La început, nimeni nu credea că voi câştiga procesele împotriva miliardarului israelian Eyal Ofer în conflictul creat pe marginea turnului Cathedral Plaza, ne-a declarat, într-un interviu, Arhiepiscopul Romano-Catolic, Monseniorul Ioan Robu.
Scandalul izbucnit cu mai bine de zece ani în urmă în jurul imobilului cu 19 etaje Cathedral Plaza, construit în vecinătatea Catedralei Sf. Iosif, nu doar că este departe să se apropie de final, dar pare că a luat-o de la capăt.
De-a lungul ultimului deceniu, o serie întreagă de procese, în principal între Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) şi autorităţi, s-au desfăşurat pe rolurile tribunalelor din diverse localităţi din ţară.
Pare că miliardarul israelian Eyal Ofer a capitulat în faţa Monseniorului Robu, vânzând, în anul 2013, acţiunile companiei Millennium Business Developement (MBD), care deţine Cathedral Plaza, către cunoscutul investitor grec Ioannis Papalekas, care conduce compania Globalworth.
Însă, în Globalworth, activează ca director non-executiv un apropiat al lui Eyal Ofer, fiind vorba despre Eli Alroy. Presa israeliană a scris că Alroy îl reprezintă în consiliul de administraţie al Globalworth pe Eyal Ofer.
Deşi a fost considerat până acum o persoană foarte discretă, Ioannis Papalekas a avut, în ultima perioadă, mai multe ieşiri în presă, aducând acuzaţii grave Arhiepiscopului Romano-Catolic, Monseniorul Ioan Robu.
Papalekas face aceste declaraţii în contextul în care instanţa urmează să se pronunţe în legătură cu reautorizarea imobilului Cathedral Plaza.
Într-un interviu acordat ziarului BURSA, Papalekas a afirmat că Monseniorul Robu l-a "atacat mişeleşte", ARCB fiind "tărâtă în mod total greşit" de Arhiepiscop "într-un război care are mult mai mult de-a face cu orgoliul personal şi ambiţiile Monseniorului Robu, decât cu o problemă obiectivă a comunităţii catolice din jurul Catedralei Sfântul Iosif".
În replică, Monseniorul Robu susţine că afirmaţiile omului de afaceri reprezintă o litanie (n.r. potrivit dexonline, Litanie, litanii, înseamnă "rugăciune lungă (rostită alternativ de preot şi de credincioşi)", precum şi "expunere, înşirare lungă, monotonă, plictisitoare") de minciuni.
Arhiepiscopul reiterează, în cadrul unui interviu, că dorinţa sa este clară şi nu va renunţa la ea, cerând, deopotrivă, exproprierea şi demolarea controversatei clădiri.
Reporter: Cum răspundeţi tuturor acuzelor pe care Ioannis Papalekas le-a adus, în ultima vreme, Arhiepiscopiei şi dumneavoastră?
Monseniorul Ioan Robu: Prin campania declanşată împotriva noastră, Papalekas încearcă să atragă simpatia publicului - numai că oamenii sunt deja lămuriţi -, să pozeze în victimă când, de fapt, în realitate, a venit să facă afaceri - unele riscante -, achiziţionând deliberat o clădire neterminată, a cărei autorizaţie era anulată, era radiată din Cartea Funciară şi pentru care era deja dispusă irevocabil desfiinţarea.
La momentul când a achiziţionat această construcţie era de notorietate poziţia Arhiepiscopiei, care nu a fost niciodată de acord cu periclitarea Catedralei Sf. Iosif şi afectarea imaginii acesteia. Dovadă sunt numeroasele proteste publice din 2006, 2007, 2009, 2010.
Iritat de temeinicia şi legalitatea cererilor de chemare în judecată promovate de ARCB, domnul Papalekas le consideră "absurde". Ar trebui însă, în aceste condiţii, să priviţi cu atenţie hotărârile judecătoreşti, date de instanţe de pe raza a nouă curţi de apel, având diferite grade de jurisdicţie (inclusiv ICCJ) şi să observaţi că cererile "absurde" au fost admise şi motivate exemplar în favoarea noastră. Oare şi despre instanţe domnul Papalekas gândeşte că sunt absurde?
