LUCIAN BODE:"Statul român nu este capabil să rezolve problemele din infrastructură de unul singur"

Interviu cu domnul Lucian Bode, deputat PNL, preşedintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor

"Nu avem autostrăzi în România şi căi ferate moderne nu atât de mult din cauza corupţiei, ci din cauze instituţionale şi administrative, a unor proceduri greoaie şi a unei relaţii defectuoase cu partenerii de proiecte"

"Pâinea şi cuţitul se află la Guvern pentru tot ce înseamnă implementarea proiectelor de infrastructură"

Reporter: Având în vedere că toate guvernările au susţinut că dezvoltarea infrastructurii reprezintă unul din elementele importante din programele de guvernare, cum vă explicaţi situaţia dezastruoasă în care se află infrastructura (rutieră, feroviară şi aero-portuară) din România?

Lucian Bode: De când sunt preşedintele Comisiei pentru trans­porturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor (decembrie 2016) am iniţiat o serie de dezbateri în cadrul cărora am adus în atenţia publică toate modurile de transport. Am făcut acest lucru din dorinţa de a desluşi cauzele decalajului mare de dezvoltare pe care îl înregistrează România în privinţa dezvoltării infrastructurii de transport. Concluzia la care am ajuns analizând, toate sectoarele (rutier, feroviar, aerian şi naval), este că autorităţile statului responsabile sunt nişte mecanisme greoaie, care de cele mai multe ori doar vorbesc despre reformă, dar nu o aplică, care încearcă să găsească vinovaţi în afara sistemului pentru incapacitatea lor de performanţă.

Aceste metehne se perpetuează din păcate de ani buni, iar rezultatele sunt cele constatate de fiecare dintre noi, zi de zi.

Reporter: Recent, parlamentarii PSD şi ministrul Transporturilor, Lucian Şova, au adus critici severe la adresa companiilor de infrastructură. Sunt doar companiile de vină pentru această situaţie?

Lucian Bode: Eu cred că poziţionarea ministrului Şova şi a parlamentarilor PSD a fost una de imagine. Au vrut să transmită un mesaj de forţă, dar cred că au greşit. Statul român nu este nici acum capabil să rezolve problemele din infrastructură de unul singur. Este nevoie de un parteneriat cu firmele de construcţii. A arăta cu degetul doar spre partea despre care spui că este "clientul" statului şi a-l face responsabil pentru eşecul de la capitolul autostrăzi spune mult despre capacitatea ta de a fi constructiv şi a-ţi propune, din pos­tura de administrator/manager, să faci ca lucrurile să evolueze. Mai mult, eu nu aş vorbi despre "vinovaţi", mai degrabă aş vorbi despre responsabili. Ca să nu mai spun despre injusteţea pe care o fac unii colegi, împărţind "vinovaţii" în români şi străini, în loc să-i împărţim în competenţi şi incompetenţi.

Reporter: Ce măsuri credeţi că trebuie luate în acest domeniu? Cum poate fi accelerată implementarea marilor proiecte de investiţii în infrastructura rutieră?

Lucian Bode: Cred că cei din minis­tere şi din autorităţi trebuie să stabilească proceduri clare de lucru. Iar toate comitetele interministeriale înfiinţate pentru flexibilizarea procedurilor să fie eficiente. Una dintre problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de infrastructură o constituie lipsa avizelor şi a autorizaţiilor, cum ar fi acordul de mediu care se emite cu întârziere sau expiră până la data începerii lucrărilor, iar în lipsa lui nu poate fi acordată autorizaţia de construcţie. Am auzit multe angajamente din partea miniştrilor transporturilor că înfiinţează echipe care lucrează să armonizeze aceste lucruri astfel încât să fie eliminate aceste sincope, iar rezultatul a fost, de fiecare dată, zero. Tot în acel punct se împotmolesc proiectele!

Reporter: De ce stăm atat de prost la dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, aero-portuare?

