NICULAE DUŞU, CELCO:"Românii din străinătate au susţinut vânzările de materiale de construcţii în perioada crizei"

"Băncile au o atitudine de respingere faţă de toţi cei care vin din zona construcţiilor"

Piaţa materialelor de construcţii va înregistra o uşoară creştere, în acest an, ne-a declarat Niculae Duşu, preşedintele Celco. Compania a avut exporturi substanţiale în Republica Moldova şi va investi 1,5 milioane de euro în extinderea producţiei de BCA. Preţurile la BCA vor creşte, în acest an, din cauza majorării preţului energiei, a taxelor şi impozitelor, ne-a spus domnul Duşu.

Reporter: Ce rezultate financiare a avut, anul trecut, Celco şi cum au fost acestea faţă de 2012?

Niculae Duşu: Avem o mică scădere a afacerilor în 2013. Anul precedent a fost unul în care am ajuns cel mai jos, dar sperăm să ne crească afacerile în 2014. Primăvara aceasta a fost mai bună din punct de vedere al vânzărilor, Celco a produs şi în 2013 circa 400.000 mc de BCA, dar suntem sub capacitatea maximă de producţie. Semnalele pentru începutul lui 2014 sunt bune.

Reporter: Cum preconizaţi că vor evolua vânzările de BCA, var, adezivi şi mortare pentru Celco?

Niculae Duşu: Sper să ne menţinem vânzările la toate segmentele şi să avem şi o uşoară creştere.

Reporter: Ce pondere au exporturile în afacerile Celco şi care sunt ţările în care exportaţi?

Niculae Duşu: Ponderea este mică, aproape insignifiantă, dar avem o creştere substanţială a exporturilor în Republica Moldova. Am întărit relaţiile cu partenerii noştri din Republica Moldova. Anul trecut am reuşit să vindem BCA şi în Ucraina. Am folosit transportul rutier pentru a exporta în zona apropiată Galaţiului. Avem, bineînţeles, exporturi şi în Bulgaria. În acest an, am reuşit să mărim capacitatea de producţie, sperând să vindem aproximativ 3.000 de mc, pe lună, în Republica Moldova.

Reporter: Ce planuri de dezvoltare aveţi pe termen scurt şi mediu?

Niculae Duşu: Pentru producţia de BCA, suntem în curs de încheiere a unui contract pentru dezvoltarea unui conveier, prin care să transformăm formele fixe în forme mobile şi, în acelaşi timp, să cumpărăm un mixer pentru materialele de construcţii. Investiţia este destul de serioasă, cam de 1,5 milioane de euro. În vară, vom da drumul la cuptorul de var pentru BCA. Cuptorul va produce zilnic 150 de tone de var special ars pentru producţia de BCA. Sperăm că acest produs va fi bun şi pentru ceilalţi producători de BCA şi ne dorim să vindem la capacitate maximă.

Reporter: În ce zone aţi înregistrat cea mai mare cerere de BCA şi care este profilul cumpărătorului de BCA produs de Celco?

Niculae Duşu: Noi suntem o industrie locală. Ne adresăm, în primul rând, Dobrogei. Acolo este baza şi de acolo ne extindem, până la jumătatea ţării, să zicem. Dar cel mai mult urcăm până în Moldova. Suntem prezenţi în toată partea de est a ţării, atât cât putem. Mai suntem prezenţi în zona de nord. Profilul cumpărătorului Celco este greu de conturat. Pentru noi a fost foarte important că am rezistat şi am crescut pe perioada crizei. În primul rând, putem vorbi despre muncitorii din străinătate, care aduceau valută în ţară şi construiau case aici. Practic, pe toată perioada crizei, ei ne-au susţinut vânzările. În perioada de criză, aproape 90% din construcţii au fost case rezidenţiale unifamiliale.

Reporter: Ce prognoze aveţi pentru sectorul construcţiilor şi creşterea economică din acest an?

Niculae Duşu: Pentru creşterea economică, o prognoză corectă pentru acest an ar fi cel puţin o stabilitate şi poate o uşoară creştere de 1-2 procente. Să zicem că o să înceapă creşterea şi să sperăm că o s-o ţină tot aşa, în anii următori. Revenind la volumul de capacitate de zidărie pe care îl avem, la ora actuală, pe piaţa noastră, am vândut aproape 60% din capacitatea totală. În 2013, aproximativ toţi producătorii de zidărie au vândut 60% din capacitatea de producţie.

Reporter: Ce impact au avut, asupra afacerilor Celco, introducerea taxei pe construcţii speciale, liberalizarea pieţei de energie şi de gaze şi introducerea accizei suplimentare pe carburanţi?

Niculae Duşu: O să fac referire la câteva aspecte care îngreunează activitatea noastră, ca producători de materiale de construcţie, dar şi a celorlalţi agenţi economici din ţară. În primul rând, OUG 34/2013, care modifică Legea fondului funciar nr.18/1991 în ceea ce priveşte organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, afectează grav desfăşurarea activităţii de extracţie din cariere, prin prevederea de la articolul 5, aliniatul 2, care stipulează că "se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol al pajiştilor. O astfel de interdicţie afectează direct operatorii economici care desfăşoară activităţi cum este cea de exploatare carieră, dar şi, indirect, întreaga industrie naţională.

