"Îmbunătăţirea clădirilor existente este prioritară"
Amenajări / 09 martie 2023
În piaţa noastră ar trebui să se pună un accent tot mai mare pe eficienţa energetică, ameliorarea clădirilor existente fiind prioritară, este de părere Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae-architecture & evolution. Un eventual cutremur poate fi devastator, apreciză aceasta, precizând că este nevoie de urgentarea deciziei ferme pentru trecerea de la faza de proiecte şi expertize la aceea a începerii execuţiei.
(Interviu cu Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae-architecture & evolution)
Studio ae lucrează la proiecte de retail şi rezidenţiale cu suprafeţe de până la câteva hectare
Reporter: Ce evoluţie are segmentul designului interior, în condiţiile macroeconomice actuale (inflaţie crescută, criză energetică, dobânzi mari..)
Elena Ştefănescu: Observăm că bugetarea şi planificarea riguroase şi din timp sunt prioritare. Proiectele mai mari se etapizează pe faze, în timp, indiferent că vorbim de proiecte rezidenţiale sau de retail.
Observăm prudenţă în bugetare şi execuţie şi creşterea importanţei unui proiect bine realizat pe baza căruia o firmă de execuţie să poată prezenta clar o ofertă.
Din păcate, visul de a avea o casă pe pământ este tot mai îndepărtat, chiar inaccesibil pentru tot mai mulţi.
Din punct de vedere al eficienţei energetice, soluţii există, dar cea importantă este aplicarea unui concept integral, adaptat proiectului, care să înceapă de la aşezarea pe teren, dimensionarea termoizolaţiei la corelarea tipurilor de instalaţii necesare, a pompelor şi recuperatoarelor de căldură, sistemului de ventilaţie, panourilor fotovoltaice, panourilor solare sau sistemelor de management inteligent al clădirilor - BMS (Building Management System) astfel încât să se asigure economia de energie.
Reporter: Care sunt tendinţele în piaţa designului interior?
Elena Ştefănescu: Piaţa oferă multe materiale şi opţiuni. Deseori tentaţia este de a folosi cât mai multe materiale, ceea ce nu este, din punctul nostru de vedere, cea mai bună soluţie. Recomandarea noastră este să punem accent pe lumina naturală, să asigurăm legătura cu spaţiul exterior prin ferestre mari şi orientarea către soare şi privelişte. Încercăm, de asemenea, să recucerim şi să valorificăm spaţiile pierdute şi să folosim eficient spaţiile prin dimensionarea corectă a fluxurilor, cu accent pe înţelegerea nevoilor şi dorinţelor clienţilor.
Frumuseţea stă în simplitate şi eleganţa unui proiect fără excese arhitecturale nu va rămâne în umbră, neobservată.
Din punct de vedere al materialelor utilizate, recomandăm materiale perene, neutre, care nu îşi pierd valoarea în timp, precum lemnul, un iluminat interior simplu şi de efect, alegerea a trei, maximum patru materiale, astfel încât să lăsăm loc şi pentru achiziţii şi idei ulterioare.
Este important să alegem acele materiale care să nu ne obosească vizual. Folosirea de materiale în exces, a mochetelor în 3-4 culori cu forme de hexagoane pe sute de metri pătraţi, a culorilor stridente pe suprafeţe mari, pe pereţi, iată un exemplu de compoziţie nereuşită.
Reporter: Din ce zonă vine cea mai mare cerere?
Elena Ştefănescu: Studio ae lucrează în prezent la proiecte de retail şi rezidenţiale cu suprafeţe de la câteva sute de metri pătraţi la câteva hectare. Vorbim de două cartiere şi un parc fotovoltaic. Marii retaileri continuă să se dezvolte, iar proiectele lor redefinesc şi surprind noile schimbări ale obiceiurilor clienţilor.
E de remarcat faptul că majoritatea proiectelor în lucru au componenta de eficentizare energetică, atât pentru clădirile existente, cât şi pentru cele noi.
O surpriză plăcută o reprezintă colaborarea cu antreprenorii români, dispuşi să adopte soluţii arhitecturale inovative. Am avut oportunitatea să lucrăm în ultimul an cu Nea Kaisă, Rompeisaj, Simigeria Mihai, Blend Mountain Villa. Este o interacţiune dinamică, eficientă şi constructivă, ne bucură să oferim idei noi de arhitectură şi design.
