Criza amână multe proiecte
Sectorul construcţiilor, până nu demult motorul economiei româneşti, resimte din plin efectele recesiunii, iar Iaşiul nu face notă discordantă. Ieşenii construiesc tot mai puţin, iar cei care au iniţiat deja diverse proiecte imobiliare se văd puşi în situaţia de a nu-şi mai putea derula investiţia în ritmul planificat. Investitorii solicită, astfel, prelungirea perioadei de valabilitate a autorizaţiilor. Tabloul este completat de proiecte imobiliare de mai mare sau mai mică amploare stopate nu se ştie până când.
Anul 2007 a reprezentat un vârf al activităţii în domeniul construcţiilor şi, implicit, în sectorul imobiliar. O dovadă în acest sens este numărul autorizaţiilor de construire emise de municipalitatea ieşeană în anul res-pectiv, acestea ajungând la o cadenţă de şase pe zi, luând în calcul doar zilele lucrătoare. În 2007, 2.167 de persoane fizice şi juridice din Iaşi au obţinut autorizaţii de construire.
La jumătatea anului trecut, criza a început să-şi facă simţite efectele astfel încât, în decembrie 2008, serviciul de specialitate al Primăriei Iaşi contabilizase doar 1.747 de autorizaţii de construire.
Până la finalul lunii iulie a acestui an, municipalitatea a mai emis doar 891 de autorizaţii, dar acest număr nu este edificator, deoarece o mare parte din aceste documente vizează solicitări de prelungire a autorizaţiilor deja existente.
Tot mai mulţi ieşeni solicită prelungirea autorizaţiilor de construire
Tudor Vericeanu, arhitectul şef al Iaşiului, ne-a declarat: "Numărul celor care solicită o autorizaţie de construire de la Primăria Iaşi a scăzut de la lună la lună în prima parte a acestui an. Abia acum am reuşit să depăşim uşor valorile pe care le înregistram în ultimul trimestru al anului trecut, dar cred că este vorba doar de o situaţie de moment, generată de specificul sezonului. În perioada scursă din acest an, cele mai multe dintre solicitările primite de la persoanele fizice sau juridice au vizat prelungirea valabilităţii autorizaţiilor emise în anii anteriori".
Domnia sa ne-a precizat că, în 2007 şi până la mijlocul anului 2008, doar 1% dintre cei care obţineau autorizaţii de construire nu reuşeau să-şi finalizeze proiectele. Perioada a fost prosperă, iar sectorul imobiliar se dezvoltase foarte mult. În a doua jumătate a anului trecut, pe fondul crizei, totul s-a prăbuşit, apreciază Tudor Vericeanu: "Acum ne confruntăm cu o situaţie inedită, peste 20 de ieşeni, persoane fizice sau juridice, solicitându-ne zilnic să le prelungim autorizaţiile de construire. Aceştia mai primesc un an în care pot să-şi termine investiţiile".
Dacă şi după această perioadă de prelungire investitorii nu reuşesc să finalizeze proiectele, ei mai pot solicita o reautorizare pentru construcţia respectivă. Acest lucru presupune reînnoirea autorizaţiei de construcţie pentru perioada pe care a fost solicitată. "Primim şi astfel de dosare, în medie cam trei-patru pe lună. Explicaţia este simplă - nu mai există aceleaşi resurse financiare pe piaţă ca în anii anteriori", a concluzionat arhitectul şef al Iaşiului.
Cererile pentru autorizarea locuinţelor au scăzut constant, din septembrie 2008
Din cele 2.167 de autorizaţii eliberate, în 2007, de Primăria Iaşi, 467 au vizat construirea de locuinţe individuale, solicitările fiind formulate de persoane fizice. Pentru acelaşi tip de investiţii, agenţii economici au obţinut doar 68 de autorizaţii. În acelaşi timp, în 2007, s-au construit 41 de spaţii comerciale şi s-au eliberat două autorizaţii pentru construcţia de hoteluri. Tot în urmă cu doi ani, municipalitatea a eliberat şapte autorizaţii pentru iniţierea unor ansambluri rezidenţiale de blocuri.
Zonele preferate de solicitanţii de autorizaţii de construire au fost în special cele care au făcut obiectul unor retrocedări sau cele care se constituiseră deja în poli de dezvoltare imobiliară. Tudor Vericeanu ne-a explicat: "Cei mai mulţi au solicitat să construiască în zonele Galata, străzile Mihai Sadoveanu şi Viticultori din Copou sau înspre Vişani şi Bârnova. Şi nu este vorba de ansambluri mari sau cartiere de locuinţe, ci de vile. Din păcate, în acest an, solicitările pentru construcţii de anvergură nu mai sunt atât de multe, marile ansambluri rezidenţiale find începute înainte de 2007".
Începutul anului 2008 confirma perioada bună pe care piaţa imobiliară o parcursese cu un an în urmă. La sfârşitul lunii august 2008, însă, apetitul ieşenilor pentru construcţii a dat primele semne de scădere. Societăţile comerciale au redus ritmul de construcţie la aproape jumătate, în cazul locuinţelor, iar persoanele fizice au solicitat cu aproape 100 de autorizaţii mai puţin pentru acelaşi tip de investiţie. În acelaşi timp, solicitările pentru cartiere de blocuri sau ansambluri rezidenţiale s-au diminuat de la şapte la cinci.
Persoanele fizice, singurii investitori în locuinţe noi
Anemia de pe piaţa imobiliară şi cea a construcţiilor s-a acutizat în 2009. De la începutul anului şi până în iulie 2009, numărul autorizaţiilor de construire a ajuns abia la 891. "Cele mai multe vizează, însă, recompartimentări imobile, construcţii de locuinţe individuale sau spaţii comerciale, extinderea acestor tipuri de imobile sau reabilitări termice ale blocurilor de locuinţe", a adăugat arhitectul şef al Iaşiului.
Tudor Vericeanu a concluzionat: "În afară de municipalitate, care are în derulare un proiect de construire de locuinţe sociale, singurii care mai investesc în această perioadă sunt persoanele fizice, în construirea de locuinţe individuale".
În acest an, în Iaşi, s-a solicitat doar prelungirea unei autorizaţii pentru construcţia unui hotel, iar la investiţii în blocuri de locuinţe nu s-a mai aventurat nimeni.
