PENTRU PERIOADA 2021-2027Fondurile din Politica de Coeziune alocate regiunii Bucureşti-Ilfov - 594,76 milioane euro

(Interviu cu Dan Nicula, Directorul General al ADRBI)

Reporter: După doi ani de pandemie, care sunt efectele asupra activităţii Agenţiei?

Dan Nicula: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) s-a adaptat noilor condiţii de lucru, ţinând cont de reglementările în vigoare în situaţie de pandemie, în special trecerea la regim de telemuncă. Astfel, s-au găsit soluţiile tehnice de comunicare între colegi şi adaptarea la progresul digital prin asigurarea circuitului documentelor în format electronic. În relaţia cu partenerii tradiţionali, beneficiarii proiectelor, potenţiali beneficiari, de la caz la caz, s-a găsit cea mai bună soluţie de comunicare, transmitere a documentelor şi soluţionarea cererilor în format electronic.

În ceea ce priveşte promovarea Programului Operaţional Regional, schimbarea majoră constă în faptul că s-a trecut la evenimente derulate online, ceea ce a facilitat adaptarea la progresul digital, a schimbat viziunea comunicării video online ceea ce a contribuit la creşterea numărului participanţilor la evenimente. Prin realizarea unui studiu la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, gradul de notorietate a programului în rândul cetăţenilor la sfârşitul anului 2021 a ajuns la 61%. Pe de altă parte, perioada 2020-2021 a fost cea de promovare a stadiului şi a primelor rezultate ale Programului Operaţional Regional, astfel a fost realizată si o broşură online.

Au fost promovate, de asemenea, şi în cadrul evenimentelor online, exemple de proiecte şi lecţii învăţate, s-au organizat evenimente cu presa de tip BI REGIO Cafe online, dar s-a promovat şi consultarea publică pentru perioada de programare 2021-2027. Pentru aceasta comunicarea s-a făcut tot prin mijloacele electronice - informări prin email, ştiri publicate pe site şi pe pagina de Facebook a ADRBI, evenimente virtuale.

În această perioadă am înaintat foarte mult cu dezvoltarea POR 2021-2027, pentru care am fost desemnaţi Autoritate de Management. Ultima variantă (9 decembrie 2021) a fost transmisă CE şi aşteptăm comentariile DG REGIO, urmând ca apoi să intrăm în linie dreaptă cu aprobarea documentului şi să începem încă din acest an implementarea. Anumite activităţi de consultare au fost îngreunate de restricţiile generate de pandemie, însă am compensat cu consultări online şi suntem siguri din feedbackul primit până acum că programul este matur şi, în acelaşi timp, răspunde nevoilor regionale.

Reporter: Ce proiecte se află în aprobare/derulare în regiune?

Dan Nicula: Pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, ADRBI are 219 proiecte cu contracte de finanţare încheiate. Detalii despre axele de finanţare şi valorile implicate pot fi găsite în link-ul următor: http://2014- 2020.adrbi.ro/prezentare/situatie-depuneri-proiecte/, ca cifre statistice. La aceeaşi pagină se poate descărca lista de contracte, unde apar denumirea proiectului, beneficiar şi valorile finanţării pentru fiecare proiect.

Aşa cum am menţionat, este în proces de consultare cu CE şi apoi aprobare POR 2021-2027, acesta fiind un proces complex care implica si nivelul naţional (negocierea şi aprobarea Acordului de Parteneriat, finalizarea detaliilor de implementare, modificări legilative necesare), însă suntem siguri că vom începe implementarea încă din acest an.

Reporter: Cât de mult se axează aceste proiecte pe segmentul smart?

Dan Nicula: Pentru proiectele smart city, având în vedere dezvoltarea tehnologică şi obiectivele Uniunii Europene privind digitalizarea, prin noul program POR BI 2021-2027, aflat în consultare publică în acest moment, sunt alocate fonduri FEDR de 67,48 milioane euro pentru Prioritatea 2 - "O regiune digitalizată" dedicată Oraşului Smart. În cadrul acestei priorităţi vor fi sprijinite investiţii care au în vedere:

- Guvernanţă inteligentă: digitalizarea întregul proces de depunere/emitere a documentelor necesare obţinerii autorizaţiei de construire, digitalizarea procedurilor de verificare, redactare şi urmărire a actelor realizate de către funcţionarii din administraţie, sis­teme de management a proiectelor, platforme de servicii publice digitale, sisteme pentru înregis­trare şi emitere alte tipuri de documente, centre de date urbane şi monitorizare în timp real a stării UAT-ului, aplicaţii de tipul city app, plata prin aplicaţii online a taxelor şi impozitelor, sisteme de programări online, open data, aplicaţii de tipul funcţionar public virtual, etc.