De asemenea, anul trecut am demarat proiecte în Luxemburg şi anul acesta ne aşteptăm la finalizarea primelor proiecte din zona rezidenţială.
Reporter: Care este raportul cerere/ofertă în acest domeniu?
Elena Ştefănescu: Piaţa autohtonă a serviciilor de arhitectură şi design este una foarte dinamică, s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Se simte un suflu nou, se adoptă soluţii de proiectare moderne, noile tehnologii în arhitectură şi construcţii, există o mare deschidere pentru inovaţie. Pe de altă parte, este un segment de piaţă foarte competitiv, inclusiv pe piaţa muncii.
Andrei Ştefănescu, cofondator Studio ae, e pasionat de tehnologie şi BIM a fost trainer invitat de Ordinul Arhitecţilor din România şi Graphein pentru a împărtăşi din experienţa lui. Intern, Andrei asigură pregătirea echipei Studio ae pentru folosirea tehnologiei în procesul de proiectare. Reporter: Ce evoluţie au avut preţurile în ultimul an?
Elena Ştefănescu: În ultimii trei ani, în domeniul construcţiilor s-au înregistrat creşteri ale preţurilor care au culminat anul trecut. În plus, de la 1 august 2022 s-au redus din derogările fiscale pe care le avea domeniul, iar de la 1 ianuarie 2023 salariul minim a crescut cu aproape 30%. Deci, ne putem aştepta la continuarea creşterii preţurilor. De asemena, firmele producătoare de materiale de construcţii, mari consumatoare de energie în procesul de producţie, vor fi nevoite, pe fondul creşterii preţului din energie să aplice alte scumpiri. De exemplu, sticla presupune mult consum de energie, cărămida de asemenea la procesul de ardere, prelucrarea metalului pentru armare. Practic, aceste materiale sunt prezente în majoritatea construcţiilor şi e de aşteptat să mai crească preţurile.
Reporter: Care este profilul clientului dumneavoastră?
Elena Ştefănescu: Clientul Studio ae, indiferent dacă este persoană fizică sau companie, este inovativ, deschis la nou, caută o schimbare şi este iubitor de arhitectură, de frumos. Sunt persoane motivate, dinamice, harnice, care ştiu ce vor şi au încredere în specialişti. Au călătorit mult, sunt buni observatori şi ştiu ce-şi doresc, în primul rând vor să construiască mai bine pentru a trăi mai frumos şi mai confortabil.
Pentru Studio ae, arhitectura înseamnă evoluţie şi ne bucură să "împărţim" această viziune cu clienţii noştri în viitor. Studio ae este biroul de arhitectură orientat către client, nevoile şi dorinţele acestuia şi proiectele realizate sunt pentru acel viitor visat de ei şi realizat de noi. Clienţii noştri sunt companii lider în domeniul lor de activitate precum Geberit, NeaKaisă, Cora, Freshful, Emag, Mega Image, Cora, Blend Mountain Villa.
În domeniul rezidenţial, clienţii Studio ae sunt preocupaţi nu doar de o locuire mai bună, ci mai nou şi de eficienţa energetică şi de concepte de arhitectură unicat care se aliniază cu nevoile, dorinţele şi visele lor.
Reporter: În ce zonă aveţi cele mai multe proiecte?
Elena Ştefănescu: În ultimii ani ne-am dezvoltat şi diversificat, oferim toată gama de servicii, de la proiectare la construcţie de la A la Z. Cred că diversitatea este cuvântul care ne caracterizează proiectele şi creativitatea, viziunea studio ae. Suntem mereu deschişi la provocări şi vrem să propunem idei noi, adaptate nevoilor clienţilor. Cea mai mare pondere din portofoliul studio ae o reprezintă zona rezidenţială şi de retail.
De asemenea, avem în lucru un parc fotovoltaic, oferim consultanţă firmelor de construcţii şi producătorilor de materiale de construcţii pentru diferite proiecte care presupun verificarea şi optimizarea unor soluţii şi proiecte.
Reporter: Ce proiecte exclusiviste derulaţi?
Elena Ştefănescu: În acest moment lucrăm la un concept complet nou pe zona de mobilitate, dar nu putem da mai multe detalii deocamdată.
Reporter: Ce probleme are domeniul şi ce soluţii consideraţi că ar exista pentru rezolvarea lor?
