"Materialele naturale şi reciclate - tot mai folosite în arhitectură, decorare şi construcţie"

(Interviu cu Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio Ae)

Reporter: Cum a trecut piaţa de arhitectură prin perioada de criză?

Elena Ştefănescu: Datorită specificului activităţii, domeniile arhitecturii şi construcţiilor nu şi-au oprit activitatea nici în lock­down. Ne-am mobilizat imediat şi ne-am reorganizat munca la birou şi cea de pe şantiere. Studio Ae a trecut cu bine peste criza generată de pandemia COVID-19, ne-am lărgit portofoliul cu noi clienţi. Am dezvoltat un departament nou, axat pe locuirea sustenabilă, dedicat locuinţelor şi construcţiilor low energy, pasive. Ne-am diversificat atât portofoliul de clienţi, cât şi tipurile de proiecte. Ne-am adaptat rapid cererii pieţei în schimbare şi am mers către noi proiecte, venind în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Am abordat cu entuziasm şi dedicare proiecte şi mai mari, mai complexe, care au inclus toate specialităţile, de la arhitectură, la structură, instalaţii, la fit-out-uri interioare şi concepte la nivel urban. Am finalizat peste zece şantiere din diferite domenii de activitate, mai ales retail, care au cumulat peste 10.000 mp construiţi. Performanţa din 2020 ne ajută să ne dezvoltăm şi în acest an, şi în viitor.

Elena Ştefănescu: A crescut cererea pe segmentul rezidenţial, mai ales pentru locuinţele unifamiliale. De asemenea, s-a majorat cererea pe segmentul caselor cu structuri de lemn - fie timerframe, fie CLT (Cross-Laminated Timber-panouri din lemn încleiat), date fiind avantajele unei execuţii mai rapide şi de calitate. În plus, se pune accentul din ce în ce mai mult pe partea de sustenabilitate, ceea ce ne bucură. Construcţiile generează mari consumuri de materiale şi de resurse atât în investiţia iniţială, cât şi pe întrega durată de viaţă a unei clădiri (încălzire, răcire, gestiunea apei, a deşeurilor, etc). O bună proiectare iniţială reduce semnificativ consumul pe termen lung şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii. De asemenea, în tema de proiectare pentru noile locuinţe pe care le proiectăm, existenţa unui birou, sau birouri separate, reprezintă o cerinţă expresă. A crescut cererea pentru reoganizarea spaţiilor de birouri pe fondul fenomenului work-from-home şi pentru casele inteligente.

Pe sectorul comercial, cererea se îndreaptă acum către reorganizarea fluxurilor şi îndeplinirea condiţiilor de securitate şi siguranţă sanitară.

Reporter: Având în vedere criza sanitară, ce solicitări exprese aţi avut in ultimul an?

Elena Ştefănescu: Experienţa timpului petrecut forţat în interior din perioadele de lockdown ne-a demonstrat cât de mult influenţează calitatea mediului construit confortul şi calitatea vieţii. Prin urmare, criteriile de calitate contează mult mai mult, iar caracteristicile pozitive ale unui spaţiu construit cântăresc mult mai greu în alegerea unei locuinţe, a unui birou sau chiar a zonei pentru relaxare.

Oamenii sunt tot mai orientaţi către natură şi protecţia mediului înconjurător, astfel că în arhitectura clădirilor noi sunt din ce în ce mai folosite materialele naturale şi reciclate. Aceleaşi tendinţe se observă şi în decorare şi construcţie.

De asemenea, tot mai multe proiecte noi sunt concepute special pentru a valorifica avantajul amplasării în mijlocul naturii, sunt amplasate în zone mai izolate.

Arhitectura şi designul prezentului reflectă tendinţele din societate, astfel că utilizarea materialelor reciclate, a surselor alternative de energie şi grija mai mare pentru mediu sunt cerinţe tot mai des întâlnite încă din faza de concept a unui proiect.

Folosirea tehnologiilor noi şi emergente, a elementelor arhitecturale durabile şi reducerea consumului de energie sunt alte tendinţe în arhitectura prezentului care vor dicta alte tendinţe în viitorul nu prea îndepărtat.

Reporter: Cum apreciaţi modul în care se construieşte în ţara noastră, din punct de vedere arhitectural?