Un alt aspect care ne încurcă activitatea este articolul 256, aliniatul 4, din Codul Fiscal. În urma unor controale desfăşurate la diverse primării, Curtea de Conturi impune acestora să colecteze o taxă de până la 8 lei/mp pentru toată suprafaţa excavată în cazul exploatărilor de carieră. Prin art. 267, alin. 4, se stabileşte taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, necesară pentru lucrările de prospectare, pentru care se achită o taxă de până la 8 lei/mp pentru suprafaţa afectată de aceste lucrări de prospectare. Pentru activitatea de exploatare a carierei se obţine o altă autorizaţie de la primărie, pentru care se achită taxa de 1% din valoarea lucrărilor, potrivit art. 267, alin. 8. Din cauza redactării defectuoase a acestui articol, Curtea de Conturi a ajuns să impună primăriilor să colecteze taxa de până la 8 lei/mp şi pentru întreaga suprafaţă a exploatărilor de carieră. Astfel, se ajunge la situaţia bizară ca, pentru aceeaşi activitate, să se perceapă două taxe de autorizare.

Instituţiile guvernamentale de profil trebuie să sprijine competitivitatea produselor de construcţii fabricate în ţara noastră, întrucât, în acest mod, companiile româneşti ar crea locuri de muncă pentru cetăţeni, aspect ce poate influenţa pozitiv evoluţia consumului. Dificultăţile în obţinerea finanţărilor conduc spre stagnarea sau neînceperea proiectelor de infrastructură, determinând reducerea volumelor de vânzări pe produse specializate.

De asemenea, consider că munca în ţara noastră este mult prea fiscalizată, cotele sunt mult prea mari, atât ce se plăteşte din partea angajatului, cât şi ceea ce se plăteşte din partea angajatorului. Apreciez că situaţia economică permite reducerea CAS şi cer guvernanţilor să pună în aplicare cât mai repede această măsură, ţinând cont că face parte şi din programul de guvernare. Reducerea CAS va stimula firmele să facă angajări şi, mai ales, să angajeze "cu acte". Astfel, se va reduce şi evaziunea fiscală. Ştim că avem o piaţă neagră de muncă foarte mare şi ar fi în beneficiul tuturor să dispară.

Reporter: Cum au evoluat preţurile pe piaţa de BCA în 2013 şi ce estimări aveţi pentru acest an?

Niculae Duşu: Pe piaţa de BCA, preţurile au căzut în permanenţă, începând cu 2008. În acest an, preţurile la BCA vor creşte forţat, fiind împinse din spate de celelalte costuri, pe energie, pe gaze. Îe primul trimestru, de la 1 ianuarie până la 31 martie, avem deja o creştere a preţului gazelor de 2,8%.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră privind accesul companiilor la finanţare? Dar despre costurile de finanţare?

Niculae Duşu: Accesul companiilor la finanţare este foarte dificil. Lanţurile de distribuţie cu care lucrăm noi au o mare problemă. Sunt firme mai mici, investitori mai mici, care şi-au luat credite mari în perioada de creştere, iar când a venit criza au avut mari probleme. Însă, sunt multe, foarte multe firme care se descurcă bine, dar au probleme cu băncile, în sensul că băncile au devenit foarte circumspecte, mai ales în privinţa zonei construcţiilor. Băncile au o atitudine de respingere faţă de toţi cei care vin din zona construcţiilor şi au nevoie de creditare. Vă dau un exemplu concret. Chiar dacă o firmă a avut probleme în perioada de criză, dar şi-a plătit creditele la timp, banca a început să-i ceară din ce în ce mai mulţi bani atunci când a văzut că această firmă începe să aibă o creştere. Băncile îşi urmăresc interesul şi, cât timp studiile lor spun că zona construcţiilor necesită o atenţie mai mare, nu vor oferi prea uşor credite pentru investiţii.

Reporter: Când credeţi că va fi reluată construcţia de locuinţe noi în ţara noastră?

Niculae Duşu: Când se va schimba mentalitatea în România. Mă refer la mentalitatea noastră ca români, a tuturor angajaţilor de stat, a politicului, a tuturor factorilor. Trebuie să fim conştienţi că, fără dezvoltare, nu putem să creştem ca ţară. Până nu se formează structuri patronale puternice care să colaboreze foarte bine cu sindicatele, nu putem vorbi de acel echilibru necesar într-o economie, într-o societate democratică. Fără un echilibru între "politic" şi "economic" nu se poate dezvolta nimic. Vedeţi foarte bine unde am ajuns din cauză că "politicul" merge pe un drum liber, fără să i se opună nimeni. Cu oameni pregătiţi, cu conduceri executive bune ale diverselor structuri civile, "politicul" va avea întotdeauna grijă, când ia o decizie, să întrebe şi partea adversă. Abia atunci se va crea echilibru şi asta înseamnă democraţie.

Reporter: Vă mulţumesc!