Monseniorul Ioan Robu: Omul de afaceri Ioannis Papalekas nu este un cunoscător al comunităţii catolice, al nevoilor şi năzuinţelor acesteia şi nici al dedicării cu care credincioşii iubesc şi apără Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti. El estimează greşit, fie prin prisma propriei experienţe, fie a nevoii de afaceri, că imobilul ilegal al cărui proprietar este compania sa, Millennium Building Development, nu ar fi o problemă a comunităţii noastre. Este însă contrazis de cele peste 150.000 de semnături date în sprijinul Catedralei, şi aici vorbesc doar de o singură petiţie. Dacă am aduna listele de semnături în favoarea neautorizării blocului sau cu cele în favoarea desfiinţării, probabil depăşim 200.000 de semnături. Urmează să aprecieze publicul dacă imobilul ilegal este sau nu o problemă a comunităţii catolice şi bucureştene în general (mulţi dintre semnatarii petiţiilor fiind credincioşi ortodocşi, evrei, musulmani etc). În acelaşi sens sunt şi luările de poziţie a numeroase alte culte - Academia Română, ONG-uri, reprezentanţi de seamă ai vieţii şi societăţii civile etc.
Domnul Papalekas spune că am făcut presiuni, implicându-i atât pe enoriaşi, cât şi pe preoţi. Niciodată nu am exercitat presiuni asupra nimănui şi nu au existat "mini-procesiuni" în sălile de judecată organizate de noi, în schimb am văzut o mini-armată de avocaţi ai MBD în toate sălile de judecată.
Cred că domnul Papalekas are o atitudine disperată pentru că nu poate transforma negrul în alb, adică ilegalul în legal.
Toate acuzele pe care domnia sa ni le aduce şi mie personal, şi Bisericii mi-au amintit de o povestioară care circula înainte de 1989. Se spune că un copil l-a întrebat pe tatăl său: "Tată, de ce cântă cocoşii noaptea?" Şi tatăl, surprins de întrebare, i-a răspuns, totuşi: "Fiule, cocoşii cântă noaptea pentru că atunci se scriu la Bucureşti ziarele care conţin o mulţime de minciuni". Eu cred că, de când noul proprietar al Millennium îşi dezvoltă lunga litanie de minciuni, cocoşii cântă foarte mult noaptea.
El spune că eu nici nu mai ştiu ce vreau - că o dată vreau exproprierea, că o dată vreau demolarea. Eu ştiu foarte clar ce vreau - eu vreau şi exproprierea şi demolarea, ambele fiind decise în justiţie. În niciun caz nu schimb direcţia voinţei mele, pentru că este vorba despre Catedrală şi ştiu foarte clar ce vreau - nu mă schimb de la o săpătămână la alta, aşa cum spune dumnealui.
Reporter: Domnul Papalekas a afirmat că intenţionează să vă ceară 20 de milioane de lei pentru denigrare. Există un proces pe rol în acest sens?
Monseniorul Ioan Robu: Ştiu că există o cerere în instanţă iniţiată de domnul Papalekas împotriva mea, care se află în procedura preliminară, însă în ceea ce priveşte denigrarea, puteţi aprecia dumneavoastră, doar citind articolul din BURSA, cine pe cine denigrează. Cine denigrează Arhiepiscopia, Biserica Catolică şi pe Mitropolitul ei? Furia acestuia nu s-a limitat la persoana mea, ci s-a extins la toţi episcopii catolici şi la comunitatea catolică în totalitatea sa, sugerând că toţi aceştia ar fi lipsiţi de discernământ.
Mi se par absolut aberante afirmaţiile făcute în articolul din BURSA, însă un lucru "mi-a plăcut", ca să zic aşa - că dacă va fi decisă demolarea, atunci merge la preşedinţie şi dă cheile. Aşteptăm acest moment, dar el uită că deja există o decizie de demolare. Încearcă să ia povestea de la capăt şi ne mai temem încă o dată că va veni un alt proprietar şi că povestea va reîncepe, aşa cum de la început am estimat - că imobilul va fi înstrăinat şi vom avea de-a face cu alţi oameni de afaceri decât primii cu care ne-am confruntat.
Noi nu I-am urât niciodată pe el, doar ne-am apărat. Legea noastră creştinească spune foarte clar că trebuie să ne iubim aproapele, chiar pe duşmanii noştri, şi nu facem excepţie nici cu Papalekas. Noi apărăm Catedrala respectând legea noastră creştină. Nu căutăm bani, nici interese, vrem să apărăm un bun al Bisericii şi un bun cultural al ţării.
Reporter: În luna martie a acestui an, aţi depus la DNA o plângere penală în cazul primarului general al Capitalei, a oamenilor de afaceri Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas şi a unor angajaţi ai Primăriei Bucureşti, pentru "refuzul de a pune în executare hotărârea judecătorească de desfiinţare a clădirii ilegale Cathedral Plaza şi de a proceda la demolarea imediată a acesteia şi la refacerea parcului public existent anterior". Ce răspuns aveţi în urma depunerii acestei plângeri?
