Statul, prin instituţiile sale şi autorităţile locale, avea de plătit constructorilor, la începutul trimestrului II al acestui an, circa 2 miliarde de euro pentru lucrările efectuate în 2009, estimează Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Suma este de două ori mai mare faţă de cea datorată de stat, în perioada similară a anului trecut, către firmele de construcţii care au câştigat licitaţii publice în 2008.
Domnul Plosceanu crede că plata aces-tor creanţe a fost amânată pentru 2010 în mod deliberat, pentru ca ţara noastră să-şi îndeplinească ţintele privind deficitul bugetar. Din păcate pentru constructori, plăţile acestor creanţe se derulează cu şi mai mare dificultate faţă de anii trecuţi, cheltuielile statului fiind drastic limitate în 2010 de acordurile cu FMI şi Uniunea Europeană.
Preşedintele ARACO a adăugat: "Este un cerc vicios nociv pentru constructori, care nu au cum să renunţe la comenzile de la stat în această perioadă. Anul trecut, din cauza crizei, cel mai mare inves-titor în infrastructură a fost statul. Desigur, nu la nivelul la care ne-am dorit. Deci bătălia mare s-a dat pe fondurile publice întrucât cele private au scăzut dramatic. Practic, nu ai de ales decât să lucrezi cu statul pentru a supravieţui pe timp de criză, numai că banii vin foarte greu, statul nu plăteşte penalităţi, în timp ce firmele au costuri suplimentare, intră în insolvenţă sau în faliment, sau fac restructurări masive. Multe din lucrările angajate nu au avut sursa de finanţare asigurată deşi au fost bugetate. Este ilegal să organizezi şi să atribui licitaţii dacă nu există sursa de finanţare asigurată. În plus, multe lucrări în derulare au rămas, anul trecut, fără fonduri, deşi trebuia asigurată resursa bugetară pentru finalizarea lor. De vină nu este numai criza şi diminuarea veniturilor la bugetele locale şi cel central, ci hei-rup-ul electoral, cu care ne-am obişnuit deja de ani de zile".
Constructorii continuă să crediteze statul
Mulţi constructori au executat lucrările contractate din fondurile proprii, aşteptând decontarea de la primării, consilii judeţene sau alte instituţii ale statului. Cu alte cuvinte, deşi au fost grav afectaţi de criză şi au fost decapitalizaţi, chiar şi în perioadă de criza constructorii continuă să crediteze statul. "În mod normal, statul trebuie să ajute sectorul construcţiilor noi în perioada crizei. Construcţiile şi imobiliarele au fost, ani de zile, motorul creşterii economice a acestei ţări. Acum, pretenţiile statului de la acest sector sunt la fel de mari, dar fără să ofere, în schimb, un suport de creştere. Constructorii nu cer nimic altceva decât plata la timp a lucrărilor contractate. Chiar dacă statul are puţini bani, mai bine să construiască mai puţin, dar să plătească la timp. Acest lanţ al creanţelor afectează şi piaţa materialelor de construcţii, dar şi furnizorii serviciilor conexe, care nici ei nu-şi primesc banii de la constructori", a conchis Laurenţiu Plosceanu.
În aceste condiţii, 2010 va fi, dacă se iau în calcul primele luni, un an mult mai prost decât 2009. Iarna grea, care s-a extins până în martie, a stopat activitatea pe multe şantiere, a generat şomaj tehnic, iar la finele lunii aprilie, când ar fi trebuit reluate sau începute multe lucrări, comenzile noi se lasă aşteptate. La fel şi plata datoriilor restante. "Având în vedere aceste date, este greu să faci prognoze. Prima jumătate a acestui an cred că se va finaliza cu o scădere faţă de perioada similară a anului trecut", ne-a menţionat domnul Plosceanu.