Elena Ştefănescu: Legislaţia foarte stufoasă şi neclară este principala problemă. Sunt mai multe soluţii şi baza o reprezintă regulile simple şi clare şi respectarea lor, verificarea pe parcurs a execuţiei. De asemenea, e nevoie şi de simplificarea procedurilor de autorizare şi a timpilor de aşteptare.
Educarea populaţiei, Investiţia într-o casă/locuinţă este pentru mulţi cea mai mare achiziţie din viaţa lor şi e nevoie de înţelegerea domeniului şi de educarea populaţiei în acest sens, pentru a lua o decizie informată.
O altă perspectivă este creşterea preţurilor, cu un impact major asupra demarării investiţiilor noi şi a continuării celor în derulare.
Programul PNRR poate suplini reducerea cererii din zona privată şi poate fi un motor de dezvoltare economică şi de rezilienţă a acestor valuri de crize care se suprapun şi se înlănţuie: pandemia COVID, criza energetică, sanitară, lipsa materiilor prime, speculaţii, inflaţie, război prelungit.
Reporter: Ce credeţi ca ar trebui îmbunătăţit la legislaţia care vizează această piaţă?
Elena Ştefănescu: În primul rând cred că este importantă conştientizarea importanţei respectării regulilor. Apoi, consider că importante sunt claritatea şi simplitatea. Domeniul este complex, abstract de multe ori, tehnic, dar construcţiile şi arhitectura au impact social, economic, estetic, influenţează major calitatea vieţii unei persoane şi a comunităţii din care face parte. Rezultatele sunt foarte vizibile şi de multe ori controversate şi de o calitate precară. Mediul construit reflectă şi haosul legislativ din ultimii 30 de ani.
Reporter: Ce perspective are domeniul?
Elena Ştefănescu: Accentul tot mai mare pe eficienţa energetică, adaptarea la context (urbanistic, social, economic). Ameliorarea clădirilor existente este prioritară. Un eventual cutremur poate fi devastator. Evenimentele din Turcia, ţară nu foarte îndepărtată geografic şi cultural de România, au arătat consecinţele nerespectării regulilor. Riscul major este reprezentat de pierderile de vieţi omeneşti. Ce ar trebui urgentat este să se ia decizie fermă pentru a trece de la faza de proiecte, expertize la aceea a începerii execuţiei.
11 tendinţe din arhitectură şi construcţii pentru 2023
Un studiu al biroului de arhitectură Studio ae -arhitecture & evolution relevă tendinţele importante din arhitectură şi construcţii ale anului 2023.
Astfel, maximizarea funcţionalităţii şi a eficienţei energetice, utilizarea pe scară tot mai largă a construcţiilor modulare, accentul pus pe valorificarea resurselor locale şi a celor durabile, precum şi lipsa exceselor arhitecturale constituie particularităţile acestui an, potrivit Elenei Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae-arhitecture & evolution. Condorm domniei sale, la acestea se adaugă demararea investiţiilor publice şi modificările legislative.
Iată principalele tendinţe ale anului în arhitectură şi construcţii, potrivit Studio ae.
1. PNRR, motor puternic
Începerea implementării PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) reprezintă un motor puternic de dezvoltare pentru sectorul construcţiilor. Investiţii majore ale statului prin PNRR vor finanţa în special lucrări de consolidări şi renovări majore precum şi proiecte de eficientizare a consumului de energie şi producţie prin sisteme alternative.
Vor demara şi lucrările în segmentul de producere de energie verde, în parcurile fotovoltaice proiectate anul trecut. Dezvoltarea infrastructurii electrice la nivel naţional este o altă veste bună a anului 2023, punctează Elena Ştefănescu.
În acelaşi timp, va apărea o competiţie între investiţiile publice şi cele private de mai mică amploare. Firmele private vor găsi mai greu persoane calificate, mai ales în execuţie.
2. Impactul schimbărilor legislative importante
Anul 2023 a debutat cu modificări legislative importante, una dintre acestea vizând accelerarea procesului de acordare de către ISU a avizelor şi autorizaţiilor. Scopul schimbării legislaţiei este simplificarea pe termen lung a procedurilor şi scurtarea timpului de răspuns din partea ISU.
La sfârşitul anului 2022 a fost adoptată legea privind majorarea cu aproximativ 30% a salariului minim din construcţii, ceea ce va influenţa investiţiile în derulare şi în bugetare.