Lucian Bode: Motivele sunt multe şi ţin în primul rând de determinarea şi voinţa cu care îşi doreşti să faci lucrurile să se mişte. Apoi ţine şi de dorinţa de a recruta oameni cu adevărat competenţi care vin cu soluţii viabile. Este important să aloci fonduri suficiente pe care apoi să le şi cheltui. Pentru că, în ultimii ani, bugetul Ministerului Transporturilor a fost rectificat negativ. Deci au pierdut bani pe care nu au fost în stare să-i cheltuiască, deşi avem în derulare proiecte care trenează de ani buni. De asemenea, calitatea studiilor de fezabilitate constituie o frână în calea dezvoltării infrastructurii de orice fel. Faptul că, în România, durează 2 - 3 ani întreaga procedură de la urcarea în SEAP a documentaţiilor până la finalizarea unui studiu reprezintă o dovadă a slabei capacităţi administrative de gestionare a demersului per ansamblu. Un alt blocaj se înregistrează şi în ceea ce priveşte acordul de mediu, fără de care nu se poate emite autorizaţia de construcţie, iar prin revizuiri repetate sau expirarea lui se ajunge la termene împinse cu mulţi ani până la finalizarea proiectelor.

Reporter: Cum vă explicaţi că alte ţări au construit sute de km de autostradă din fonduri europene, iar noi am rămas cu doar 748 km, în total, şi ocupăm locul 128 în lume, privind calitatea drumurilor?

Lucian Bode: Cred că aceste ţări fac exact invers faţă de ceea ce facem noi. De exemplu, dacă ar fi să concepem un manual despre cum să construieşti o infrastructură modernă şi adaptată nevoilor reale ale unei societăţi, România ar fi un bun studiu de caz la capitolul: "Aşa nu!". Nu avem încă o legislaţie coerentă şi suplă în ceea ce priveşte achiziţiile publice, am transpus directivele europene în domeniu, dar blocajele există în continuare, motiv pentru care încă se caută variante pentru a fi îmbunătăţită. Legea PPP, care pare o soluţie salvatoare, este într-o transformare permanentă - în decembrie anul trecut Guvernul Tudose a operat o nouă modificare. Când ai atâta impredictibilitate pe zona de legislaţie, când ai trei miniştri la Ministerul Transporturilor într-un singur an, când fiecare ministru vine cu o nouă viziune, nu poţi avea performanţă.

Reporter: De ce nu reuşim să accesăm fonduri europene pentru infrastructura din România?

Lucian Bode: Pe zona de fonduri europene, România nu a fost în stare să joace această carte în avantajul său, aşa cum au făcut alte ţări din regiune. Pentru exerciţiul financiar 2014-2020 avem alocate prin POIM aproape 6 miliarde de euro pentru infrastructură, avem 1% din PIB alocat pe sector, avem şi alte împrumuturi contractate de la parteneri financiari externi şi cu toate acestea, în teren rezultatele sunt slabe. Este greu de explicat populaţiei de ce nu reuşim să avansăm la acest capitol. A existat o perioadă în care instituţiile care gestionează aceste fonduri (autorităţile de management) func­ţionau pe lângă ministere, din 2014 au fost strânse sub umbrela Ministerului Fondurilor Europene tocmai pentru a da o coerenţă mai mare procesului şi a simplifica structura instituţională. Cu toate acestea, deşi au existat măsuri pentru fluidizarea procesului de absorbţie, România nu reuşeşte să surmonteze decalajele. Pe partea de infrastructură semnalele nu sunt tocmai optimiste. După ce am îndeplinit condiţionalităţile ex-ante în domeniul transporturilor (înfiinţarea Autorităţii de Reformă Feroviară, definitivarea contractelor de performanţă cu furnizorii de servicii de transport şi cu beneficiarii etc.). Ministerul şi celelalte instituţii care au în coordonare proiecte (CNAIR, CFR, METROREX, ARF etc.) trebuie să recupereze întârzierile de pe marile proiecte pentru a evita ris­cul de dezangajare a fondurilor europene. De cele mai multe ori întârzierile înregistrate în finalizarea proiectelor şi amânările repetate conduc la un grad scăzut de absorb­ţie a fondurilor europene, ceea ce ne plasează în rândul statelor cu o performanţă scăzută la acest capitol.

