DEPUTATUL DAN CRISTIAN POPESCU:"Doar o calamitate ne va schimba mentalitatea faţă de cutremure"
Companii / 06 aprilie 2015
Subiectul vulnerabilităţii ţării noastre în cazul unui cutremur de mare magnitudine ţine de multă vreme prima pagină a agendei publice.
Cu toate acestea, se pare că încă nu găsim soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor privind reabilitarea clădirilor cu risc seismic.
Estimările Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au arătat că, în 2015, vom avea cutremure de 4 grade pe scara Richter, în fiecare lună, iar autorităţile privesc cu pasivitate cum clădirile "cu bulină roşie" îşi continuă procesul de degradare. În condiţiile date, deputatul PNL Dan Cristian Popescu a încercat să ofere o soluţie la această problemă, printr-o iniţiativă legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei. Din nefericire, propunerea domniei sale nu a trezit interesul parlamentarilor şi zace în sertarele acestora încă de anul trecut.
Dan Cristian Popescu ne-a declarat că, după depunerea proiectului la Parlament, a transmis o copie la cabinetul primului ministru, pentru susţinerea acestui proiect. Domnia sa ne-a precizat că a propus chiar emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Deputatul avertizează că trăim cu o vulnerabilitate la risc seismic de prea mult timp: "Îmi este tare frică de faptul că nu vom schimba ceva decât după producerea unei calamităţi. Este ceva ce trebuie să schimbăm în mentalitatea noastră, anume să prevenim în loc să reacţionăm ulterior".
Dan Cristian Popescu susţine că ar trebui să adoptăm modelul german, unde clădirile istorice au fost demolate şi reconstruite aproape identic, pentru că s-a considerat că este mai ieftin.
"Trăim de prea mult timp cu o vulnerabilitate la risc seismic"
Reporter: La nivel naţional, există un blocaj în derularea programului de consollidare a clădirilor cu risc seismic. Ce soluţii propuneţi pentru deblocarea acestui program?
Dan Cristian Popescu: În primul rând, proiectul de lege pe care l-am depus în Parlament în luna septembrie 2013 a fost realizat după o largă consultare, atât cu specialişti din domeniu, cât şi cu reprezentanţi ai Primăriei Capitalei. Am căutat să răspundem la problemele cu care se confuntă astăzi autorităţile în demersurile pe care le realizează pentru consolidarea antiseismică a clădirilor. Eu am avut în vedere, în primul rând, protejarea populaţiei. Dintre soluţiile pe care le propun în acest proiect aş putea aminti termenele foarte scurte de atenţionare a proprietarilor că imobilul reprezintă un pericol şi că nu mai poate fi folosit pentru nicio activitate care presupune factorul uman. Astfel, dacă nu se consolidează clădirea, aceasta nu mai poate găzdui niciun fel de afacere, punând presiune pe proprietari. Am propus introducerea de panouri de avertizare deasupra intrărilor acestor imobile, pe care să scrie foarte clar: "Pericol de prăbuşire!" şi exproprierea pentru cei care refuză nejustificat să le fie consolidată locuinţa. Trebuie spus că, din cauza acestor refuzuri, în niciun an nu pot fi cheltuite sumele, chiar modice, prevăzute în buget pentru consolidări antiseismice. În plus, am recomandat atragerea răspunderii penale pentru cei care, prin ignoranţă, pun în pericol vieţi omeneşti şi introducerea parteneriatului public-privat, acolo unde statul nu are fondurile necesare consolidării imobilului.
Reporter: Cum caracterizaţi atitudinea Primăriei Capitalei faţă de consolidarea acestor imobile?
Dan Cristian Popescu: Primăria Capitalei încearcă să îşi facă treaba, dar, aşa cum deja v-am spus, în niciun an nu reuşeşte să cheltuiască cele aproximativ 10 milioane de lei prevăzute în buget pentru consolidări. Trebuie spus că multe lucrări nu încep din cauza unui singur proprietar care refuză să semneze acordul sau, mai mult, se întrerup în instanţă lucrări deja începute, din cauza unui proprietar care este deranjat de inconvenientele şantierului. Per ansamblu, Primăria Municipiului Bucureşti încearcă să facă unele lucruri, dar nu are un cadru legislativ permisiv.