- Locuirea inteligentă, ce presupune implementarea de soluţii digitale cu impact direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor din regiune, spre exemplu: soluţie de tipul city pass turistic, sisteme de ges­tiune inteligentă a spaţiilor verzi, WiFi în spatii publice, dezvoltarea bazelor de date geospaţiale şi a centrelor de date, sisteme de monitorizare şi siguranţă a spaţiului public, digitalizarea şi reconstrucţia digitală a obiectivelor de patrimoniu, aplicaţii de informare a cetăţenilor asupra serviciilor medicale şi de sănătate, centre pentru monitorizarea situaţiei oraşului în timp real etc.

- Economia inteligentă, ce presupune implementarea de soluţii digitale ce urmăresc digitalizarea economiei, de la aplicaţii de tipul one-stop-shop pentru mediul de afaceri, la platforme de atragere investiţii, centre de inovare locală, marketplace de produse locale, FABlab, dezvoltarea laboratoarelor vii (living labs) pentru soluţii de tip smart city etc.

- Cetăţeni inteligenţi, adică implementarea de soluţii digitale pentru stimularea capacităţii locuitorilor regiunii să fie pro-activi şi să participe prin mijloace diverse la luarea deciziilor, îmbunătăţirea nivelul lor de instruire digitală, platforme şi aplicaţii de comunicare cu cetăţenii, de implicare civică şi voluntariat, de raportare de probleme etc.;

- Mediu inteligent, ce presupune implementarea de soluţii digitale pentru colectarea şi afişarea în timp real a datelor de mediu, dotarea cu infrastructură pentru colectare date (senzori, camere, bucle inductive, etc.), aplicaţii pentru încurajarea reciclării şi colectării selective a deşeurilor, pentru reducerea risipei alimentare, iluminat public inteligent, măsurarea şi reducerea consumului de energie, aplicaţii pentru monitorizarea stării infrastructurii tehnico-edilitare şi a consumului, aplicaţii mobile pentru cartarea consumului de energie, automatizarea sistemelor de irigaţii a zonelor verzi pe bază de senzori etc.

- Mobilitate inteligentă, respectiv implementarea de soluţii digitale/aplicaţii pentru transportul public local, identificarea parcărilor, ghidarea spre acestea şi afişarea disponibilităţii, plata parcării, treceri de pietoni smart etc.

În concluzie, fondurile FEDR alocate acestei priorităţi reprezintă cel putin 11,35% din totalul fondurilor alocate prin POR BI 2021-2027. De asemenea, şi în cadrul priorităţilor care finanţează diferite tipuri de infrastructuri şi nu sunt dedicate în mod direct digitalizării este încurajată abordarea smart si integrarea cu alte proiecte (prin alocari pentru dezvoltare urbana integrata)

Reporter: Ce sumă este alocată din bugetul 2020-2027 regiunii pe care o reprezentaţi?

Dan Nicula: Fondurile din Politica de Coeziune alocate regiunii Bucureşti-Ilfov pentru perioada 2021-2027 sunt de 594,76 mili­oane euro, provenind din FEDR. Aces­te fonduri vor putea fi folosite până în anul 2029 (în conformitate cu Regulamentele Europene).

Conform Regulamentelor, alocarea FEDR pentru regiunile mai dezvoltate este de maxim 40% din bugetul programului, aşa că bugetul total al POR BI poate ajunge la peste 1,4 miliarde euro.

Ramâne însă de stabilit (de către nivelul naţional) care va putea fi finanţarea posibilă de asigurat din bugetul de stat în func­ţie de care vom stabili, în final, contribuţiile publice locale la acest buget.

De asemenea, trebuie subliniat că acest buget este indicativ, deoarece s-a ajuns la el prin decizii ale MIPE care, conform regulamentului, vor trebui însuşite/ aprobate şi de CE; abia după aprobarea de către CE a Acordului de parteneriat vom avea certitudinea sumei alocare POR BI.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Dan Nicula: Alocarea pentru regiunea Bucureşti-Ilfov prin Progra­­mul Operaţional Regional 2014- 2020 este de 1.918.507.781 lei.

Gradul de absorbţie pentru POR 2014-2020, la sfârşitul anului 2021, este de 59,65%, având în vedere plăţile aprobate de către Autoritatea de Management POR (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administraţiei), plăţi care se pot procesa încă, până la sfârşitul anului 2023.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2021?

