Valoarea proprietăţilor imobiliare evaluate în scopul garantării creditelor contractate de la bănci sau de la IFN, începând de la 1 iulie, se ridică la 1,8 miliarde euro, potrivit Irinei Bene, cercetător în cadrul Institutului Român de Cercetări în Evaluare (IROVAL).
Cifra prezentată, ieri, de domnia sa, în cadrul unei Conferinţe organizate de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), reiese din rapoartele de evaluare introduse, în circa două luni şi jumătate, în Baza Imobiliară de Garanţii (BIG), iniţiată de ANEVAR.
Aceasta a fost implementată la data de 1 iulie 2015, evaluatorii autorizaţi fiind obligaţi să-şi înregistreze în BIG sintezele rapoartelor de evaluare pentru proprietăţile cu care sunt garantate creditele. Ulterior, aceştia vor primi o recipisă pe care trebuie să o transmită instituţiei financiare, alături de raportul de evaluare, a menţionat Adrian Vascu, preşedintele ANEVAR.
Din cele 1,8 miliarde euro, 560 de milioane de euro înseamnă valoarea proprietăţilor comerciale evaluate pentru garantarea împrumuturilor, 526 milioane euro - valoarea imobilelor din rezidenţial, 438 milioane euro - cea a proprietăţilor industriale, 140 milioane euro - valoarea terenurilor, 101 milioane euro - cea a imobilelor mixte, 67 milioane euro - valoarea proprietăţilor agricole şi 9,4 milioane euro - cea a altor proprietăţi.
În primele aproape două luni şi jumătate de când a fost lansată BIG, au fost înscrise 12.000 de rapoarte de evaluare, din care 71,7% pe rezidenţial (8.759), 10,82% din sectorul terenurilor (1.321), 9,7% - din zona spaţiilor comerciale (1.184), 5,64% - pe industrial, 1,22% - pentru proprietăţi mixte, 0,78% - privitoare la imobilele agricole şi 0,10% - care vizează alte tipuri de proprietăţi.
Referitor la primele două categorii, din punct de vedere valoric, spaţiile comerciale reprezintă 30,4% din total, iar imobilele din rezidenţial - 28,5%.
Judeţele cu activitate mare în evaluarea proprietăţilor pentru garanţii imobiliare sunt Ilfov, Cluj şi Constanţa, urmate de Timiş, Braşov, Iaşi şi Sibiu.
În urma statisticilor făcute în baza informaţiilor din BIG, valorile medii pe metrul pătrat ale proprietăţilor din Bucureşti sunt următoarele: pentru apartamentele din bloc - 1.060 de euro, pentru cele situate în casă - 1.057 euro, iar pentru casele cu teren - 1.099 euro.
Apartamentele situate în bloc costă, în medie, 855 de euro/mp în Cluj, 801 euro/mp în Constanţa şi 872 euro/mp în Timişoara, a mai spus doamna Bene.
Din totalul de 8.759 de rapoarte pe rezidenţial, 6.446 vizează apartamentele în bloc (cu o pondere valorică de 55,1% din total), iar 2.040 fac referire la casele cu teren (deţinând o proporţie de 37,4% din valoarea totală a proprietăţilor din rezidenţial), restul imobilelor însemnând un număr nesemnificativ de proprietăţi.
BIG nu conţine informaţii confidenţiale privind bunurile imobile sau adresa acestora, potrivit lui Adrian Vascu.
Reprezentanţii ANEVAR au precizat că, deşi este ilegal ca alte persoane în afara evaluatorilor autorizaţi să întocmească rapoarte de evaluare, totuşi există bănci care primesc astfel de lucrări de la evaluatori neautorizaţi.
Cristina Grigorescu, membru în grupul de lucru ANEVAR-BIG şi manager al Departamentului Garanţii - Divizia Risc Raiffesisen Bank, a precizat că sunt foarte multe lucruri care s-au întâmplat în ultimii zece ani în rapoartele de evaluare, iar BIG este binevenită pentru responsabilizarea evaluatorilor.
"Băncile sunt suficient de egoiste şi competitive pentru a nu împărtăşi informaţiile care vor fi înregistrate în bază", a menţionat domnia sa.
Doamna Grigorescu a precizat că evaluatorii şi băncile aşteaptă, printre altele, de la noua bază de date, rapoarte de piaţă care să includă şi alte pieţe decât cele ale oraşelor principale; trenduri şi indicatori de piaţă imobiliară; diverse analize privind impactul unei anumite caracteristici în valoare; predictibilitate a tendinţelor pieţei imobiliare/rapoarte privind volatilitatea valorilor, cu prognoze care să ajute în finanţarea pe termen mediu şi lung.
BIG este un prim pas pentru realizarea bazei de date în vederea impozitării şi nu va fi suficientă dacă va rămâne singulară, a conchis Adrian Vascu.
Vascu: "Criza a condus la nevoia de verificare a rapoartelor de evaluare"
Criza a fost un factor important ce a condus la nevoia de verificare a rapoartelor de evaluare, a spus preşedintele ANEVAR, adăugând că specializarea de verificare a evaluatorilor a apărut în reglementările din 2011.
Situaţii practice în care este utilizată verificarea evaluatorilor sunt acelea în care băncile solicită acest proces conform cerinţelor BNR, precum şi cele în care verificarea este cerută de creditori în contextul aplicării noului cod al insolvenţei.
BNR a cerut trei tipuri de evaluare: în contextul activelor preluate de bănci în contul creanţelor, în cazul în care unii debitori au intrat în insolvenţă şi ca "arbitru" între opinii diferite asupra valorii proprietăţilor, care apar între evaluatorii externi instituţiilor de credit şi auditorii financiari, potrivit domnului Vascu.
Domnia sa a subliniat că verificatorii trebuie să fie independenţi de procesul de evaluare realizat de instituţiile de credit, menţionând că pot exista diferenţe între cele două valori (ale evaluatorului şi ale verificatorului), date de modificarea pieţei, care să nu ţină de calitatea raportului de evaluare.
Potrivit lui Lance Coyle, preşedintele APPRAISAL Institute, un verificator trebuie să fie nepărtinitor, cinstit, tolerant, competent, să ştie să asculte şi să aibă o gândire pozitivă: "Verificatorii trebuie să aibă competenţe să ştie cum să-i vorbească evaluatorului, din punct de vedere profesional, astfel încât să nu creeze conflicte".
În România, piaţa evaluatorilor se cifra, la sfârşitul anului trecut, la 35 de milioane de euro, potrivit lui Adrian Vascu, domnia sa apreciind că peste jumătate din acest sector este reprezentat de specialiştii ce relaţionează cu băncile.
