Patru axe prioritare pentru investiţiile în drumurile Regiunii Nord-Est

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 (PDR Nord-Est), aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în februarie 2015, asigură cadrul strategic şi reprezintă instrumentul prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social, dar şi contribuţia Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2014-2020.

În acest context, Agenţia a derulat, începând cu anul 2012, un amplu proces de consultare publică pentru identificarea proiectelor prioritare, ce vor fi realizate de autorităţile publice locale din regiunea Nord-Est. Proiectele cuprinse în Plan vizează, în principal, infrastructura rutieră, de transpot aerian, cea de sănătate, învăţământ, servicii sociale, turism, eficienţă energetică. În urma acestui proces, a rezultat o listă indicativă de propuneri de proiecte pentru perioada 2014-2020, care cumulează o valoare estimată de 1,1 miliarde de euro, conform documentului.

ADR Nord-Est susţine că a realizat o radiografie realistă şi fundamentată asupra reţelei de drumuri judeţene din regiune, în vederea argumentării şi susţinerii celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. În urma consultării cu cele şase consilii judeţene din regiune şi cu direcţiile de administrare a reţelei de drumuri, au rezultat patru axe prioritare, către care trebuie canalizate investiţiile.

- AXA 1 Dărmăneşti - Stroieşti - Suceava - Bosanci - Liteni - Dolhasca - Belceşti - Coarnele Caprei - Iaşi are drumuri în lungime totală de 169 km. Investiţiile necesare totalizează 79,8 milioane euro, din care 31 milioane de euro trebuie asigurate de Consiliul Judeţean (CJ) Suceava şi 48,8 milioane de euro de CJ Iaşi.

- AXA 2 Hăneşti - Dângeni - Truşeşti - Todireni - Răuşeni - Şipote are o lungime de 107 km şi un necesar investiţional de 39,3 milioane de euro. 36,3 milioane euro reprezintă contribuţia CJ Botoşani şi 3 milioane de euro - CJ Iaşi.

- AXA 3 Piatra Neamţ - Mărgineni - Roman - Traian - Izvorul Berheciului - Podu Turcului, în lungime de 166 km, necesită lucrări de 76,4 milioane de euro, din care 26,4 milioane euro din partea CJ Neamţ şi 49,9 milioane euro din partea CJ Bacău.

- AXA 4 Bârlad - Laza - Codăeşti - DN24 are 96 km. Pe aceasta axă, CJ Vaslui şi-a propus să investească 50,3 milioane de euro până în 2020, conform PDR Nord-Est.

Ţinta 2022: 60% grad de modernizare a drumurilor judeţene

Planul de Dezvoltare Regională NE are ca ţintă, la capitolul infrastructură rutieră, un grad de modernizare a drumurilor judeţene de 60% şi de 20% pentru drumurile comunale până în 2022. Documentul precizează: "Din analiza economico-socială a regiunii rezultă o situaţie extrem de critică a drumurilor judeţene şi comunale (care deţin 81% din totalul drumurilor publice din regiune), gradul de modernizare a acestora fiind de numai 20%. Deşi situaţia s-a îmbunătăţit faţă de perioada de programare anterioară - prin realizarea proiectelor de investiţii cofinanţate prin POR 2007-2013 (478 km modernizaţi/reabilitaţi la finele lunii ianuarie 2014), Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi Programul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (secţiunea ce vizează realizarea a 10.000 km de drumuri judeţene) - gradul redus de modernizare determină un nivel scăzut de accesibilitate în special spre zonele rurale şi oraşele mici şi mijlocii".

Astfel, la nivel regional, 35% din totalul drumurilor judeţene sunt modernizate, situaţia variind destul de mult la nivel judeţean. Planul de Dezvoltare Regională menţionează că situaţia drumurilor comunale este şi mai critică, doar 7,3% din totalul lungimii acestora fiind modernizate la nivel regional. "Acest tip de drumuri adesea sunt doar pietruite (56%) sau chiar de pământ (24%), ceea ce afectează serios gradul de accesibilitate a localităţilor deservite", conform sursei citate.

Peste 72% grad de absorbţie POR în Regiunea Nord-Est

În Regiunea Nord-Est, dinamica implementării proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 a fost şi rămâne susţinută, gradul de absorbţie de peste 72% fiind peste media înregistrată la nivel naţional, ne-a declarat Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est. Riscul principal este determinat de probabilitatea ca proiectele cu valori relativ mari să nu poată fi implementate până la termenul limită al eligibilităţii cheltuielilor - 31 decembrie 2015. Domnia sa ne-a spus, însă, că posibilitatea prelungirii perioadei de implementare până în 2016, pe banii beneficiarilor, anunţată în cadrul celei mai recente reuniuni a Comitetului de Monitorizare a POR, creează premisa finalizării şi a acestor proiecte.

Directorul ADR Nord-Est ne-a explicat: "Dificultăţile întâmpinate de beneficiari pe parcursul implementării proiectelor au fost generate, cu precădere, de prelungirea duratelor procedurilor de achiziţie publică, în urma înregistrării de contestaţii, cu perioade foarte mari de timp (în unele cazuri acestea depăşind un an), dar şi de întârzieri în execuţia contractelor. Aceste întârzieri au apărut ca urmare a identificării, în implementare, a necesităţii executării unor categorii de lucrări neprevăzute în proiectele tehnice, descoperirilor arheologice, utilizării de către antreprenori a unor resurse insuficiente. La acestea se adaugă şi alte cauze precum rezilierea unor contracte de lucrări, suspendări la plata/rambursarea unor sume, determinate de sesizări către DLAF, DNA sau ANI şi aplicarea corecţiilor financiare, de natură să determine majorarea contribuţiei beneficiarilor la finanţarea proiectelor".

Vasile Asandei ne-a spus că măsurile iniţiate pentru accelerarea implementării acestor proiecte includ reducerea termenului de procesare a cererilor de rambursare şi a cererilor de plată, continuarea aplicării mecanismului cererilor de plată şi instituirea mecanismului de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale prin OUG nr. 2/2015, care asigură fluxuri financiare adecvate derulării corespunzatoare a activităţilor.

Domnia sa consideră că nivelul real, final, al gradului de absorbţie depinde în mare masură de eforturile comune care vor fi depuse în perioada de implementare rămasă, existând astfel posibilitatea ca abaterile faţă de ţinte să fie reduse semnificativ.