Elena Ştefănescu: Cu toate că putem vorbi de o creştere a calităţii în construcţii, este evident că prea puţine dintre proiecte ţin cont cu adevărat de nevoile comunităţii locale şi de necesitatea unei dezvoltări durabile.

Rămân rupte de viaţa comunităţii, nevalorificate, elemente definitorii ale oraşelor. Un exemplu este cel al Dâmboviţei, râu pe malurile căruia a luat fiinţă Bucureştiul, dar care este, practice, un element izolat de oraş, nebăgat în seamă, nevalorificat deloc din punct de vedere architectural şi funcţional.

Reporter: Ce consideraţi că trebuie schimbat în acest domeniu şi ce soluţii ar trebui adoptate?

Elena Ştefănescu: Arhitectura şi domeniul construcţiilor generează unele dintre cele mai mari investiţii, iar factorii economici influenţează deciziile. Admirăm clădirile vechi, istorice, dar pe de altă parte nu mulţi sunt dis­puşi să investească în restaurarea acestora. Să nu uităm că multe clădiri din fondul construit sunt instituţii publice şi dacă accentul în investiţii s-ar muta de pe costul cel mai mic spre calitate, atunci rezultatele vor fi vizibil diferite. Putem spera că pe măsură ce societatea va fi mai orientată către adoptarea unei viziuni pe termen lung, va lua decizii mai sustenabile. Trebuie să depăşim, ca societate, cultura imediatului, a câştigului rapid, a lui "merge şi aşa".

Viitorul depinde de capacitatea societăţii, a arhitecţilor de a-l imagina şi de a-l crea. Cu cât "îndrăznim" să visăm la un viitor mai bun, cu atât ne putem defini un obiectiv important spre care să ne îndreptăm.

Reporter: Cum au fost convertite birourile, în contextul lucrului de acasă?

Elena Ştefănescu: Pentru arhitecţi, reconversia spaţiilor de birouri este o oportunitate dublă. Este un imbold de a face paşi rapizi înainte într-un proces de digitalizare accentuat, pornind de la proiectare, la interacţiunea în timpul proiectului, până la mentenanţa în timp a clădirilor.

Spaţiile de birouri nu dispar, ci se reorganizează sau se reconvertesc, iar digitalizarea va face parte din viitorul acestora.

Este de remarcat utilizarea mai intensă a tehnologiei integrate care adaptează spaţiile de birouri în funcţie de nevoi. De exemplu, pe perioada cât o clădire este neocupată, poate fi controlată de la distanţă. Astfel, se reglează automat consumul, temperatura, ventilaţia, iluminatul. Tot automat se urmăreşte numărul de persoane aflate simultan într-un spaţiu, timpul de ocupare al unui birou etc. Datele culese dintr-o clădire de birouri sunt colectate, sortate, analizate prin algoritmi, pentru ca apoi, tot automat, să se adopte decizii pe baze concrete şi să se facă reglajele necesare. Astfel, dacă o zonă este neutilizată, atunci se poate folosi acel spaţiu pentru altceva sau se poate curăţa mai rar. Iar dacă un spaţiu este folosit intens, atunci este necesar să se facă mai des curăţenie şi igienizare. Datele obţinute automat despre utilizarea unei clădiri sunt folosite pentru a îmbunătăţi confortul şi siguranţa celor care le utilizează, iar cheltuielile cu adminstrarea spaţiilor scad.

Se adoptă măsurile de siguranţă şi prevenţie a îmbolnăvirii, reducerea aglomeraţiei, reorganizarea fluxurilor între birouri, integrarea tehnologiei touchless.

Pe de altă parte, reconversia spaţiilor de birouri se îndreaptă mai ales către relaţia cu spaţiul exterior. De exemplu, mai multe zone de birouri reamenajează zona pietonală la contact cu spaţiul public. Practic, din mediul privat vor veni primele inves­tiţii care vor crea spaţii publice de calitate.

Reporter: În ce zone şi în ce sectoare sunt cele mai multe birouri reconfigurate?