O altă noutate legislativă importantă este includerea în caietele de sarcini a directivei europene DHNS (Do No Significant Harm) privind managementul deşeurilor. Reciclarea, recuperarea, protejarea mediului în construcţii devin obligatorii. Un alt obiectiv este reducerea amprentei de carbon.
Nu în ultimul rând, s-au publicat normele metodologice de alicare la legislaţia Near Zero Energy Building (NZEB) pentru toate tipurile de clădiri.
3. Accentul pus pe maximizarea funcţionalităţii
Pandemia de coronavirus a transformat piaţa imobiliară, iar criza economică a accentuat nevoia de maximizare a funcţionalităţii clădirilor existente sau noi. Se pune problema transformării cât mai rapide a unor spaţii de birouri, comerciale sau expoziţionale sau chiar a locuinţelor, minimizând costurile pentru proprietari. Asistăm la o tendinţă în creştere de diversificare şi reutilizare a arhitecturii existente, un aşa numit proces de reutilizare adaptivă. Acest proces aduce beneficii durabile şi pentru comunitate, precum conservarea energiei şi reducerea emisiilor de carbon care ar fi avut loc dacă spaţiul ar fi fost reconstruit în întregime. Iar investiţiile în astfel de proiecte noi frânează extinderea expansiunii urbane nesustenabile.
Acest proces le permite proprietarilor de clădiri să reducă riscurile de neocupare, să diversifice şi să majoreze oferta de închiriere şi să folosească fondul construit existent.
4. Se caută echilibrul între viaţă şi muncă
Dezvoltarea urbană obligă la integrarea, încă din stadiul de proiectare, a spaţiilor de birouri sau a centrelor de afaceri, a conceptului de echilibru între viaţă şi muncă. Se conectează astfel clădirile la infrastructura existentă şi se integrează în mediul înconjurător. Proiectele noi de clădiri office includ zone verzi cu elemente de design, facilităţi (magazine, cafenele, terenuri de sport) şi diverse centre de servicii, ceea ce le permite angajaţilor să se relaxeze.
Multe companii au trecut în 2022 la un model hibrid de lucru şi au reamenajat sau sunt în curs de reoganizare a spaţiilor existente sau apelează la centre tip co-working. Au apărut modele de business prin care o companie poate închiria pentru angajaţii săi spaţii în cafenele, co-working, hoteluri, astfel încât să fie în apropierea casei angajaţilor şi să se utilizeze spaţiile disponibile în oraş.
Majoritatea ansamblurilor rezidenţiale cu mai multe etaje prevăd spaţii pentru infrastructura comercială şi de servicii. Integrarea locurilor de joacă, a zonelor verzi şi a piscinelor pe acoperiş este o soluţie din ce în ce mai populară.
5. Utilizarea pe scară tot mai largă a construcţiilor modulare
O tendinţă arhitecturală care va influnţa mediul construit în 2023 şi în viitorul apropiat este utilizarea construcţiilor modulare. Design for Manufacturing and Assembly (DFMA) este o metodă prin care componentele sau modulele de construcţie sunt construite în afara amplasamentului proiectului. Se minimizează risipa de material şi se măreşte controlul calităţii, ajutând şi la reducerea emisiilor de carbon. Un alt avantaj este utilizarea de module de proiectare şi sisteme de construcţie standardizate, de elemente prefabricate de construcţie şi de faţade pre-turnate.
De altfel, pentru anumite tipuri de clădiri (centre medicale, hoteluri şi clădiri rezidenţiale atipice), metoda modulară este mai eficientă decât construcţia clasică. 70-90% din componentele lor sunt asamblate în fabrică, fiind apoi aduse la şantier.
Această medodă reduce şi timpul de execuţie în şantiere, iar calitatea elementelor produse în fabrică este mai bună, declară cofondatorul Studio ae.
6. Accentul pe valorificarea la maxim a resurselor naturale
Valorificarea la maxim a resuselor naturale nu şi-a arătat încă tot potenţialul. Se caută soluţii pentru eficienţa energetică, utilizarea luminii naturale, a soarelui, îmbunătăţirea comportării în timp a materialelor şi a modului în care acestea se pot recicla. Contribuind la diminuarea risipei energetice, pompele şi recuperatoarele de căldură, panourile solare şi fotovoltaice sunt din ce în ce mai utilizate în multe clădiri.
