Cu toate că primaria Sectorului 5 a avut 250 de blocuri aprobate în consiliul local pentru reabilitare termică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei i-a alocat doar 8 milioane de lei pentru 26 de blocuri. "Aveam fonduri prevăzute în buget pentru acoperirea cofinanţării pentru aceste blocuri, dar nu ne putem permite să preluăm şi contribuţia de 50% a Guvernului", subliniază domnul Adrian Stoica, directorul departamentului de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Sectorului 5.
În medie, reabilitarea unui apartament ajunge să cos-te 4.000-6.000 euro, prin aceasta înţelegând ansamblul de intervenţii, inclusiv la componentele blocului nu doar la apartamentul propriu-zis. Proprietarii din Sectorul 5 nu plătesc nimic deoarece consiliul local a decis să preia costurile care le reveneau.
Pentru Primăria Sectorului 5 programul de reabilitare termică este prioritar deoarece "aduce o economie de 30-40% la consumul de căldură, ceea ce se traduce printr-o creştere a economiilor unei familii şi cu 20-30%, economii care, evident, pot fi reintroduse în circuitul economic. Problema acestui program nu ar fi că sunt bani puţini, ci mai ales că aceşti bani nu sunt cheltuiţi judicios şi sunt acordaţi pe criterii politice", este de părere domnul Stoica.
Reprezentanţii Primariei au pregătit, pentru anul viitor, 300 de dosare pentru reabilitarea termică. Dacă Ministerul nu va aloca suficiente fonduri, o alternativă ar fi finanţarea Primăriei pe cont propriu. "Dar evident, acest lucru nu ar putea fi realizat decât accesând credite, în contextul în care Primăria Sectorului 5 are cel mai mic buget din Capitală", afirmă domnul Adrian Stoica.
Situaţia se datorează atât sumelor mici alocate de Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi bazei de impozitare reduse a Sectorului 5. În acest sector nu sunt firme mari, hipermarketuri, nu prea sunt nici clădiri de birouri şi, cu toate că există multe clădiri publice pe raza sectorului, acestea sunt scutite de la plata impozitului, după cum explică directorul de utilităţi publice al Primăriei Sectorului 5.
Prea puţine locuinţe sociale
Primăria Sectorului 5 dispune de foarte puţine unităţi cu destinaţia de locuinţe sociale, rezultate mai ales din faptul că au fost persoane care nu şi-au achiziţionat apartamentul de la stat după 1989. Construirea de locuinţe sociale a reprezentat o atribuţie a Primăriei Municipiului Bucureşti, dar reprezentanţii acesteia nu au făcut nimic în sectorul 5, susţine domnul Stoica.
O variantă avea în vedere preluarea terenurilor fostelor unităţi militare pentru a construi locuinţe sociale, dar până acum nu s-a concretizat acest demers. Primăria mai deţine terenuri, dar acestea sunt amplasate spre Şoseaua de Centură, care este în prezent în condiţii proaste, completează domnia sa.
Primăria a investit mult în unităţile de învăţământ şi reţeaua stradală
Printre cele mai mari realizări în plan local se remarcă reabilitarea tuturor şcolilor, grădiniţelor şi creşelor de pe raza Sectorului 5. De asemenea, din 720 de străzi de pământ, peste 600 au fost modernizate în ultimii 2-3 ani. Au fost nu doar asfaltate, dar s-a făcut şi racordarea la reţelele de canalizare, electricitate, gaze şi iluminat public. "Erau străzi care la prima ploaie se transformau în mocirlă, încât nu mai puteau oamenii să circule pe ele. Lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani", relatează domnul Stoica. Totuşi, pentru realizarea aces-tor investiţii s-a apelat la credite. Deşi ar fi existat posibilităţi de finanţare din fonduri europene, multe proiecte au fost blocate datorită lipsei de reacţie de la nivelul autorităţilor centrale.
În urmă cu 10 ani, mai puţin de jumătate din populaţia sectorului avea acces la străzi asfaltate, apă curentă şi gaze. Acum, domnul Adrian Stoica estimează că nici 5% dintre cetăţenii sectorului nu mai sunt în această situaţie. "Au mai rămas doar la periferie unele case răs-firate pentru care ar fi fost mai greu să refacem infrastructura. Ne-am concentrat pe zonele care deserveau mai multe case. Anul viitor sperăm să avem reabilitate toate străzile din sector", afirmă domnul Stoica.
Domnia sa este de părere că accesarea fondurilor europene ridică probleme întrucât pentru toate este necesară şi o cofinanţare din fonduri guvernamentale, ori dacă nu sunt alocate aceste fonduri, nu se poate face nimic. De exemplu, Primăria Sectorului 5 a avut un proiect de 55 milioane de euro, aprobat în consiliul local încă din 2006, care viza un amplu proces de regenerare urbană pentru cartierele Rahova şi Ferentari. Era vorba şi despre reabilitarea infrastructurii, dar şi realizarea de edificii socio-culturale. Acesta urma să fie realizat prin ADR Bucureşti-Ilfov. Dar, Consiliul Capitalei trebuia să întocmească proiectarea din fondurile lor şi nu a făcut acest lucru, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei trebuia să garanteze cofinanţarea guvernamentală. Nici acest lucru nu a fost realizat şi prin urmare sectorul 5 a pierdut această variantă de finanţare. "Acum sunt multe programe europene pe infrastructură, dar nu depinde numai de noi accesarea lor", subliniază domnul Stoica. Aceasta spre deosebire de alte state europene, cum este cazul Regatului Unit, unde Guvernul asigură fondurile pentru infrastructura locală.
Străzile reabilitate au început deja să preia din traficul auto central, primăria primind numeroase cereri de la locatari pentru instalarea de limitatoare de viteză. Ca să ajungă dintr-o parte în cealaltă a sectorului, şoferii ar trebui să ocolească mult mergând pe principalele artere de circulaţie, care sunt aglomerate. "Dacă în Bucureşti se reabilitau 2.000 de străzi periferice, traficul din zona centrală s-ar fi redus cu 60%", estimează domnul Stoica.
Bucureştiul ar trebui să se dezvolte prioritar spre periferie
În perspectivă, domnul Adrian Stoica afirmă interesul primăriei de sector pentru dezvoltarea de afaceri şi producţie, mai puţin pe latura de comerţ, deoarece aceasta oricum apare prima. Zona de centură are un mare potenţial, mai ales pentru centre de afaceri şi unităţi de producţie. Din păcate, susţine domnul Stoica, Ministerul Transporturilor nu a gestionat cum trebuie acest obiectiv de infrastructură, cum nu a făcut nici cu reţeaua de metrou. Atât Metroul, cât şi Şoseaua de Centură ar trebui să revină Primăriei Capitalei, este de părere domnul Stoica.
Bucureştiul este singurul caz în lume în care hipermarketurile sunt amplasate în interiorul oraşului. Acest fapt duce la neajunsuri, pe de o parte prin faptul că elimină comerţul de proximitate, care este protejat în alte state şi afectează producătorii prin limitarea pieţei de desfacere şi solicitarea unui preţ preferenţial. Pe de altă parte, s-a făcut abstracţie şi de problemele de trafic pe care le generează, având în vedere că infrastructura nu face faţă traficului suplimentar. Mas-terplanul de circulaţie a fost întocmit în urmă cu vreo 10 ani şi nici nu a luat în calcul creşterea numărului de maşini, subliniază domnul Adrian Stoica.