Elena Ştefănescu: O variantă tentantă pentru proprietari este reconversia spaţiilor de birouri în locuinţe. De altfel, reconversia are sens şi din punct de vedere al sustenabilităţii şi regenărării urbane. Evident că nu toate clădirile sunt compatibile pentru reconversie în locuinţe, sunt mai mulţi factori de luat în calcul. Există şi factori de risc precum legislaţia urbanistică şi regulamentele dintr-o zonă, care permit sau nu funcţiuni de locuire şi conexe. Din punct de vedere al accesibilităţii şi localizării, există clădiri destul de izolate (precum cele din parcurile industriale), fără infrastructură specifică zonelor de locuit, cum ar fi transport comun, şcoli, comerţ de proximitate, parcuri etc. şi care nu se pretează pentru alte destinaţii/scopuri decât pentru birouri.

O conformaţie a clădirii care nu mai poate îndeplini cerinţele pentru un nou spaţiu de birouri din cauza lipsei de flexibilitate, a spaţiului ineficient, accesibilităţii reduse sau a instalaţiilor care nu se pot repoziţiona reprezintă un factor important de luat în calcul.

O altă condiţie este ca acest proces de reconversie să fie fezabil din punct de vedere economic.

Am mai observat o reconfigurare în spaţii mai mici pentru birouri datorită modelului de lucru hibrid. Unele companii nu mai au nevoie de tot spaţiul pe care îl utilizau în trecut. De asemenea, în zona Pipera o clădire de birouri va fi transformată în spital privat.

Reporter: Care sunt tehnologiile noi, de tip smart, si solutiile constructive, folosite in domeniu?

Elena Ştefănescu: Studio Ae a implementat deja proiecte complexe şi complete utilizând tehnologii noi precum BIM (Building Information Modeling). BIM este elementul principal de digitalizare în industria construcţiilor.

De asemenea, scanarea 3D este o metodă non-invazivă de culegere a informaţiilor din teren, utilă deopotrivă arhitecţilor, inginerilor, constructorilor şi clientului. Pe baza informaţiilor rezultate din scanare, se pot prelucra datele şi transforma într-un mod BIM de lucru. Acest mod de lucru creşte calitatea proiectelor şi reduce timpul de execuţie.

Desigur, sunt tot mai utilizate metodele inovative de construcţie a unei clădiri cu ajutorul realităţii augmentate VR (virtual reality), integrarea informaţiilor şi colaborarea folosind infrastructura cloud.

Utilizarea AI (inteligenţă artificială) în domeniul arhitecturii şi designului va fi tot mai frecventă, ca şi a imprimantelor 3 D.

Reporter: Cum arată, în opinia dvs., oraşul viitorului, din punct de vedere arhitectural?

Elena Ştefănescu: Oraşul viitorului este orientat către sustenabilitate şi către oameni. Este necesară o abordare plurisciplinară, deoarece sunt numeroşi factori care contribuie la atingerea acestui scop: clădirile, trans­portul & mobilitatea, natura - parcurile, apa, colectarea deşeurilor, resursele energetice şi reducerea consumului etc.

La concursurile la care am participat şi la care am fost şi premiaţi am propus pentru Bucureşti un concept al unui oraş mai apropiat de oameni, de natură şi de apă. De exemplu, Dâmboviţa poate deveni un ax care conectează centrele universitare, culturale, parcurile adiacente, mai ales că are un potenţial foarte mare în acest sens. Încă de acum zece ani am propus această viziune pentru capitală şi ar fi un vis să văd realizându-se paşi în acest sens al sustenabilităţii. Proiectul nostru a fost premiat la Paris.

Reporter: Cum vi se pare legislaţia din domeniu?

Elena Ştefănescu: Legislaţia din domeniu a rămas în urmă faţă de ritmul necesar pentru un viitor mai bun. Sunt modificări care s-au făcut recent referitoare la alinierea la standardele europene privind reducerea consumului de energie din construcţii şi de la începutul anului este în vigoare legea privind Near Zero Energy Building. Deocamdată, nu este foarte clară metodologia de aplicare a acesteia, dar pas cu pas se vor clarifica.

Reporter: Unde se află ţara noastră din punct de vedere architectural, pe harta Europei?