Monseniorul Ioan Robu: Nu cunoaştem care este situaţia. Cercetarea acestor dosare nu este publică, până la momentul finalizariii cercetărilor. Consider că există argumente suficiente care să susţină plângerea noastră, restul este treaba organelor de cercetare.
Reporter: Pe rolul Tribunalului Bucureşti există o cerere de reautorizare a clădirii, în contextul în care Tribunalul Dâmboviţa a decis, în aprilie, suspendarea procesului de executare silită deschis pe numele primarului general al Capitalei Sorin Oprescu, ca urmare a faptului că acesta nu a pus în aplicare soluţia aceluiaşi tribunal, dată în 2012, care îl obliga pe Oprescu "să emită decizia privind desfiinţarea construcţiei". Ce aşteptări aveţi de la instanţă în ceea ce priveşte decizia care urmează să fie luată în cazul cererii de reautorizare?
Monseniorul Ioan Robu: Consider că cererea de reautorizare este inadmisibilă, proiectului lipsindu-i o multitudine de acte şi acorduri. Ca de obicei, compania Millennium încearcă să obţină câştig prin punerea tuturor în faţa faptului împlinit. Întrebarea este: "Oare afacerea domnului Papalekas valorează mai mult decât interesul şi valoarea naţională a unui monument de importanţă europeană?"
Ei încearcă acum să reia povestea de la începuturi, deşi există o decizie pe care nimic nu o mai poate schimba. Eu aştept să fie respectată legea de către toată lumea.
În ceea ce priveşte sentinţa intermediară dată de Tribunalul Dâmboviţa, în totală contradicţie cu normele legale, judecătorul s-a antepronunţat pe problemele de fond ale cererii (n.r. în decizia din aprilie 2015, judecătorul a menţionat că "Legea nu conferă Primarului Municipiului Bucureşti atribuţia de a dispune direct printr-o decizie desfiinţarea construcţiei, ci îi conferă atribuţiile privind demararea procedurilor legale, la finalul cărora se decide emiterea autorizaţiei de demolare, ştiut fiind că, în vederea emiterii unei autorizaţii de demolare, se parcurg procedurile obligatorii prevăzute de lege, ce implică inclusiv obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor prevăzute de lege, fiind posibilă şi intrarea în legalitate"). Raţionamentul oricărui judecător trebuie să dea dovadă de echilibru şi constanţă, fiind nepermis un derapaj de asemenea amploare încât să răstoarne motivarea iniţială, care e soluţia legală irevocabilă ce nu poate fi supusă unei noi judecaţi. Din păcate, din cauza unor motive pe care încă nu le cunoaştem, s-a ajuns la situaţia inacceptabilă într-un stat de drept, ca judecătorul să-şi infirme propriul raţionament încălcând imperativele legii, ale procesului echitabil şi ale imparţialităţii. Împotriva acestei soluţii intermediare au fost exercitate căile legale de atac.
Încă o dată, aş dori să fie foarte clar că decizia din aprilie suspendă temporar executarea silită, dar nu stabileşte că imobilul nu se mai demolează.
Reporter: Ce alte procese se află, acum, pe rolul instanţelor?
Monseniorul Ioan Robu: Sunt câteva dosare pe rol, însă, cu excepţia unuia, toate sunt orchestrate de cuplul Oprescu-Papalekas, care a creat şi rocadă între avocaţi pentru a-şi putea atinge mai uşor scopurile propuse.
Reporter: Cum apreciaţi iniţiativa Primăriei Capitalei de realizare a unui studiu din care să reiasă efectele pe care demolarea clădirii le-ar avea asupra edificiilor din jurul său?
Monseniorul Ioan Robu: Conivenţa dintre primarul general şi Papalekas rezultă fără îndoială din declaraţia acestuia din urmă, care, în mod explicit, în campania publică pe care o desfăşoară, spune că Primarul face ceea ce (i) se impune să facă, adică ori să reautorizeze clădirea, ori să dovedească imposibilitatea tehnică de demolare. În acest sens, sunt, de fapt, stabilite obiectivele expertizei pe care a solicitat-o.
Reporter: Domnul Papalekas susţine că, potrivit unui studiu făcut de Universitatea din Tokio şi conform altor 70 de experţi, dacă va fi demolată clădirea, se va dărâma şi Catedrala. Şi Arhiepiscopia a comandat realizarea unor astfel de studii. Care sunt rezultatele acestora?