Sunt tot mai căutate materialele locale, cu o amprentă de carbon cât mai redusă. Devine mai important criteriul distanţei în adoptarea deciziei de a importa o piatră de pe alt continent sau de a utiliza materie primă de la cea mai apropiată carieră.
7. Folosirea pe scară tot mai extinsă a tehnologiei în toate fazele
La nivel mondial, sectorul construcţiilor este al doilea cel mai puţin digitalizat, adoptarea tehnologiei este esenţială. Sunt progrese, deja tehnologiile avansate de proiectare sunt utilizate în aproape toate domeniile. Cel mai popular este Building Information Modeling (BIM), care le permite arhitecţilor şi constructorilor să studieze proiectul încă din proiectare. Turul virtual al clădirii facilitează identificarea zonelor cu probleme, se economisesc astfel timp, resurse financiare şi umane.
Utilizarea dronelor creşte semnificativ controlul asupra proceselor de proiectare şi construcţie şi reduce costurile, putând diminua semnificativ cantitatea de deşeuri de pe şantiere.
8. Case lângă oraşe şi fără excese arhitecturale
Viaţa în mijlocul naturii continuă să fie un deziderat de locuit. Casele individuale în tendinţe sunt caracterizate prin lipsa exceselor arhitecturale şi au forme compacte, drepte din motive de eficienţă energetică şi de investiţie iniţială. Ferestrele mari, panoramice şi pereţii din sticlă rămân o tendinţă de top a anului 2023. Terasele înconjurate de vegetaţie şi alte facilităţi care creează condiţii de relaxare şi conferă casei personalitate sunt elementele arhitecturale preferate.
În plus, arhitecţii sunt tot mai preocupaţi de noi modalităţi de a crea oraşe orientate către comunităţi, care să-i ofere comunităţii tot ceea ce are nevoie în maxim 15 minute de mers pe jos.
9. Focus pe combaterea schimbărilor climatice
Folosirea materialelor şi a proceselor durabile de proiectare şi construcţie reprezintă o necesitate, în condiţiile în care combaterea schimbărilor climatice constituie o preocupare centrală.
Sectorul construcţiilor generează 40% din emisiile globale anuale, arhitecţii fiind astfel obligaţi să adopte strategii de producere şi economisire a energiei încă din faza de concept. Clădirile sunt concepute pentru a avea emisii scăzute de carbon şi să fie cât mai eficiente din punct de vedere energetic. Şi oraşele sunt proiectate din ce în ce mai mult cu soluţii bazate pe natură pentru a lupta împotriva efectelor dure ale schimbărilor climatice.
"Sunt preocupări tot mai evidente de a proiecta cu accent pe reducerea emisiilor de carbon, utilizând noile tehnologii în tot procesul, specificând materiale verzi şi reciclarea deşeurilor", spune fondatorul Studio ae.
10. Clădirile, tot mai conectate şi eficiente energetic
Tot mai mulţi preferă să gestioneze şi să controleze procesele care au loc în propria clădire. Cu ajutorul senzorilor conectaţi la internet, casele inteligente permit gestionarea de la distanţă a temperaturii, iluminatului interior şi exterior, sistemelor de securitate si supraveghere video, etc.
Casele inteligente nu sunt doar multifuncţionale, ci şi tot mai eficiente energetic. Sistemele de automatizare tip BMS (Bulding Management Sistem) sunt tot mai folosite.
11. Materialele de construcţie durabile, cu o durată de viaţă lungă, tot mai utilizate
Costul în creştere al materialelor şi apariţia unor solicitări ambiţioase îi obligă pe dezvoltatori să găsească noi soluţii arhitecturale, şi estetice şi eficiente. Sustenabilitatea, adaptarea designului şi utilizarea de software avansat sunt provocările actuale la adresa arhitecţilor de retail şi nu numai.
Se manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru materialele de construcţie durabile, cu o durată de viaţă lungă. Aceasta se datorează nu doar atenţiei acordate sănătăţii locuirii ci şi nevoii de a reduce dependenţa de resursele neregenerabile. Biocimentul, diversele materiale naturale din lemn reciclate şi vopselele organice sunt tot mai folosite pe şantierele din lume. Astfel de materiale sunt uşor de reciclat şi conţin o cantitate minimă de contaminanţi.