Legea responsabilităţii fiscale ar putea rezolva o parte din probleme
Preşedintele ARACO susţine că problema asigurării surselor de finanţare de către instituţiile publice ar putea fi rezolvată prin Legea Responsabilităţii fiscale şi cea a achiziţiilor publice. Prin această lege, autorităţile publice pot fi obligate să nu angajeze lucrări fără să asigure sursa de finanţare. Şi dacă întârzie plata, instituţia trebuie să-i plătească antreprenorului penalităţile necesare. Laurenţiu Plosceanu ne-a explicat: "În prezent, dacă participi la o licitaţie şi în ofertă ceri instituţiei penalităţi pentru plata cu întârziere a facturilor, nu numai că pierzi licitaţia, ci nu prea mai ai şanse să câştigi alte licitaţii. Multe firme de construcţii medii şi mari au început să aibă probleme cu lichidităţile din cauza neîncasării creanţelor de la stat, s-au împrumutat la bănci ca să reziste şi să-şi plătească furnizorii, au concediat oameni. În schimb, nu auzim în sectorul bugetar de concedieri şi neplata la timp a salariilor. De aceea susţinem că statul ar face bine să construiască mai puţin şi să plătească la timp decât să înceapă multe lucrări fără finanţarea asigurată".
Statul trebuie să asigure, cu orice preţ, cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene
Constructorii au emoţii şi în ceea ce priveşte cofinanţarea investiţiilor cu fonduri europene. Rata mică de absorbţie a fondurilor europene raportată la numărul mare de contracte aprobate şi semnate se explică, în opinia preşedintelui ARACO, tot prin lipsa de resurse financiare ale statului. "Fondurile europene sunt extrem de importante, mai ales cele nerambursabile, întrucât ne sunt rezervate sume mari de bani. Măcar în 2010 să se asigure cofinanţările, ca Uniunea Europeană să înceapă să creas-că valoarea avansurilor acordate şi a decontărilor. Dacă nu cheltuim, rapid, mai mulţi bani europeni, ne vor fi diminuate alocaţii şi există semnale în acest sens", ne-a mai spus Laurenţiu Plosceanu.
Discuţii cu ARB pentru scontarea creanţelor
ARACO a demarat, încă de anul trecut, consultări cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) pentru a-şi uni forţele şi pentru a pune la punct un proiect de deblocare a creanţelor societăţilor de construcţii la clienţii cu capital de stat, inclusiv cei locali, încasarea urmând a se face prin bănci. Potrivit domnului Plos-ceanu, acest procedeu de scontare a creanţelor constructorilor la instituţii publice ar crea lichidităţi în piaţă şi ar debloca lanţul neîncasărilor din întreg domeniul construcţiilor.
Proiectul are însă succes dacă Ministerul Finanţelor se implică şi dacă există o predictibilitate a plăţilor. Astfel, trebuie publicate sumele reale disponibile ale autorităţilor publice pentru lucrări noi sau lucrări în continuare şi trebuie res-pectat de către beneficiarii de lucrări, graficul de plăţi, chiar dacă acestea se fac la intervale mai mari de timp. Dacă băncile au garanţia plăţii banilor, atunci şi constructorii pot găsi credite pentru asigurarea capitalului de lucru.
ARACO a mai discutat cu ARB posibile acţiuni comune pentru accelerarea procedurilor de acordare a garanţiilor de stat pentru creditele acordate clienţilor cu capital de stat din energie, mediu, infrastructură, soluţii adaptate pentru scontarea facturilor de la clienţii cu capital de stat, dar şi identificarea unor soluţii viabile care să faciliteze finanţările proiectelor.
Constructorii cer urgentarea adoptării Legii parteneriatului public-privat
Cea mai arzătoare problemă pentru sectorul de construcţii era, la finele lunii aprilie, adoptarea Legii parteneriatului public-privat, care ar atrage surse importante de bani de la investitori pentru proiecte mari, în special în infrastructură. Potrivit lui Laurenţiu Plosceanu, des-pre acest proiect de lege se discută de 4-5 ani, iar în această primăvară sunt şanse reale de adoptare în Parlament, după ce a suferit mai multe modificări şi amendamente.
Preşedintele ARACO ne-a declarat: "Nu înţeleg ezitarea parlamentarilor şi guvernanţilor în adoptarea acestei legi, care ne poate aduce mulţi bani. Sunt investitori şi oameni de afaceri care au transmis clar Guvernului că au nevoie de această lege pentru a aduce bani în România. Există experienţa pozitivă a Poloniei şi Slovaciei în acest sens. Parteneriatele public - private pot reprezenta motorul relansării economice întrucât nu numai sectorul construcţiilor este interesant pentru investitori".
Domnul Plosceanu susţine că pot fi atrase finanţări şi de la ţări din afara spaţiului comunitar, cum este China, care a investit, anul trecut, un miliard de euro în Republica Moldova. În afară de China, alţi mari finanţatori sunt Franţa şi Germania, dar şi Rusia.
