Comportamentul placilor Egger OSB 3 la umiditate

In aparitiile anterioare am prezentat procesul de fabricatie si regulile generale ce trebuie respectate cu privire la manipularea, depozitarea si utilizarea placilor OSB. in acest numar vom analiza produsul OSB 3 din perspectiva comportamentului acestuia la umiditate.

Comportamentul la umiditate

Lemnul este un material natural, care inmagazineaza permanent in structura sa o anumita cantitate de apa, sub forma de seva. in functie de umiditatea relativa a aerului ambiant de la un anumit moment, aceasta cantitate de apa retinuta de fibrele lemnoase poate fi mai mica sau mai mare.

Specific acestui material (si implicit, oricarui produs pe baza de lemn - in cazul nostru OSB) este faptul ca modificarea permanenta a umiditatii interne determina la randul ei modificarea permanenta a parametrilor dimensionali (lungime, latime, grosime) ai acestuia. Daca ne referim strict la produsul in discutie, putem spune ca placile OSB se dilata si cresc usor in grosime la absorbtia de umiditate, respectiv se contracta odata cu pierderea umiditatii.

in contextul celor prezentate mai sus, se intelege asadar ca umiditatea excesiva este un factor ce influenteaza negativ comportamentul si performantele placilor OSB, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita limitarii expunerii produsului la factorii de umiditate. Aditional fata de masurile de protectie privind evitarea contactului direct cu apa si oricare alta forma asociata (ploaie, zapada, infiltratii accidentale, umiditate excesiva din procese umede - sape, tencuieli, zugraveli), reiteram importanta a doua reguli esentiale ce trebuie respectate pentru un montaj corect, care sa garanteze lipsa neplacerilor ulterioare in exploatare :

1) Aclimatizarea obligatorie a placilor pentru minim 48 de ore inainte de montaj, in conditii de umiditate ambientala specifica locului unde placile urmeaza a fi instalate ;

2) Prevederea rosturilor minime de dilatatie de 2-3mm intre muchiile placilor cu cant drept, respectiv a rosturilor tehnologice de montaj : 15mm rost perimetral (pe conturul camerei, la nivelul plintei de pardoseala) si 25mm rost intre baza panotajului vertical si planseu.

Desigur, si alegerea tipului corect de placa pentru fiecare sistem constructiv in parte este un criteriu de care trebuie tinut cont in vederea minimizarii efectului dilatatiei si/sau cresterii in grosime generat de cresterea umiditatii. Din acest punct de vedere, nu trebuie omis ca placile OSB 3 apartin clasei de serviciu 2 (exploatare in conditii de mediu umed, 65 < RH < / = 85%), deci pot fi utilizate atat la interior, cat si la exterior, protejat (acoperite de termosistem sau de fatada ventilata), pe cand placile OSB 2 - ce apartin clasei de serviciu 1 (mediu uscat, RH < / = 65%) - pot fi utilizate doar la interior.

Este important de retinut ca umiditatea interna a placilor OSB, indiferent de tipul acestora, creste gradual, de la un nivel initial de 5-6% (umiditatea la momentul livrarii din depozitul producatorului), pana la nivelul umiditatii de echilibru (EMC), care este atins la finalul ciclului de aclimatizare la locul de montaj. Modificarile dimensionale in grosime, lungime sau latime se calculeaza si se raporteaza in general ca procent (%) de modificare (crestere/scadere) asociat fiecarui 1%, diferenta de continut de umiditate a placilor. Acest parametru se calculeaza ca diferenta dintre umiditatea de echilibru (EMC) pe care placile se estimeaza ca ar trebui sa il atinga intr-o situatie data de mediul interior ambiant si umiditatea initiala interna (< de livrare >) a acestora.

Pe langa efectul modificarilor dimensionale, umiditatea excesiva favorizeaza in general si aparitia mucegaiului pe suprafetele interioare ale peretilor interiori, in special in zona puntilor termice (balcoane, stalpi de colt, buiandrugi neizolati) si a zonelor cu ventilatie redusa (colturile camerei, olnite, zonele de perete din spatele obiectelor de mobilier masiv).

Dar cel mai important aspect este ca un continut de umiditate interna a placilor > 18% reduce capacitatea portanta a elementelor structurale (plansee, acoperisuri, pereti exteriori), ceea ce se traduce printr-o deformabilitate mai mare sub sarcina.

Desigur, in practica ne putem confrunta si cu situatia nedorita ca o ploaie neasteptata - fenomen intalnit frecvent in lunile de vara - sa ude placile OSB abia instalate in structuri de pereti, plansee sau astereala. Daca aceasta situatie nu a fost anticipata de catre constructor (singurul responsabil de altfel pentru eventuale deteriorari ale produsului in faza de constructie), atunci acesta trebuie sa treaca imediat la protejarea tuturor placilor si elementelor de lemn (grinzi, montanti, capriori) expuse direct la intemperii pentru a limita absorbtia de umiditate a acestora, iar baltile formate pe plansee trebuie drenate de urgenta. Protectia aplicata (folii, prelate) va trebui indepartata numai dupa oprirea completa a ploii si doar daca alte precipitatii nu se mai intrevad in urmatoarele zile, astfel incat suprafetele ude sa se poata zvanta prin expunere la soare.

Durata normala de uscare a placilor OSB dupa un astfel de eveniment (ploaie accidentala de intensitate medie, de maxim cateva ore) este de minim 1 zi in lunile de vara, respectiv 2-3 zile toamna, cu conditia ca aceste zile sa fie calduroase si lipsite de alte precipitatii. Se intelege deci ca in acest interval constructorul ar trebui sa sisteze temporar executia lucrarilor de structura ce implica folosirea de placi OSB.