"România are potenţialul să devină hub regional al industriei Smart City"

(Interviu cu Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSCM)

Reporter: De ce companiile străine aleg ţara noastră pentru investiţii în proiecte de tip smart city?

Eduard Dumitraşcu: România are un mare potenţial de creştere în anii ce urmează. Economia ţării creşte într-un ritm accelerat şi are una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, conform datelor publice disponibile la nivelul primului trimestru din 2019. România este, de asemenea, bogată în resurse naturale şi are toate premisele de a deveni independentă din punct de vedere energetic, având cel mai mare potenţial eolian din Europa de Sud-Est. Un alt motiv pentru care România este ideală pentru inves­titori este şi faptul că are o infrastructură de internet excelentă, fiind în top 5 la nivel mondial şi cea mai bună din Europa. Iar în ceea ce priveşte educaţia, România are mai multe medalii de informatică şi matematică decât oricare altă naţiune europeană şi se află pe locul trei la nivel global, după Rusia şi China. Echipa de matematicieni români este printre cele mai bune din lume (top 10) şi prima în Europa cu cea mai mare densitate de talente calificate în lume: numărul de ingineri pe cap de locuitor este mai mare decât SUA, India, China sau Rusia.

Reporter: Care este modalitatea prin care compania chineză CNEEC va acorda finanţarea pentru proiectele care vor fi implementate în baza acordului semnat cu ARSCM?

Eduard Dumitraşcu: ARSCM va coordona toate detaliile etapelor de realizare a finanţării. Se poate apela la varianta înfiinţării unei societăţi de proiect (SPV) cu acţionar majoritar partenerul public şi acţionar minoritar până în 25% partenerul finanţator, în vederea implementării unui proiect public. Finanţarea se va realiza prin contract de Parteneriat Public Privat (PPP). Parteneriatele public-private mobilizează atât sectorul public, cât şi pe cel privat, în vederea furnizării unor bunuri şi servicii care ţin în mod tradiţional de sectorul public, reducând, în acelaşi timp, con­strângerile bugetare stricte la a căror presiune sunt supuse cheltuielile publice. PPP apare ca formula cea mai adecvată de atragere şi implicare a capitalului privat în realizarea unor investiţii publice, iar formula juridică pe care o îmbracă această colaborare între sectorul public şi cel privat este contractul de parteneriat public-privat. Aşadar, PPP contribuie implicit la întărirea sistemului de guvernare şi la dezvoltarea locală.

Reporter: România este singura ţară în care compania CNEEC inves­teşte în proiecte de acest gen?

Eduard Dumitraşcu: Nu, Româ­nia nu este singura ţară în care compania chineză investeşte, a mai investit şi în Bulgaria, iar alt proiect care a beneficiat de fonduri chinezeşti este cel din Etiopia. În Bulgaria se concentrează asupra proiectului unui complex de divertisment şi de afaceri de înaltă tehnologie, care va fi primul de acest gen din Europa, creând 5.000 de locuri noi de muncă în Europa de Est. Construcţia a început la sfârşitul lunii martie, iar în Etiopia au realizat primul proiect waste- to-energy, un mare pas înainte pentru a face din Addis Abeba, un oraş cu o populaţie de peste 4 milioane de locuitori, o zonă urbană curată şi sănătoasă.

Reporter: Cum apreciază CNEEC dezvoltarea acestui segment în ţara noastră, comparativ cu alte ţări europene?

Eduard Dumitraşcu: România are una dintre cele mai rapide economii din Europa şi a devenit o des­tinaţie tehnologică populară. Are potenţialul ca peste câţiva ani să devină hub regional al industriei Smart City.

Comparativ cu alte ţări europene, România ocupă un loc decent în acest segment şi cele mai importante lucruri cu privire la ţara noas­tră sunt că există potenţial şi dorinţă de schimbare. România se dezvoltă foarte rapid în domeniul Smart City. Până în acest moment, există peste 330 de proiecte de tip Smart City în România, majoritatea dintre acestea fiind implementate în ultimii 2-3 ani.

Reporter: Ce domenii vă aşteptaţi să se dezvolte cu aceste fonduri?

Eduard Dumitraşcu: Ne dorim ca proiectele care vor fi dezvoltate să crească nivelul calităţii vieţii românilor. Iniţiativele locale în domeniul oraşelor inteligente, deşi au debutat timid, înregistrează o creştere constantă a proiectelor Smart City. Acordul de investiţii încheiat cu ARSCM reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact major asupra mediului, energiei şi a infrastructurii. Priorităţile de investiţii sunt în proiecte de infrastructură, mobilitate şi smart energy (energie regenerabilă, eficienţă energetică, co-generare, gestionarea deşeurilor).

Reporter: Până acum aţi reuşit să identificaţi vreun proiect finanţabil, în cadrul acestui program? Au fost depuse proiecte smart si în ce domenii?

Eduard Dumitraşcu: Desigur, sunt multe proiecte care ne-au atras atenţia. Au fost depuse şi sunt în stadiul de analiză, cu siguranţă se vor mai depune şi în viitor proiecte cu impact major în special în domeniul energetic, mediului şi infrastructurii. Momentan, nu putem nominaliza proiectele, fiind în etapa evaluării, însă vom furniza toate informaţiile necesare pe măsură ce lucrurile vor înainta.

Reporter: Câţi bani s-au investit în ultimii ani în proiecte smart city?

Eduard Dumitraşcu: ARSCM are în lucru o analiză referitoare la aces­te investiţii. În ceea ce priveşte proiectele eligibile pentru finanţare, acestea pornesc de la suma de 25 de milioane de euro. Sumele investite în proiecte Smart City sunt destul de mari, dat fiind faptul că toate aceste proiecte vizează un număr mare de oameni, sunt pentru comunităţi întregi. În Europa, în 2018 China a investit 17 miliarde euro, după ce, în 2016, China inves­tise 37 miliarde euro.

Reporter: Ce credeţi că lipseşte în dialogul cu Guvernul nostru, res­pectiv în legislaţia românească de profil?

Eduard Dumitraşcu: Administraţia locală trebuie să fie proactivă, să atragă oameni şi companii, programele trebuie să fie implementate de jos în sus, să plece de la administraţiile locale şi nu să aştepte ca deciziile pentru dezvoltarea oraşelor inteligente să vină de la nivel guvernamental.

Nevoia unei strategii de tip smart city este primordială pentru această industrie. Fragmentarea şi dezvoltarea de soluţii izolate care nu sunt interoperabile, diferite soluţii insulare pentru fiecare dintre domeniile unui oraş au fost observate şi catalogate ca posibile riscuri. Ca o concluzie, pentru crearea cu succes a unui oraş inteligent este nevoie de adoptarea unei abordări integrate, astfel încât dezvoltarea urbană să fie uniformă şi să poată crea mai multe beneficii municipiilor. În plus, Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate face parte din grupul MCSI şi, până la sfârşitul acestui an, ne aşteptăm ca România să devină prima ţară din regiune cu o strategie naţională de Smart City.

Reporter: Mulţumesc!