt, referindu-ne aici în principal la anul în curs, prioritatea noastră este să pregătim o bază solidă pentru o capitală culturală de succes. Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023 este nu doar un proiect naţional de anvergură, ci un demers prin care turismul şi cultura pot şi vor deveni vectori cerţi de dezvoltare socio- economică a Timişului.

Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

CJ Timiş: Densitatea hăţişului birocratic şi legislativ prin care trebuie să navigăm pentru a ne îndeplini obiectivele nu este nicio noutate. Unele probleme au mai fost corectate, altele persistă. Dincolo de reglementările excesive, există şi lacune în prevederile legale. Menţionăm aici necesitatea creării unor reglementări legislative pe anumite domenii de activitate, precum posibilitatea legală de a demara studii de fezabilitate, lucrări de modernizare de către UAT-uri, pe transport feroviar, şi obligativitatea ca Ministerul Transporturilor să preia studiile astfel rea­lizate sau chiar semnarea de către aceştia a unui protocol de efectuare a lucrărilor. Un alt context problematic este dat de existenţa unor reglementări legislative contrare în diverse acte normative. De exemplu, în ceea ce priveşte delegarea calităţii de ordonator de credite, delegarea atribuţiilor primarului/preşedintelui consiliului judeţean.

Reporter: Care ar fi alternativele pentru soluţionarea acestora, în opinia dumneavoastră?

CJ Timiş: Este nevoie, în primul rând, de aprobarea unor noi acte normative, însă nu fără consultarea UAT-urilor cu privire la anumite aspecte legislative cu care ne confruntăm.

Reporter: Mulţumesc!