Reporter: Ce rol joacă fenomenul corupţiei în stagnarea dezvoltării infrastructurii din România?

Lucian Bode: Nu cred că putem vorbi despre fenomenul corupţiei ca fiind principalul factor de blocaj al proiectelor de infrastructură. Dacă el există şi este confirmat prin decizii ale instituţiilor care cercetează aces­te aspecte, cei care au fost dovediţi responsabili vor suporta consecinţele faptelor lor. Dar nu vreau să generalizăm pentru că astfel de situaţii sunt izolate. Nu avem autostrăzi în România şi căi ferate moderne nu atât de mult din cauza corupţiei, ci din cauze instituţionale şi adminis­trative, a unor proceduri greoaie şi a unei relaţii defectuoase cu partenerii de proiecte. De asemenea, pot exista anumite "înţelegeri" între antreprenorii care participă la licitaţii, dar astfel de situaţii intră în sfera de competenţă a unor instituţii precum Consiliul Concurenţei, organism care poate clarifica aceste aspecte.

Reporter: Care sunt cauzele blocajelor care au condus la amânarea termenelor de finalizare pentru autostrăzile aflate în derulare şi, mai ales, care sunt soluţiile care pot contribui la accelerarea procesului de construcţie a acestor obiective?

Lucian Bode: Am subliniat în cadrul dezbaterilor pe care le-am avut în perioada recentă pe problematica implementării proiectelor de infrastructură faptul că principalele cauze ale acestor întârzieri vizează necorelarea între instituţiile responsabile cu emiterea avizelor şi acordurilor necesare implementării unui proiect, exproprierile de pe traseul unui obiectiv de investiţii, încurcăturile cadastrale care ţin pe loc lucrările, iar problema studiilor de fezabilitate prost întocmite impactează negativ parcursul unui astfel de proiect. De asemenea, mecanismul decontărilor lucrărilor trebuie să fie unul corect şi transparent, trebuie să existe un echilibru între progresul fizic al lucrărilor şi cel financiar.

Reporter: Ce vă propuneţi, din punct de vedere legislativ, pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii din România?

Lucian Bode: Dezvoltarea infrastructurii din România se face ţinând cont în primul rând de Masterplanul General de Transport aprobat prin HG 666/2016 şi de POIM. Apoi, vorbim despre legislaţia privind achiziţiile publice care are un mare rol în implementarea acestor proiecte, iar o modificare a acestei legislaţii în privinţa reducerii termenelor trebuie discutată temeinic cu toate părţile implicate (ANAP, instanţe de soluţionare a contestaţiilor, autoritate contractantă, companii). În acest domeniu se reglementează foarte mult la nivel secundar, fie că vorbim despre aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai unui proiect, fie că vorbim despre modele de contract între constructor şi beneficiar. Toate acestea se stabilesc prin Hotărâri de Guvern, iar noi ca legislativ nu avem competenţe în această zonă. Pâinea şi cuţitul se află la Guvern pentru tot ce înseamnă implementarea proiectelor de infrastructură. Din Parlament, noi, prin iniţierea de dezbateri şi exercitarea funcţiei de control parlamentar, putem să semnalăm derapaje şi să monitorizăm continuu acest proces.

Reporter: Consiliul Investitorilor Străini a propus, recent, Guvernului înfiinţarea unei entităţi care să supravegheze marile proiecte de infrastructură. Cum vi se pare această propunere?

Lucian Bode: Mă aşteptam ca această propunere să fie făcută în cadrul dezbaterii pe care am organizat-o şi unde au fost prezenţi 13 reprezentanţi ai companiilor care au contracte de construcţii pe infrastructura rutieră mare, din cei 15 invitaţi. O astfel de entitate care să supravegheze marile proiecte poate fi o soluţie în condiţiile în care rezolvăm şi alte probleme mult mai stringente: calitatea documentaţiilor de atribuire, calitatea studiilor de fezabilitate, calitatea lucrărilor efectuate etc.

Reporter: Vă mulţumesc!