Elena Ştefănescu: Este dificil de evaluat. Dacă este să analizăm din punct de vedere al cifrelor, de exemplu cifra de afaceri a României în domeniul arhitecturii este de 182,2 milioane de euro în 2020, conform cercetării Mirza & Nacey pentru Consiliul European al Arhitectilor (ACE). România este pe locul 14 din 31. Pe locul 13 se află Danemarca, dar din punct de vedere al calităţii în domeniu, aceasta este un reper în implementarea strategiilor pentru oraşe sustenabile, investiţii publice şi inovaţie în arhitectură.

Cele mai importante pieţe de construcţii sunt Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania. Nu întâmplător sunt asociate şi unor economii mai puternice. Primele cinci ţări cumulează mai mult de jumătate din totalul cifrelor celorlate ţări. Este o diferenţă exponenţială şi dacă analizăm doar grafic statisticile.

Media europeană este de un arhitect/1.000 de locuitori, iar în România este la jumătate (conform ACE). România "conduce", având cele mai mici tarife/oră dintre toate ţările europene. Deci mai avem până când societatea va înţelege că există o legătură directă între onorariile din domeniu şi calitatea generală a mediului construit. "Frumosul" înseamnă multe ore de gândire, proiectare şi dezvoltare a unei noi clădiri.

Reporter: Care a fost evoluţia companiei în ultimul an şi ce perspective aveţi pentru 2021?

Elena Ştefănescu: Noi, în 2020, am avut o creştere prin diversificarea tipurilor de clienţi şi de proiecte, inclusiv prin ofertirea serviciilor de proiectare generală care au inclus proiectare de structură, instalaţii. Acest demers ne-a permis să avem o creş­tere de 40% a cifrei de afaceri. Deoarece creşterea a în­sem­nat şi investiţie în dezvoltare, am pus mai puţin accent pe profitul pe termen scurt şi ne-am orientat spre viitor. Pentru 2021, ne propunem să ne men­ţinem la cifrele lui 2020, având în vedere contextul macroeconomic general.

Reporter: Ce proiecte aveţi în desfăşurare în acest an?

Elena Ştefănescu: În prezent, lucrăm la mai multe proiecte rezidenţiale orientate către sustenabilitate, cu consum redus de energie, low energy sau case pasive. De asemenea, în zona de retail am continuat să colaborăm cu firmele importante din domeniu pecum Cora. Aanul acesta, Cora România a inaugurat un nou concept, Cora Urban, un magazin de proximitate şi care permite şi livrarea produselor online. Studioul nostru a realizat conceptul de design interior şi deja sunt două astfel de magazine deschise, unul în Militari Residence şi unul pe Bdul Ion Mihalache.

De asmenea, lucrăm la mai multe concepte din zona de Resort/retreat în mijlocul naturii. Sunt concepte la care lucrăm cu entuziasm.

Reporter: În ce regiuni dezvoltaţi proiecte de arhitectură?

Elena Ştefănescu: Mare parte a proiectelor Studio Ae au fost şi sunt dezvoltate în Bucureşti şi Ilfov, fără a ne limita la aceste zone. Am dezvoltat, de asemenea, proiecte şi în Iaşi, Timi­şoara, Târgovişte, Ploieşti, Constanţa. Avem, în acest moment, în derulare proiecte în judeţul Dolj, Mehedinţi, Bacău, Prahova, Braşov şi un proiect în Luxemburg.

Reporter: Ce perspective au domeniile arhitecturii şi construcţiilor?

Elena Ştefănescu: Sectoarele construcţiilor şi arhitecturii se repoziţionează pentru a răspunde cerinţelor nou apărute din partea clienţilor comerciali şi rezidenţiali. Fiecare firmă a fost afectată în mod diferit în funcţie de proiectele în derulare, cele care au fost amânate sau oprite temporar. De exemplu s-a dat startul la mult mai puţine şantiere în zona de office.

Perspectivele în cele două domenii rămân pozitive, datorită potenţialului de dezvoltare a infrastructurii, implementării programelor cu finanţare europeană şi a menţinerii costurilor de finanţare la un nivel încă redus. Piaţa imobiliară rezidenţială creşte şi ea şi sper ca accentul să se mute de la preţ către raportul calitate-preţ şi pe soluţiile care să vizeaze perspectiva pe termen lung şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Reporter: Mulţumesc!