Creşterea urbană a Municipiului Braşov a generat şi necesitatea redefinirii unor zone funcţionale şi a elaborării unui nou Plan Urbanis-tic General (PUG).
Încă de la finele anului 2004, Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" Bucureşti lucrează la elaborarea unui nou PUG. Marilena Manolache, arhitectul şef al Braşovului, ne-a spus că documentul va fi definitivat şi aprobat undeva la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor.
Potrivit planului de situaţie al primăriei privind "disfuncţii majore pe relaţia Planuri Urbanistice Zonale (PUZ)", în anii 2005-2006, trebuiau elaborate (ulterior au şi fost aprobate), nu mai puţin de 36 de astfel de documentaţii, care să reglementeze fie problema învecinării unor zone cu funcţiuni incompatibile - locuinţe cu activităţi productive şi/sau de gospodărie comunală ori inexistenţa unei fâşii de protecţie funcţionale. Alte situaţii care necesitau reglementări sunt învecinarea zonelor de locuinţe cu artere magistrale, fără retragerile necesare pentru aliniamente şi spaţiile verzi. Vechile regulamente şi planuri nu rezolvau îndeajuns aceste probleme, mai ales în privinţa circulaţiilor.
Puţine autorizaţii pentru locuinţe noi
În ciuda unui număr mare de proiecte rezidenţiale începute în Braşov şi zonele adiacente (oraşele Ghimbav, Săcele şi chiar Râşnov, comune precum Cristian şi Sânpetru), lipsa locuinţelor noi se face resimţită din plin şi în acest an. Arhitectul şef al Braşovului ne-a menţionat câteva dintre aceste proiecte, niciunul finalizat: Bellevue Residence - ansamblu de blocuri pe Drumul Poienii Braşov, Avantgarden - ansamblu de 17 blocuri în Bartolomeu Nord, Parcul Verde şi Bressan spre Stupini - tot în zona de nord, ansamblul Pasconmat de la Hălchiu - la 12 km faţă de Braşov; Green Valley - la marginea cartierului Noua. Relevante pentru lipsa finalizării construcţiilor şi numărului mic de proiecte noi sunt datele privind evoluţia autorizaţiilor de construire.
Astfel, în ultimii doi ani şi jumătate, primăria a eliberat, pentru un oraş cu circa 300.000 de locuitori, 299 de autorizaţii de construire pentru locuinţe individuale, ceea ce înseamnă cu aproximaţie o casă la 1.000 de locuitori. Autorizaţiile de construire case sunt 83 în 2005, 130 în 2006 şi 86 în primele şapte luni din 2007. Pentru imobilele de locuinţe colective, eliberările de autorizaţii de construcţie au început abia în 2006, cînd au fost avizate 16 blocuri. Alte 17 asemenea imobile au fost autorizate în 2007.
Primele şase blocuri prin ALL vor fi finalizate
Proiectelor private li se adaugă cele demarate în parteneriat public-privat printr-un compartiment specializat în cadrul direcţie patrimoniu a Primăriei Municipiului Braşov. Este vorba de investiţiile Agenţiei Locale de Locuinţe (ALL). Proiectul ALL presupune asocierea în participaţiune între Primăria Braşov şi societăţi care se ocupă de construcţii în vederea ridicării de blocuri. La finele lunii august, erau în curs de finalizare şase clădiri: blocul de pe strada Carpaţilor (cartierul Răcădău), trei blocuri cu cîte o scară pe strada Vasile Alecsandri şi un bloc cu trei scări tot în aceeaşi locaţie.
Marilena Manolache estimează că, în această toamnă, cele şase imobile vor putea fi date în folosinţă. Întocmai ca şi în alte oraşe, se remarcă şi în Braşov tendinţa de a ridica imobile colective cât mai multe şi cu regim de înălţime cât mai mare. Arhitectul şef al oraşului ne-a precizat că regimul de înălţime va fi modificat în noul PUG, cu specificaţia că va ajunge până la 15-16 etaje. Se compensează, astfel, lipsa de spaţii locative din municipiul de la poalele Tâmpei.
