Sibiul este dominat, şi în acest an, de criza acută de spaţiu. Din cauza extinderii oraşului din ultima perioadă, au rămas foarte puţine terenuri neconstruite. "Practic, în acest moment, în Sibiu nu mai există decât terenuri mici tip
Paradoxal, în zona centrală, există o suprafaţă destul de întinsă de teren, situată între cartierele Turnişor şi Ştrand. Este vorba despre circa 30 de hectare, care, însă, sunt foarte fărâmiţate din cauza retrocedărilor. "Încă nu s-a găsit nici un investitor mare care să-şi poată permite achiziţionarea multiplelor loturi pentru unificarea lor", a subliniat domnul Guttmann. Astfel, din cauza lipsei de spaţiu, principala preocupare a urbaniştilor este legată de remodelarea diferitelor zone şi crearea unei arhitecturi armonioase din punct de vedere funcţional şi volumetric. Foarte importantă este şi grija autorităţilor pentru protejarea patrimoniului extrem de valoros al Sibiului.
Proiectul "Capitală Europeană" a reaşezat zona centrală
În calitate de Capitală Europeană a Culturii în 2007, Sibiul a beneficiat de fonduri de la ministerul Culturii şi de la Guvernul Germaniei, prin programul GTZ. Arhitectul şef al Sibiului ne-a explicat: "Am reuşit să reabilităm circa 10% din centrul istoric, cu o suprafaţă totală de 80 de hectare. Dar centrul istoric reprezintă numai 10% din tot ceea ce este de reabilitat în Sibiu. Astfel încât putem spune că s-a reabilitat circa 1% din tot ceea ce necesită astfel de intervenţii. Atât s-a putut face până acum, însă, în oraşele cu suprafeţe foarte mari de reabilitat, este important să te concentrezi la zona cu cel mai înalt grad de reprezentativitate, iar centrul istoric este o asemenea arie".
Rezultatele programului aplicat de primărie sunt vizibile chiar din acest an. A fost creat un ansamblu de pieţe, piaţete şi străzi cu funcţiuni pietonale, toate reabilitate şi destinate activităţilor culturale şi turistice pe marginea evenimentelor din 2007. Acelaşi scop a fost atins şi în cazul ansamblului Piaţa Mică - Piaţa Huet - Piaţa Mare - strada Nicolae Bălcescu, precum şi a legăturilor între oraşul de sus şi oraşul de jos - Scările Turnului, Scările Aurarilor (legătura Piaţa Mică - Piaţa Aurarilor) şi pasajul scărilor. Aceste lucrări de reabilitare urbană au presupus eliminarea infiltraţiilor precum şi poziţionarea subterană a reţelelor (gaz, electricitate şi telefonie).
Coroborat cu lucrările amintite a fost şi programul de reabilitare a 33 de faţade şi acoperişuri ale clădirilor din zona istorică şi zece curţi interioare. Un aspect important pentru sibieni a fost şi faptul că noul sediu al primăriei este mult mai mare decât cel vechi. Primăria poate fi deschisă şi pentru alte feluri de activităţi: de exemplu sala Atrium a putut fi folosită pentru a găzdui Balul Arhitecţilor.
Propunere pentru intrarea centrului istoric în patrimoniul UNESCO
UNESCO a primit candidatura Sibiului pentru ca cele 80 de hectare ale zonei istorice să fie trecute în patrimoniul mondial. Primăria şi-a planificat trasarea, în viitorul apropiat, a unei zone tampon pentru centrul istoric. Principala direcţie vizată pentru reabilitare şi reconversie funcţională şi volumetrică este aria situată între zona protejată şi malurile râului Cibin. Aceasta reprezintă, de fapt, zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află fabricile Independenţa şi 13 Decembrie până la Piaţa Cibin. Suprafaţa de circa 30 de hectare trebuie supusă unei restructurări masive. "Toată acea arie va fi destinată unor funcţiuni complementare centrului istoric, precum parcări pentru primirea autocarelor de turişti şi satisfacerea funcţiunilor comerciale şi de loisir", ne-a menţionat Szabolocs Guttmann. Aici pot fi ridicate şi complexuri comerciale, altminteri destul de puţine în Sibiu şi situate tocmai la ieşirea spre DN 1, departe de centrul oraşului.
Multe terenuri se vor putea dezvolta şi în urma modificării unor prevederi de urbanism. Arhitectul-şef al Sibiului ne-a precizat că vor fi necesare şi demolări în anumite locuri pentru a înlocui funcţiunile existente. Preocuparea municipalităţii pentru dezvoltarea sectorului de construcţii este relevantă şi prin prisma numărului de Planuri Urbanistice de Detaliu (47 avizate în 2006 şi alte 13 în 2007) şi Zonale (13 aprobate în 2006 şi alte 16 în 2007), menite să reglementeze zonele nestructurate ale oraşului.