Dan Nicula: ADR Bucureşti-Ilfov a încheiat în 2021 contracte pentru finanţare POR 2014-2020 în valoare totală de 343.002.183,21 lei, din care 107.425.606,19 lei fonduri nerambursabile şi 235.576.577,02 lei. De menţionat proiectul de reabilitare şi modernizate a imobilului din Piaţa Revoluţiei 1A, beneficiar MAI, ca fiind cel mai mare proiect contractat la nivel naţional, pe Axa 3.1.B "Eficienţa energetică pentru clădiri publice". Valoarea totală a acestuia este de 322.146.717,28 lei, cu o contribuţie a beneficiarului de 229.354.035,68 şi fonduri nerambursabile în valoare de 92.792.681,60 lei.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Dan Nicula: Având în vedere noul rol al ADR-urilor - de Autoritate de Management pentru ges­tionarea Programelor Operaţionale Regionale 2021-2027, în cadrul arhitecturii instituţiilor care coordonează şi implementează fonduri europene, în această perioadă legislaţia specifică se schimbă rapid şi se adaptează noilor cerinţe şi noului context cerut şi la nivel European.

În prezent, MIPE - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - este în plin proces de consultare publică pentru proiectele de acte normative care vor defini mecanismul de implementare a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027. La aceste consultări publice, ADRBI participă furnizând propuneri şi idei de îmbunătăţire.

Astfel, există un proces legislativ dinamic ce trebuie să contribuie la armonizarea nevoilor de debirocratizare, digitalizare a proceselor administrative şi care să corespundă şi cu realitatea de la nivelul autorităţilor locale, dar şi a mediului privat, academic, de cercetare-inovare şi recuperare/în context pandemic.

Este esenţial ca în lunile urmă­toare să fie finalizată întreaga arhitectură legislativă care se aplică fondurilor europene, astfel încât, după aprobarea programelor de către CE, să putem trece la implementare de a doua zi.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Dan Nicula: În prezent, capacitatea autorităţilor publice de a genera proiecte de infrastructură publică menite să răspundă noilor cerinţe europene - "mai competitiv, mai verde, digital şi mai inclusiv" - poate fi îmbunătăţită. Trebuie simplificat procesul de achiziţii publice astfel încât o licitaţie pentru o infrastructură publică să nu dureze ani de zile, din cauza contestaţiilor depuse.

Menţionăm că trebuie să existe mecanisme/instrumente flexibile care să asigure colaborarea eficientă între autoritatea centrală (ministere), ADR-uri şi autorităţi la nivel local care să implementeze proiecte cu fonduri europene.

De asemenea, în condiţiile în care în mod cert cofinanţarea solicitată nivelului local va fi superioară nivelui actual (2%) este imperios necesară găsirea de soluţii pentru asigurarea fluxurilor financiare pentru cofinanţare, dar şi pentru prefinanţare. Principiul decontării cheltuielilor rămâne de bază şi în următoarea perioadă, de aceea, pentru a avea rapid rezultate este necesar ca autorităţile locale să aibă resursele pentru a începe proiectele cât mai rapid.

Reporter: Care credeţi că ar fi so­luţiile pentru rezolvarea aces­tora?

Dan Nicula: Pentru buna funcţionare a instituţiei, corecta pregătire a perioadei de programare 2021-2027 şi comunicarea către publicul ţintă, în primul rând, este necesară definirea clară a rolului şi stabilitatea acestuia. Odată asumate respectarea şi sprijinirea descentralizării programului şi fondurilor la nivel regional de către instituţiile centrale, ar trebui ca acestea să fie asigurate, indiferent de schimbările politice de la nivel central. În caz contrar, ne putem confrunta în perioada următoare cu neclarităţi în îndeplinirea obiectivelor şi în final cu proiecte întârziate şi chiar o absorbţie a fondurilor alocate mai slabă.

Având în vedere profilul programului, tipul de solicitanţi eligibili - majoritatea o reprezintă autorităţile locale - avem nevoie de stabilitate pentru a putea derula parteneriatele cu succes şi pentru a le sprijini în derularea unor proiecte utile comunităţilor.

De asemenea, descentralizarea înseamnă şi transfer de resurse către nivelul inferior, atât financiare, cât şi de cunoştinţe. Rămân în continuare provocări finanţarea construcţiei sistemului de implementare a programelor regionale, precum şi transferul de expertiză de la nivel naţional către cel regional pentru acele atribuţii care până acum nu erau transferate ADR-urilor.

În ceea ce priveşte problema asigurării de resurse de prefinanţare şi cofinanţare, ar fi utile măsuri legislative care să permită contractarea de credite de către APL pentru prefinţarea proiectelor chiar şi înainte de aprobarea într-un program operaţional, bineînţeles în baza unei evaluări prealabile la nivel de fişă de proiect care să reducă ris­cul contractării de împrumuturi pentru proiecte care ulterior nu mai solicită finanţare europeană, ceea ce ar creşte gradul de îndatorare local.

Reporter: Mulţumesc!