Estul oraşului promite o dezvoltare spectaculoasă
Pentru estul Braşovului, au fost actualizate planurile urbanistice aferente cartierului Timiş - Triaj, Zizin - Timişul Sec şi zona de lângă Autogara III, învecinată cartierului Craiter. În acea parte a oraşului, există destul teren pentru construirea de proiecte imobiliare noi şi, având în vedere faptul că zona a fost puţin abordată, promite o dezvoltare spectaculoasă în următorii ani. Primăria a aprobat deja un PUZ pentru construirea a 32 de blocuri în această zonă.
Dincolo de sectorul de şosea de centură inaugurat anul trecut şi de zona industrială Carfil, până la limita extravilană de la estul municipiului, terenurile au fost foarte puţin utilizate în decursul timpului, dar au intrat deja în atenţia investitorilor.
Tot spre est, dincolo de pârâul Timişul Sec, peste podul care face legătura între cartierele Triaj şi Craiter, există o altă zonă nevalorificată din punct de vedere al construcţiilor. Aceste zone erau dominate fie de funcţiuni industriale, fie de groapa de gunoi a oraşului, mutată în urmă cu câţiva ani la Feldioara. Va fi, însă, nevoie şi de dezafectarea "muntelui de gunoi" de lângă şoseaua de centură pentru ca terenurile să fie construibile. Zonele amintite au început să devină destul de căutate pentru dezvoltarea de construcţii colective mai ales în partea situată la est de calea ferată spre Bucureşti.
Sudul şi centrul mai au foarte puţine terenuri de dezvoltare
Cartierul Noua din partea sudică a oraşului, înzestrat recent cu accese noi, promite o dezvoltare interesantă pentru că au mai rămas terenuri bune pentru construcţii. Aria respectivă a făcut obiectul unor PUZ-uri între străzile Lacurilor şi Murelor şi strada Nucului. Există şi un PUD aprobat pentru cinci blocuri, dar lucrările sunt abia la început.
Mai înspre centru, în cartierul Răcădău, în faţa versantului sud-estic al colinei Tâmpa, mai exită un teren nevalorificat - locaţia fostei cariere de calcar de la Dealul Melcilor. Tot pe zona centrală, dar pe versantul sud-estic al colinei Tâmpa, este de luat în calcul PUZ-ul pentru strada Molidului (11 hectare), modificat în două rânduri. Dincolo de Tâmpa, către sud-vest, au fost modificate în sensul posibilităţii de dezvoltare de construcţii zonele Colţul Putinarilor şi Warthe II (cu front la Drumul Poienii Braşov).
Foarte importantă este şi actualizarea PUZ-ului Poienii Braşov (deocamdată încă închisă construcţiilor până la finalizarea canalului colector), precum şi zonele apropiate precum Poiana Cris-tianului, Poiana Mică şi Poiana Sticlăriei, toate trei însumând peste 100 de hectare. Pentru zonele centrale, există regulamentele PUZ care privesc ariile adiacente Gării Mari, Bulevardului Eroilor şi Centrului Civic.
Inflaţie de complexuri comerciale
În momentul de faţă, în Braşov, există patru zone de dezvoltare a complexurilor comerciale, marea majoritate a francizelor găsindu-şi reprezentare, în unităţi ample, care au fost ridicate de maxim trei ani. Pentru zona sudică au fost reactualizate trei PUZ-uri pentru Calea Bucureşti, generate de construcţia marilor centre comerciale. Aceasta este situată la capătul Căii Bucureşti, la ieşirea din Braşov spre Săcele şi Predeal pe DN 1. Aici funcţionează deja Carre-four, Praktiker, Macromall, Metro 2 Braşov, Selgros, Bricostore sau Mediagalaxy. Pentru această arie, au mai rămas două suprafeţe de teren neconstruite - una chiar la intrarea în zona centrelor comerciale, alta la ieşire, lângă fabrica de bere.