Loturi libere se mai găsesc în zonele Dumbrava şi Valea Săpunului
Alte terenuri care se mai pretează construcţiilor noi se află lângă pădurea Dumbrava şi în zona parcului "Sub Arini". Câteva loturi disponibile sunt localizate pe Valea Săpunului, înainte de teritoriul administrativ al comunei Şelibăr (zonă care cunoaşte, de câţiva ani buni, o dezvoltare exponenţială a construcţiilor).
Tot cu suprafeţe mici pentru dezvoltare şi puţin abordate până în prezent sunt terenurile de la ieşirea din oraş către Mediaş, în partea de nord-est a oraşului dincolo de Cibin, între cartierele Guşteriţa şi Terezian. Aceste suprafeţe urmează să facă obiectul unui PUZ elaborat de primărie. În fine, odată cu dezvoltarea zonei industriale Vest, lângă DN 1, pe direcţia Alba Iulia, a mai rămas numai o suprafaţă de circa 10 hectare. Aceasta a fost preluată de către omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care doreşte să dezvolte o zonă de birouri şi alte funcţiuni. În privinţa construcţiei de spaţii comerciale, birouri şi hale indus-triale noi, necesitatea este la fel de stringentă ca şi în cazul locuinţelor. Numărul de autorizaţii eliberate în acest scop este de 16 pentru 2006, şi 9 până la jumătatea acestui an.
Noul PUG va mări regimul de înălţime al clădirilor
În afara zonelor protejate, există mai multe perimetre care vor face obiectul unor modificări de regulament urbanistic. Prin noul Plan Urbanistic General (PUG), aflat în lucru, se prevede ridicarea regimului de înălţime de la 10 la maxim 15 niveluri. Municipalitatea încurajează acum construcţiile înalte, în special în scopul rezolvării crizei de locuinţe.
Tendinţele actuale din zonele protejate sunt ridicarea de locuinţe colective de minim opt apartamente în imobile cu regim mic de înălţime. Astfel, pentru locuinţe individuale şi case tip duplex s-au eliberat 227 de autorizaţii în 2006, iar în prima jumătate a lui 2007, numărul autorizaţiilor este de 69. Pentru locuinţe colective, Primăria Sibiu a eliberat, în 2006, 36 de autorizaţii, iar în 2007 - 15.
Criza de spaţiu locativ a impulsionat şi fenomenul mansardării blocurilor exis-tente şi a realizării de locuinţe în spaţiul astfel obţinut: 53 de astfel de autorizaţii au fost emise de primărie în 2006, iar alte 23 au fost eliberate în prima jumătate a acestui an. Lucrările de mansardare sunt realizate pe structuri uşoare şi conduc la creşterea înălţimii blocului cu unu sau două niveluri (circa 15-20% pentru acest din urmă caz), în funcţie de posibilităţile oferite de structura de rezistenţă. Avantajul acestei soluţii urbanistice rezidă atât în faptul că se creează un aspect plăcut pentru vechile blocuri, cât şi în aceea că pentru proprietari se elimină veşnica problemă a izolaţiei terasei.
Un alt aspect luat în calcul odată cu modificarea regimului de înălţime este şi necesitatea găzduirii afluxului de turişti şi, deci, a ridicării de spaţii de cazare. Fenomenul se reflectă şi în numărul de autorizaţii de construire pentru hoteluri şi pensiuni: 12 în 2006 şi alte 3 în 2007. Hotelurile au cel puţin 4-5 niveluri şi maxim 10-12 etaje.
Şelimbăr: unde a luptat Mihai Viteazu a apărut o puzderie de vile
Şelimbăr, localitatea rămasă faimoasă datorită unei bătălii câştigate de Mihai Viteazu acum mai bine de 400 de ani, nu reprezenta, până acum câţiva ani, decât un reper istoriografic. Pentru că terenurile din Sibiu s-au cam epuizat, Şelimbăr a devenit o adevărată Mecca pentru investitori. Zeci, poate chiar sute de case sunt în diferite stadii construcţie în acea zonă. Totodată, au fost demarate mai multe proiecte rezidenţiale, aflate deja în lucru la finele lunii august. Peste zece imobile de locuinţe colective sunt în stadii avansate de construcţie.
"Practic, Şelimbărul a devenit un cartier al Sibiului, prin dezvoltarea exponenţială a construcţiilor", apreciază Szabolocs Guttmann. Există numeroase discuţii care vizează înglobarea administrativă a localităţii în Municipiul Sibiu, care, însă, se împiedică de diferite probleme, unele de ordin politic. În aceste condiţii, specialiştii au realizat un studiu periurban pentru căi comune de dezvoltare. Potrivit arhitectului şef al Sibiului, există o nevoie stringentă de dezvoltare a încă două căi de circulaţie către localitatea din sud-estul Sibiului. Cea existentă este depăşită de noile nevoi de trafic. O soluţie ar fi realizarea unui drum în prelungirea bulevardului Mihai Viteazu şi a unei artere dinspre cartierul Vasile Aron.