Monseniorul Ioan Robu: Arhiepiscopia a făcut un studiu privind dezmembrarea clădirii, printr-o companie internaţională care are o reputaţie impecabilă, pentru că, în ţară, Millennium Building Development a angajat în folos propriu cvasitotalitatea experţilor cu greutate în România. Unii dintre aceştia, deşi iniţial şi-au exprimat poziţia clară împotriva Cathedral Plaza, ulterior au revenit şi ne-au explicat că sunt legaţi de anumite contracte şi interese ale Companiei Millennium, astfel încât nu pot da opinii contrare acesteia. O situaţie similară am constatat-o şi în privinţa specialiştilor în drept. Concluziile studiului internaţional arată că această clădire poate fi dezasamblată fără să fie pusă în pericol Catedrala Sf. Iosif. Chiar proiectantul clădirii a afirmat, în toamna lui 2010, că este posibilă demontarea Cathedral Plaza în condiţii de siguranţă pentru vecinătăţi.
Specialişti din Italia vorbesc despre presiunea pe care o exercită mereu imobilul asupra fundaţiilor Catedralei, iar studiul nostru dă şi soluţie aşa-ziselor temeri care ar exista - că fundaţia s-ar putea ridica după ce a apăsat atâta greutate asupra ei. Astfel, se propune ca toate planşeele de ciment dintre etaje să fie depozitate în subsolurile actuale, astfel încât greutatea ar fi aceeaşi şi după demolare.
Reporter: Dacă imobilul va păstra aproximativ aceeaşi greutate, nu va avea şi acelaşi efect asupra Catedralei?
Monseniorul Ioan Robu: Nu ar fi acelaşi lucru dacă s-ar depozita în subsoluri ceea ce este deasupra, pentru că suntem într-o zonă seismică şi balansul pe care l-ar face clădirea, cu înălţimea pe care o are, nu ar fi acelaşi cu cel pe care-l va avea după ce planşeele vor fi depozitate sub pământ. De acest lucru ne temem.
Papalekas spune că eu m-am înfuriat pe Millennium pentru că nu mi-a dat ceea ce am cerut eu. Or, eu nu am fost niciodată cuprins de furie împotriva lor, ci am fost cuprins de teamă când am auzit ce s-a întâmplat la Biserica Armenească. Atunci am început această luptă.
Pentru mine rămâne o problemă serioasă că un arhitect care a lucrat la clădire mi-a spus că, în caz de cutremur major, cade tot ceea ce este împrejurul acestei clădiri. Ne temem de un cutremur deosebit.
Papalekas deja a spus că dacă i se va întâmpla ceva Catedralei este de vină materialul din care a fost construită. Are deja argument şi pentru mâine. Este un om care nu vede altceva decât banii lui.
Eu mă gândesc că cei cu bani pot face multe lucruri în lumea corupţiei şi am voie să îmi imaginez orice.
Toate aprobările au fost luate pe lângă lege. Într-una dintre întâlnirile cu Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, l-am întrebat de ce le dă autorizaţia celor de la Millennium, iar el mi-a spus că au toate aprobările. Or, ei nu aveau cel puţin două: acceptul nostru notarial şi o expertiză a Catedralei. Totuşi, a dat autorizaţia, iar acum nu îl întreabă nimeni pe Chiliman nimic, deşi el este la mijlocul poveştii.
Reporter: Dar domnul Papalekas spune că, iniţial, aţi fost de acord cu această construcţie şi mai spune că nu le-aţi dat voie reprezentanţilor Millennium să facă o expertiză a Catedralei...
Monseniorul Ioan Robu: Când a fost proiectată, înţelegerea a fost pentru o clădire relativ înaltă, dar la coama Catedralei.
Cât priveşte expertiza, ei ar fi trebuit să facă acestă analiză înainte să înceapă construcţia şi nu au făcut-o. După ce au văzut că noi insistăm la procese că nu au făcut ceea ce trebuia, au venit să facă o expertiză după, şi atunci nu le-am dat voie, pentru că trecuse momentul când aceasta ar fi trebuit realizată.
Acum, repet, ceea ce doresc eu este clar - exproprierea şi demolarea
Reporter: Ce ar putea fi expropriat?
Monseniorul Ioan Robu: Din punct de vedere juridic, clădirea nu există, deci nu poate fi expropriată, doar terenul. În plus, sub clădire, mai există circa 180 de mp de teren aparţinând primăriei care sunt nejustificaţi, fiind daţi în concesiune ilegală de către Adriean Videanu împreună cu Traian Băsescu, amândoi foşti primari generali, fără licitaţie publică, fără îndeplinirea condiţiilor legale şi fără obligaţii.
Reporter: Omul de afaceri susţine că este gata să negocieze cu dumneavoastră, să vă ofere câteva etaje din clădire. Aţi fi dispus la o astel de negociere?
Monseniorul Ioan Robu: Nu merg la negociere cu el decât în termen clari spre demolare. Nu avem ce să negociem de fapt, există hotărâri judecătoreşti foarte clare.
Reporter: Mulţumesc!