O a doua zonă favorabilă pentru dezvoltarea de complexuri comerciale este cea dintre Bartolomeu şi Tractorul, unde există deja un număr semnificativ de showroom-uri în special. De altfel, din punct de vedere funcţional, zona poate deveni un al treilea perimetru comercial din oraş, cuprinzînd deja două moteluri pentru şoferi, trei - patru show-room-uri şi un complex Baumax finalizat.
O altă zonă comercială este în nord-vestul oraşului, înainte de ieşirea pe DN1 către Bran. Zona DN 1 în direcţia Sibiu este intens construită, în principal, de omul de afaceri Maor Zinger.
Funcţiuni noi pentru fabrici
O tendinţă urbanistică general valabilă pentru multe din oraşele mari este revalorificarea fostelor platforme indus-triale. Acest lucru se face simţit şi la Braşov. Fabrici precum Roman, Tractorul, Rulmentul, Carfil, Metrom şi IUS se vor transforma în proiecte imobiliare. "Nu este numai faptul că multe din întreprinderi nu mai sunt funcţionale, dar şi prevederile europene cer eliminarea din zonele rezidenţiale a utilităţilor industriale. În noul PUG, acestea vor fi prevăzute cu funcţiuni noi", ne-a declarat arhitectul şef al Braşovului.
Nordul municipiului preferat pentru locuinţe individuale
În zona de nord, au fost aprobate modificări de regulament urbanistic pentru opt arii: Bartolomeu Nord - Cimitirul Municipal, Păşunii cu două ansambluri rezidenţiale, Lânii - Fânului şi Lânii - Plugarilor. Planurile urbanistice din zona de nord vor conduce, treptat, la dispariţia stării de izolare a cartierului Stupini - adesea confundat cu un sat din cauza distanţei faţă de restul oraşului. Acest cartier şi zonele limitrofe au făcut obiectul unor modificări de PUZ pentru că s-au eliberat documentaţii noi pentru Gării - Stupini, Stupini Etapa IV Fânarului şi actualizarea Stupini UTR 49. Totodată, a fost trecută în intravilan păşunea Stoaffen - peste 90 de hectare de teren arabil.
Apropiat de zona Bartolomeu nord se remarcă un proiect de cartier rezidenţial din interiorul dealului Şprenghi, în locaţia fostei cariere de piatră. La nord-est, au fost modificate documentaţiile pentru ariile Tractorul VI (două documentaţii succesive), precum şi pentru Tractorul VII.
Toate zonele amintite prevăd ridicarea de case noi. Unele dintre ele sunt deja construite (Tractorul VI), în cea mai mare parte. Pentru altele - Tractorul VII de exemplu - se întrevăd noi modificări urbanistice. Tot cartierul Tractorul a făcut obiectul unor PUZ-uri punctuale, precum cel din strada Bronzului.
Ceva mai la nord de Tractorul, dincolo de cartierul Rulmentul, până la limita extravilană a municipiului (graniţa cu comuna Sânpetru) mai există loc suficient pentru construcţii, acesta urmând să facă obiectul unui PUZ în viitorul apropiat, mai ales că există şi cerere din partea investitorilor. Deja "Alteea Prima" a făcut demersuri pentru a construi locuinţe în zona respectivă. Acolo mai există un investitor privat care a cumpărat o suprafaţă importantă de teren şi doreşte să construiască un cartier rezidenţial.
"Cu siguranţă că noul PUG va conţine prevederi prin care fostele platforme industriale vor fi revalorificate în scopul dezvoltării de imobile sau alte funcţiuni complementare", ne-a declarat Marilena Manolache, arhitectul şef al Braşovului.
