Ritmul foarte scăzut al vânzărilor de locuinţe înregistrat în semestrul I 2009 a contrastat puternic cu optimismul pieţei din ultimii doi ani, demonstrând o contracţie semnificativă a cererii. Condiţiile de finanţare stricte, impuse de bănci, inceritudinea clienţilor privind siguranţa veniturilor viitoare, cât şi percepţia generală asupra evoluţiei preţurilor au determinat o atitudine rezervată în privinţa achiziţiei de locuinţe noi, arată un studiu realizat de "BNP Paribas Real Estate".
Efectul negativ semnificativ asupra ritmului vânzărilor a fost indus de devalorizarea leului faţă de Euro. În perioada ianuarie-iunie 2009, rata de schimb a variat între 4,02 RON/Euro şi 4,20 RON/Euro, cu un vârf de 4,31 RON/Euro în primul trimestru. Comparativ cu rata de schimb înregistrată la sfârşitul semestrului I 2008, când raportul RON/Euro era de 3,64, devalorizarea monedei naţionale a fost semnificativă. Astfel, potrivit studiului citat, efectul scăderii preţurilor exprimate în Euro a fost temperat sau chiar anulat în unele cazuri de devalorizarea monedei naţionale.
În prezent, piaţa rezidenţială este favorabilă cumpărătorilor prin prisma reducerilor de preţ şi a flexibilităţii dezvoltatorilor, potenţialii clienţi fiind aproape în exclusivitate interesaţi de locuinţele finalizate sau aflate în stadii avansate de construcţie. Ansamblurile aflate în stadiul de proiect se confruntă cu o lipsă de interes.
În prezent, pe segmentul locuinţelor noi, cererea efectivă solvabilă provine în principal din partea populaţiei tinere (între 30 şi 40 de ani) cu venituri lunare de peste 2.500 Euro pe gospodărie, necesare pentru obţinerea creditelor ipotecare. Totuşi, comparativ cu ceilalţi ani, a crescut numărul cumpărătorilor care plătesc întreaga sumă fără finanţare bancară sau plătesc un avans mai consistent pentru a evita ratele lunare mai mari. Mai mult, tranzacţiile sunt realizate aproape în exclusivitate de către clienţii care au deja o locuinţă şi doresc îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, mai susţin specialiştii "BNP Paribas".
De asemenea, o parte reprezentativă din familiile cu venituri lunare de peste 1.000 - 1.500 euro/lună şi care nu se încadrează pentru obţinerea unui credit ipotecar, dar care pot susţine plata unei chirii medii lunare de minim 400-600 euro sau a unei rate direct către dezvoltator, pot reprezenta cererea efectivă pe piaţa rezidenţială.
În lunile ce vor urma nu se aşteaptă modificări semnificative ale condiţiilor de piaţă comparativ cu situaţia actuală. Chiar dacă vor fi implementate unele măsuri pentru stimularea şi susţinerea directă a cererii, efectele acestor acţiuni nu se vor resimţi imediat în piaţă, concluzionează studiul citat.
Cererea nu va înregistra o nouă creştere în condiţiile în care există discrepanţe între puterea de cumpărare a populaţiei şi nivelul preţurilor solicitate, dublate de o diferenţă majoră între aşteptările clienţilor şi oferta dezvoltatorilor.
Cotidianul Bursa