Reporter: Care credeţi că sunt măsurile prin care proprietarii pot fi stimulaţi să reabiliteze clădirile "cu bulină"?
Dan Cristian Popescu: Legislaţia actuală prevede că statul finanţează fără dobândă aceste lucrări. Banii se returnează în 25 de ani. Mai mult, cei care au venituri sub media naţională nu mai dau nimic înapoi. Cred că ar fi de ajutor dacă s-ar pune la dispoziţie nişte locuinţe de urgenţă, unde să fie relocaţi temporar cei din clădirile consolidate, pe perioada lucrărilor. Aplicarea amenzilor pentru cei care refuză reabilitarea este o soluţie bună.
Reporter: Propunerea dumneavoastră legislativă privind reducerea riscului seismic asupra populaţiei a rămas blocată la comisiile din Camera Deputaţilor încă din aprilie 2014. Aţi primit vreun răspuns?
Dan Cristian Popescu: După ce am depus proiectul la Parlament, am fost la cabinetul primului ministru şi am depus o copie, cu rugămintea să fie susţinut acest proiect. Am sugerat chiar că ar fi cazul să fie adoptată o Ordonanţă de Urgenţă, în contextul unei reale urgenţe şi a faptului că acest vehicul legislativ se foloseşte aproape săptămânal pentru chestiuni care nu sunt deloc urgente. Totuşi, nu am primit niciun răspuns.
În Parlament, nu am mari speranţe ca acest proiect să treacă. Proiectele nu prea sunt citite de nimeni, iar un proiect trece doar dacă este susţinut de Guvern.
Reporter: Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că vulnerabilitatea la risc seismic este cea mai gravă problemă a Capitalei. Cum comentaţi?
Dan Cristian Popescu: Îi dau dreptate. Trăim cu această vulnerabilitate de prea mult timp şi îmi este tare frică de faptul că nu vom schimba ceva decât după producerea unei calamităţi. Este ceva ce trebuie să schimbăm în mentalitatea noastră, anume să prevenim în loc să reacţionăm ulterior.
Reporter: Care credeţi că sunt schimbările necesare în Planul de Dezvoltare Urbană a Bucureştiului, astfel încât să fie soluţionată problema consolidării clădirilor cu risc seismic?
Dan Cristian Popescu: Nu văd altă soluţie în afară de restricţionarea folosirii acestor clădiri până la consolidare sau demolare. În cazul demolării, aş avea în vedere modelul german. Acolo, clădiri istorice au fost demolate şi reconstruite aproape identic, pentru că s-a considerat că este un proces mai ieftin. Proprietarii trebuie să conştientizeze faptul că, prin folosirea acestor clădiri, pun în pericol vieţi omeneşti în fiecare minut.
Din datele mele, în ultimii 20 de ani au fost consolidate circa 20 de clădiri. Mai avem aproximativ 140 de imobile în clasa I de risc seismic - pericol public.
Reporter: Vă mulţumesc!
Un raport al Curţii de Conturi arată că programul de consolidare a imobilelor cu risc seismic nu a fost abordat cu prioritate de către autorităţile noastre, iar în ritmul actual, consolidarea acestor clădiri va fi gata în 154 de ani. Sinteza documentului, prezentată Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, a arătat că, la nivelul Municipiului Bucureşti, programul de consolidări a fost ineficient şi foarte lent, fiind reabilitate aproximativ 1,2 imobile pe an. Potrivit Curţii de Conturi, deşi au fost derulate campanii de informare, acestea nu şi-au atins scopul, deoarece s-a observat că o bună parte din populaţie nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu procedează la luarea măsurilor de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente.
